3,043 matches
-
sensibil-optimistă, noi reverberații și sclipiri ale poeticului. Avem a reține că sinteza, bine cizelată, a creației sale poetice, intitulată: Ne pleacă poveștile din aripi este mult apreciată de colegii de breaslă, în primul rând pentru că versul său „vădește sensibilitate profund identitară, ce dă speranțe celor ce simt cu adevărat românește...” (după acum apreciază și scriitorul Apostol Gurău, într-una din reflecțiile sale): „În universul meu de humă / mă dor cuvintele stelare, / ce cad ca stropii grei de ploaie / topiți în ochiul
Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
în opinci, cu cojoace... Astăzi țăranul umblă cu cravată, cu pantofi, cu pantaloni de tergal; că de multe ori nici nu poți să deosebești un țăran de un funcționar.” (p. 28) După confiscarea proprietății private, după dislocarea socială, geografică și identitară, după trierea și purificarea “elementelor indezirabile” (arestate sau omorîte de comuniști), se trece la eradicarea memoriei sociale și la uniformizarea reflexelor individuale. Desființarea tradiției e completă, iar alienarea țăranului desăvîrșită. Între dezastru social și ratare psihologică Citite în cheia dublă
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
din interior, cu micile sau marile lui rivalități și tensiuni, ambiții și complexe. Nu e deloc o imagine idealizată analistul vorbește la un moment dat chiar de "elucubrațiile Elenei Hrisoveloni despre decrepitudinea românească" și nu ezită să-i identifice frustrările identitare ("o variantă a dinamicii identitare a românilor: atracție spre Occident decepție ură a apatridului") care îi motivează în parte și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
marile lui rivalități și tensiuni, ambiții și complexe. Nu e deloc o imagine idealizată analistul vorbește la un moment dat chiar de "elucubrațiile Elenei Hrisoveloni despre decrepitudinea românească" și nu ezită să-i identifice frustrările identitare ("o variantă a dinamicii identitare a românilor: atracție spre Occident decepție ură a apatridului") care îi motivează în parte și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand asupra raporturilor dintre Occident și
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
că una din bunicile lui, Bertha, era din România. În film, el are o bunică evreică poloneză și cere cetățenie poloneză pentru că, din cauza tatălui care și-a lăsat familia și a plecat în Israel, reperele lui (printre care și cele identitare) sunt puțin mai mult bruiate. La Arkadden, Daniel Hendler mi-a spus că s-a gândit să ceară cetățenie română, pentru că cetățenii uruguayeni nu sunt foarte respectați de vameși. Aici urma replica mea pe care n-o mai reproduc). El
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
a autoarei, un robot utilizat inițial ca animal de companie și ca sistem de supraveghere, devenit ulterior o instanță "subiectivă", care stăpânește bine "desinențele personale", așa cum se definește în mod autoironic. Problema de identitate a personajului-robot se întâlnește cu dilema identitară a personajului Lili, românca nevoită, cu ajutorul informaticianului Darie, să se dea dispărută și să-și schimbe identitatea. Pasajele de meditație asupra problematicii identității nu sunt însă sterile în roman, ci dimpotrivă, dau un suflu tematic nou imaginarului literar. Deși tema
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
religioasă, ortodoxă și catolică, la care putem adăuga - deși niciodată comentată în public de purtătorul său - conștiința unei parțiale origini iudaice. Rezultatul cel mai expresiv al acestei "evadări din sine" îl întrupează figura etniei britanice, una, desigur, artificială, a "palimpsestului identitar", pe direcția pastișei și a șarjei: Refugiul dureros în această identitate voit falsă funcționează la Ionesco drept un fel de exercițiu de asceză necesară «naturalizării» într-o altă țară, asemănătoare ascezei lingvistice pentru care se pronunță și Cioran, încă din
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
cum s-a extins ea cu ajutorul mass-mediei? Cît de mult seamănă americanul de rînd cu personajele din seriale și cît este el de manipulabil? Cum acționează acel "formidabil melting pot care e New Yorkul" și ce se întîmplă cu raportările identitare ale imigranților? Care e istoria (paralelă) a filmelor de la Hollywood și a epocii cuceririi vestului? șamd. Toate aceste întrebări duc în capitolul Made in USA, la concluzii neașteptate, admirații sincere sau nostalgii fără leac, fascinație și dezaprobare sau reținere. Și
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
și emoție) articolele: O școală a memoriei: Școala de vară de la Sighet (10-17 iulie 2006) de Ioana Boca, Mnemotehnica lui Paul Goma de Ovidiu Verdeș, Uitarea vie de Gheorghe Crăciun, Uitarea care ne unește de Smaranda Vultur, Memorie și discurs identitar de Alexandru Zub, Orașul amintirii negre de Romulus Rusan, Nu avem voie să știm de Filip-Lucian Iorga, Reflecții pe marginea unui pelerinaj la Sighet de Andrei Oișteanu, Arhivele uitării de Daniel Barbu, Istorie recentă și memorie colectivă: note pe marginea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
sunt mai preocupate de viitor decât politicienii: societatea civilă, Biserica, diplomația, oamenii de afaceri, Armata, intelectualii, tinerii. Românul este suspicios la nou și la promisiuni. El vrea instituții și valori care să-i dea, în drumul global către prosperitate, confort identitar și statornicie. Instrumentul democrației este una, valorile din mintea și sufletul lui sunt alta. Patriotismul și loialitatea nu sunt aspirații prăfuite cu tentă romantică sau naționalistă. este un instrument de măsură a securității naționale și de ea a depins supraviețuirea
Loialitatea () [Corola-journal/Journalistic/67202_a_68527]
-
reale de forță ale cărții. Cum să ne raportăm, stilistic, la un astfel de epilog împiedicat, care nu onorează o carte cursivă în planul întins al argumentării: "Dacă, întrebându-ne cine a fost Eminescu, așteptăm un răspuns perfect - o formulă identitară ca sistem de enunțuri univoce riguros închis, aidoma unei definiții -, cădem în eroarea mamei idolatre. Pretenția de a intra în posesia unui asemenea Adevăr disprețuiește șansa Ťce ni s-a datť: atingerea cu Celălalt într-o Ťclipăť încălzită de bunătate
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
știi tu cine a fost Eminescu? Ťștii tu ce dar îi ceiť, când vrei să știi cine a fost? Eternitatea Ťneagrăť a ideii fără corp îi dorești. O asemenea formulă-definiție te înstrăinează de Eminescu, de propria lui reflecție și trăire identitară: el n-a fost așa când era, când credem că-l Ťștimť, el nu e." (pag. 326) Cea mai incitantă secvență a cărții rămâne, la reconstituire, cea de-a treia. Hrănindu-se dezinvolt din cele anterioare, aceasta, axată pe relația
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
creolă și, mai recent, în amazighe, limba berberilor marocani. Mai mult chiar, grație unor inițiative precum cele ale Editurii Harmattan și a unor volume bilingve, limbi africane, rezervate altădată oralității, intră în polifonia limbilor materne pentru a înscrie o diferență identitară. Și traducerea tocmai a unor singularități culturale și istorice, cum spune și Nicolas Bourriaud, constituie un adevărat „soclu estetic” pentru o nouă generație de artiști. Mai este apoi și problema practicienilor traducerii pentru copii, una dintre cele mai dificile, deoarece
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
având ca temă centrală trecerea timpului, i-a adus autoarei Jennifer Egan, prestigiosul premiu Pulitzer pentru literatură de ficțiune, transmite Associated Press. Jennifer Egan, 48 de ani, a primit critici favorabile pentru lucrările sale neconvenționale în care abordează problemă crizei identitare moderne. Printre românele sale se numără și "The Invisible Circus", "Look at Me" sau "The Keep". La începutul acestui an, Jennifer Egan a mai câștigat cu același român și premiul Național Book Critics Circle. "Acest român prezintă cât de neașteptate
Jennifer Egan, premiul Pulitzer pentru roman de ficţiune - „A Visit from the Goon Squad“ () [Corola-journal/Journalistic/26669_a_27994]
-
e menit să deschidă discuția privind felul în care înțelegem concepte precum "identitate" și "supraviețuire". De întîlnit îl întîlnim într-o paradigmă de-acum devenită convențională pentru un anumit gen de reflecție filozofică: cea a așa-numitelor cazuri de fiziune identitară. În ce măsură mai este tînărul cu pricina una și aceeași persoană odată efectuată intervenția chirurgicală? Reprezintă A și B aceeași identitate, chiar dacă ele sînt persoane distincte? Raymond Martin, profesor de filozofie la universitatea din Maryland, College Park, este autorul unui studiu
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
două mari variante: cea a unei continuități corporale (sînt același individ în măsura în care corpul meu rămîne, în linii mari același, recognoscibil mie și celorlalți), sau a unei continuități psihologice, care de regulă apelează la memorie ca liant între mai multe manifestări identitare ale unei persoane (sînt același individ în măsura în care dispun de anumite amintiri care-mi permit să mă raportez la cine eram ieri și cine eram cu doi ani în urmă). Raymond Martin se înscrie în categoria non-reducționiștilor, dacă îi pricep eu
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
unei librarii, un exemplar din capodoperă lui Salinger. În ce mă privește, cred de mai multă vreme că marele personaj al lui Salinger nu e Holden Caulfied, ci Seymour Glass. Primul s-ar putea să întrupeze, cu adevarat, o realitate identitara profund americană - unii au văzut în el chiar un fel de proto-hippie. Pentru mine, nevroticul, genialul, inadaptatul, sinucigașul Seymour Glass reprezintă ceva mai mult: o formă de manifestare a lumii de azi. O lume capabilă de imense explorări în interiorul propriei
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
elevat al intelectualului care trăiește și conștientizează problemele timpului său. Chiar dacă trecută prin filtrul culturii, poezia Suzanei Filip este ancorată în existență și eul producător are o identitate socială deductibilă: femeia celibatară de 30 de ani, sigură intelectual dar nesigură identitar, alienată de simulacrele societății, suportă cu greu convențiile sociale. Televiziunea, profesia și cultura, starea civilă, religia, genul, fiecare dintre acestea alterează percepția unui eu și așa fragil și dezorientat ("masa informă de Ťproblemeť care sunt eu"). Inadaptarea și criza existențială
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
l Cartea despre Eugen Ionescu a scris-o în românește, șocul primei reîntoarceri, din 1994 s-a atenuat și acum se simte bine aici. Totuși, nu ascunde că, în viața culturală românească, "mă deranjează un anumit provincialism, această veche obsesie identitară a intelectualului român. Cred că trebuie să încetăm să ne căutăm specificul. Noi trebuie să fim pur și simplu, să existăm, fără această apăsare a definirii unei identități. Prea mult vorbim despre Ťdimensiunea românească a existențeiť, despre Ťlogica româneascăť. Identitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
ne căutăm specificul. Noi trebuie să fim pur și simplu, să existăm, fără această apăsare a definirii unei identități. Prea mult vorbim despre Ťdimensiunea românească a existențeiť, despre Ťlogica româneascăť. Identitatea ideală românească este o ficțiune. Nimeni nu contestă sensul identitar al realității geografice, sociale, religioase ori confesionale. Dar dacă le punem pe toate la un loc, nu rezultă că trebuie să căutăm să exprimăm și o dimensiune ontologică românească. A fi român e o fatalitate, nu un deziderat - spunea Lucian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
gîndirea lui Cioran și morfologia culturii a lui Blaga, via Spengler); sau al extraordinarului, pasionantului dosar dedicat personalității irezistibile a „ibsenienei” actrițe trăiriste Sorana Țopa, iubita lui Eliade și Cioran, comparată avenit cu Lou Andreas-Salomé. Făcînd arheologia și vivisecția complexelor identitare ale lui Cioran, Ion Vartic le pune - cu sagacitate - diagnosticul, valabil în parte și pentru Ion Budai-Deleanu, Ion Codru Drăgușanu, B. Fundoianu, Petru Dumitriu, dar și A. L. Stiller sau W. Gombrowicz, fără a mai vorbi de Eugen Ionescu: „complexul
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
față de românitate de antioccidentalismul lui Nichifor Crainic sau cînd consideră că‚ prin comparație cu „naivul” Dinicu, „rafinatul” Alecsandri e „un retrograd”, Balta-Albă fiind scrisă cu un „farmec amoral”. Dimpotrivă, cred că Alecsandri pur și simplu nu suferă de acele complexe identitare. Sunt în schimb integral de acord cu autorul cărții de față atunci cînd îl „execută” pe un Pierre-Yves Boissau și, odată cu el, pe toți cei care cred că francezul Cioran și-ar fi renegat din ipocrizie și lașitate angajamentul legionar
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
și lașitate angajamentul legionar din anii ’30. Pentru un cititor atent al filozofului și pentru un „cunoscător avizat al românității”, e clar că extremismul din Schimbarea la față a României a fost doar o acutizare politică temporară a unor complexe identitare preexistente, ce vin de departe și vădesc frustrarea apartenenței la o „cultură minoră”, periferică la modul „absolut”. Revelatoare în cel mai înalt grad sunt raporturile pe care Vartic le stabilește cu „omul ridicol” și „omul din subterană” al lui Dostoievski
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
ne închipuim acest român că echivalent al unui album de fotografii, interesant este că toate fotografiile sînt una și aceeași, căci ele nu înregistrează modificări ale persoanei înfățișate, ci, dimpotrivă, reafirmări identice. Fidelman nu se schimbă, nu evoluează. Datele lui identitare sînt communicate cititorului de la bun început. Și atunci, de ce mai multe fragmente, de ce nu doar prima povestire? Pentru că tocmai consecventă lui Fidelman este cea care îi definește profilul tragic. Fidelman nu știe că e același, el caută schimbarea, pentru că de
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
că aceasta este efigia supremă a singurătății, ca invazie a unui prezent care ne invadează memoria, distrugînd amintirile, ștergînd orice urmă a unui sine din trecut. O singurătate nu că izolare de toți ceilalți, ci mai grav, de propriile antecedente identitare. Bernard Malamud -Portretele lui Fidelman, traducere de Alexandra Vasilescu, postfața de Dan Grigorescu, Editura Univers, București, 1999, 183 pagini, preț nemenționat.
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]