3,066 matches
-
este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată joacă un rol relevant în ceremonial, de aceea ea se manifestă deplin în texte și în programele iconografice, în mărturiile care descriu ceremonialurile de consacrare a puterii sau care redau portretul identitar; ea provoacă imaginația intelectuală, se bazează pe coduri culturale și pe cunoaștere; imaginea-semn are în schimb un caracter informativ, de aceea funcția ei se situează mai aproape de procedeul narativ, de trăire, de reactivitate și de senzorial. Semnul declanșează sau intră
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai curând recuperează și sedimentează un sens, este retroproiectiv (prin analepsă), în timp ce semnul este prevestitor sau prospectiv (prolepsă). Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile imaginarului conțin atât imagini-simbol, cât și o "signaletică" ce trimite la aspecte sociale, identitare și la programe politice și religioase relevante pentru receptor (prezența unor indicii culturale în figurarea iadului din frescele comandate de Petru Rareș, semne ce duc la identificarea păgânilor, reprezentați în locul sau alături de cohorta diavolilor; imaginea morții în frescele religioase populare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rezistenței lor în timp. Nu doar discursul oficial al puterii oglindește componenta creștină și cruciată a politicii militare anti-otomane, ci și mărturiile culturale (scrise, materiale sau moștenite prin tradițiile orale) ale exemplarității colective și individuale, ale angajamentului pentru menținerea valorilor identitare. Mecanismul de compunere a acestei matrice a imaginarului pune în lumină factorul antropologic care o și determină (dihotomia feminin-masculin - modelul durand-ian de lectură opozitivă a spațiului, completat de viziunea lui Zumthor și de cea a lui Le Goff asupra timpului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vedere, față de clamatul lui punct de plecare, Constantinopolul. Preluarea s-a dovedit în final nuanțată și parțială, atât la nivelul conceptului de putere, cât și al practicii și, implicit, consider, la nivelul imaginarului politic. De la tradiția bizantină se împrumută formula identitară basileică Io-Ioan, precum și alte câteva trăsături absolut caracteristice ale instituției constantinopolitane: ... dualitatea puterii seculare și spirituale a șefului statului (cea de-a doua, exercitată "în acord" cu biserica), ca și recunoașterea jurisdicției acesteia din urmă. Multiple referințe directe la imaginea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
același timp, legibus adligatus și legibus solutus (ceea ce ducea deseori la nerespectarea de către el a pravilei, pe care ar fi fost obligat măcar să o invoce, dacă nu să o și aplice). Acest lucru face din rolul său în organizarea imaginii identitare colective elementul central de putere din schema modelelor socio-politice (descrise în capitolul anterior, în cadrul matricei concepute pentru lectura imaginarului medieval). Constituirea formelor statale românești abia în secolul XIV a influențat direct și modul în care a fost instituționalizată credința ortodoxă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în imaginarul colectiv. De altfel, istoriografia demonstrează și o incompatibilitate de fond între un "vis basileic" (așa cum l-a folosit puterea rusească a lui Petru cel Mare), a unui imperiu în expansiune, și politica statelor medievale românești, una de definire identitară, de menținere a granițelor și a independenței în limitele proiectelor domnești. Încercarea a constat în principal în a păstra la adăpostul unui înalt program politic, care a și stârnit interesul unor puteri militare mai mari, integritatea statală (Pippidi 12-21). Din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
români în perioada lor medievală, chiar dacă nu i-au dus către numeroase performanțe culturale laice sau de civilizație, le-au asigurat totuși continuitatea. Imaginarul medieval românesc este, așadar, povestirea propriei istorii, trăite și asumate la confluența unor credințe și discursuri identitare uneori divergente. Critica și motivațiile nu fac până la urmă decât să lumineze și mai exact soluțiile găsite de această etnie - descendentă a populației mixte dintr-o fostă provincie romană de graniță, mai târziu dorită prea puțin de centrul pe orbita
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dat fiind că au creat o mitologie medievală cu valențe istorice și au menținut-o (mai mult în formele oralității) pe structurile precreștine ale arhetipalului, dar cu motivații religioase, românii transformă imaginarul într-o formulă a rezistenței ortodoxe, culturale și identitare. Celebra și funcționala dihotomie occidentală natură-cultură (altfel spus, sat-oraș, propusă de Le Goff) la noi mult timp nu este relevantă, pentru că în condițiile istorice respective și sub presiuni militare și religioase continue, imaginarul popular este absorbit direct în istoriografie; el
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru mântuirea lumii. (72)] Ritualul de înscăunare prevedea și participarea obligatorie a "țării", drept garanție a validității mărturiei lăsate posterității; asistența publică era totodată și cel dintâi filtru social în efortul colectiv de memorare a evenimentului cu relevanță istorică și identitară. Atât în imaginarul românesc, cât și în prima parte a Învățăturilor lui Neagoe, topos-ul domnului-Pantocrator și, implicit, cel al relației sale cu credincioșii sunt preluate fidel din textele religioase fundamentale. La rândul ei, iconografia fixează în tablourile votive alăturarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tratate în cercetare și ca subiecte semi-autonome (tipologia feminină, imaginarul cotidianului, modelele regalității etc.). Toate, însă, converg către factorul coagulant, arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide până la teologii medievali români), garant al autorității puterii terestre și al imaginii identitare a comunității supuse ei, liantul planului oikonomic de gestionare a lumii creștine. În virtutea adevărului absolut atribuit Logos-ului, imaginarul creștin este tutelat de formele derivate din esența divină și de valoarea sacrificiului lui Christos − menținut permanent ca suprem judecător și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de mesaj. Discursul oficial (iconografia sau exegetica religioasă, chiar și istoriografia, "formulă" livrescă de mitizare și de memorare a trecutului și a valorilor identitare) este cultivat ca o formă sacră a unei tradiții sacre și servește în primul rând nu atât prozelitismului ortodox, cât "prozelitismului" puterii creștine și programelor sale politice și ideologice. În baza acestei matrici, imaginarul local, deși poate fi comparat cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
culturale locale) devine extrem de relevantă pentru istoria post-medievală. La nivelul imaginarului colectiv, comparația se poate susține, teoretic și practic, datorită trunchiului comun - planul politico-religios de guvernare a lumii creștine, de sorginte "constantiniană" −, din care s-au desprins formule politice și identitare diferite, atât în spațiul post-bizantin ortodox, cât și în cel occidental. Din momentul în care imaginarul suportă modificări structurale, s-ar putea spune că blocurile de mentalitate ale unei perioade s-au fisurat, că unele sunt epuizate sau au fost
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
culturale, fie târzii bizantine (prin isihasmul palamit și prin renașterea paleologă), fie venite dinspre Europa centrală (catolice sau reformate), în mai multe etape istorice. Există în mod evident, atât în opțiunile politice fundamentale (întemeierea statelor românești), cât și în imaginile identitare, colective sau individuale (la scriitori), aspecte care trimit la modelul imperiului creștin al Constantinopolului și care au preformat schema imaginarului medieval în varianta lui locală. Acest pattern din gândirea comunității românești, despre sine și despre raportul său cu alteritatea, deși
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Minerva, 1987, 2 vol. ---. Voievodul dincolo de sala tronului. Iași: Polirom, 2003. ---. Recitind literatura română veche. București: Ed. Universității București. 1994, 1998. 2 vol. Menozzi, Daniele. Les Images. L'Église et les arts visuels. Paris: CERF, 1991. Mesina, Laura (coord.). Discursul identitar la români. Caietele VIZUAL I. București: Tana, 2007. Mihăilă, Gheorghe. Cultură și literatură română veche în context european. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1971. Mink, L.O. Mind, History and Dialectics: The Philsophy of R.G. Collingwood. Bloomington: Indiana UP, 1969
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reprezentat în modelul general medieval în mai multe "secțiuni", atât prin anti-modele, în schema rolurilor, cât și la nivelul imaginarului cronotopic. 19 Câteva fragmente din acest capitol fac parte dintr-un studiu pe care l-am publicat sub titlul: "Imaginarul identitar românesc, între visul basileic și realitățile locale". Mesina (coord.), Discursul identitar la români 125-50. 20 Oikonomia: concept discutat de Marie-José Mondzain în legătură cu textele iconodulilor din perioada crizei iconoclaste bizantine (secolele VIII-IX); el adună semnificații multiple, reieșite din întâlnirea doctrinei Întrupării
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
anti-modele, în schema rolurilor, cât și la nivelul imaginarului cronotopic. 19 Câteva fragmente din acest capitol fac parte dintr-un studiu pe care l-am publicat sub titlul: "Imaginarul identitar românesc, între visul basileic și realitățile locale". Mesina (coord.), Discursul identitar la români 125-50. 20 Oikonomia: concept discutat de Marie-José Mondzain în legătură cu textele iconodulilor din perioada crizei iconoclaste bizantine (secolele VIII-IX); el adună semnificații multiple, reieșite din întâlnirea doctrinei Întrupării (imaginea naturală a divinului) și a icoanei (imaginea artificială) cu planul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înseamnă a ști, a putea și, în ultimă instanță, a transmite Ia educa); a fi copil înseamnă a fi neștiutor, neputincios și, în consecință, a recepta Ia fi educat). Pe masura ce se înaintează în istoria familiei, însă, apropierea oricăruia dintre marcajele identitare implică redefiniri și construcții progresive, rezultate ale interferentei cotidiene a două tipuri de raționamente, una adultă și alta infantilă; căci, indiferent de vârstă să și de ceea ce cred părinții săi, copilul probează un mod de a raționa și de a
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
persoane în anii 1980 în Etiopia și Mozambic. în afară de aceasta, departe de a fi simpla transpunere în Africa a conflictului Est-Vest, războaiele civile* au fost cauzate, în parte, de respingerea de către populațiile rurale a unei politici devastatoare pentru supraviețuirea lor identitară și chiar biologică. La vârful statului și al partidului* unic, acționând în simbioză cu poliția politică, s-a constituit o autentică nomenklatură foarte indiferentă la soarta lor; în lipsa unei burghezii, și deci a unei economii de piață, aceasta a monopolizat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
națiunilor, și refuzul său de a polariza întreaga atenție asupra Statelor Unite ale Americii care, după el, au încetat a mai fi centrul unui proiect imperialist. Această poziție nu întrunește însă umanitatea printre neocomuniști: aceștia nu sunt încă pregătiți să renunțe la beneficiile identitare ale unei personificări a „dușmanului”. ANTIRASISM Primo Levi scria că, spre deosebire de infernul nazist, infernul comunist era un „masacru între egali”. și într-adevăr, deși revendică un „universalism” care ierarhizează omenirea în două clase antagoniste, comuniștii nu plasează „rasa” în centrul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deci - și pentru a nu păta imaginea mișcării comuniste; și asta, în ciuda faptului că liderii khmerilor roșii au fost formați în sânul PC indochinez și al PCF. în ce o privește, IC* nu ezită să ațâțe conflicte suflând în tăciunii identitari. Activitatea ei în direcția negrilor se situează mai curând într-o perspectivă antiimperialistă decât într-o logică a egalității în drepturi, Liga contra Imperialismului, creată în 1927, susținând „emanciparea rasei negre” amenințate, după ea, de etnocid sau chiar de dispariția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
evreiesc. în 1913, Stalin* continuă această argumentație în Marxismul și chestiunea națională: pentru a fi o națiune, evreilor le lipsește o limbă comună, o economie și un teritoriu; așadar, nu le rămâne decât să se asimileze. Această atitudine, ostilă recunoașterii identitare, explică slaba participare a evreilor la mișcarea bolșevică, în comparație cu cea menșevică sau cu cea a socialiștilor revoluționari. Totuși, în martie 1914, Lenin prevede abrogarea tuturor discriminărilor la care sunt supuși evreii de la încorporarea lor în imperiul țarist, la sfârșitul secolului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe un antiamericanism* combinat cu un resentiment antigerman, care contrabalansează cu folos invitațiile internaționaliste de a ieși în întâmpinarea Armatei Roșii în caz de război în Europa. Iar în anii 1970, poziționarea patriotică a PCF funcționează tot ca o marcă identitară în fața nihilismului național al stângiștilor*, atunci când apară somptuoasele realizări ale celei de-a V-a Republici - pachebotul France, avionul Concorde - și cuvântul de ordine „Să fabricăm franțuzește”. în timp ce, în URSS, șovinismul velicorus iese și mai puternic din Marele Război patriotic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
gratificațiile simbolice sunt omniprezente: panouri de onoare tronează în toate întreprinderile, pentru a distinge cele mai bune echipe și muncitorii-model; medaliile și decorațiile împodobesc pieptul celui mai mărunt lucrător de șoc, începând cu cel al secretarului general Leonid Brejnev*. Pregnanța identitară a acestei simbolistici provoacă, în interiorul sferei comuniste, concurențe furibunde. Ereticii doresc să-și marcheze teritoriul: troțkiștii* modifică secera și ciocanul („crabul”) pentru a-și revendica un trecut și, deopotrivă, a se disocia de prezent. Concurența simbolistică se observă, de asemenea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o absolutizare a diferenței dintre culturi. De aici, s-a ajuns la Înlocuirea temei clasice a „luptei Între rase” cu noua și orbitoarea evidență a „ciocnirii civilizațiilor” (Huntington, 1994 și 1997) sau cu ideea fatalității războaielor etnice, a ineluctabilității conflictelor identitare (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Teama obsesivă de amestec, mixofobia, formează În continuare nucleul viziunii neorasiste asupra lumii. Frica irațională de nediferențiere sau de pierderea identității se traduce prin exaltarea diferențelor. Putem ajunge astfel să-i respingem pe cei care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de apartenență drept „conștiința individuală a Împărtășirii uneia sau mai multor identități colective” și deci „conștiința de a aparține unuia sau mai multor grupuri de referință” cu care individul a ajuns să aibă În comun un anumit număr de trăsături identitare (valori, modele comportamentale și interpretative, simboluri, imaginar colectiv, cunoștințe Împărtășite În cadrul grupului etc.). Însă locuțiunea sentiment de apartenență, precum și conceptul de identitate colectivă pe care Îl implică merită să fie studiate mai Îndeaproape. Procesul de identificare și construirea sentimentului de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]