3,638 matches
-
logice, care sunt, pentru a spune așa, „încorporate“ în limbajul comun. Tocmai prin purificarea logică a limbajului putem accede spre puncte de vedere mai nepartizane, mai obiective, libere de acele înclinații și idei preconcepute pe care Francis Bacon le numea „idoli“. Ne putem astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii comune - o lume a erorii și a confuziei - în orizontul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În cele 11 Elegii (publicate în 1966) obsedează vădit causa rerum, o multiplă exasperare a Eului contemplator (titlul Contemplare se repetă) posedat de nostalgia cunoașterii, balansând între înaintări și retrageri necontenite, sub perpetua presiune a relativismului universal. "Stau între doi idoli și nu pot s-aleg pe nici unul (...) // Stau cu o lopată în mână între două gropi, / și nu pot, în ploaia măruntă, / să aleg prima pe care voi astupa-o" (A șasea elegie). Din acest repetat, mâhnitor NU, obstacol în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai multe astfel de împliniri! 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin Alegeri noi. Lucrurile se schimbă cu o viteză amețitoare. Esența noastră divină a fost invitată demult în această realitate, dar noi ne-am îndepărtat, creîndu-ne tot felul de idoli. Acum vine vremea secerișului și trebuie să ne grăbim să ne facem treaba. Vremea noastră seamănă mult cu cea a Antichității tîrzii, cînd a căzut Imperiul roman, reprezentată atît de bine de viața și opera Fericitului Augustin. Un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
concentrează întregul efort al existenței spre propria mărire. Și-a golit ființa aproape de tot ce este spiritual pentru a face loc în interiorul lui unei statui care nu contenește să se ridice în fiecare clipă. Nu-și dă seama, dar un idol pune stăpânire pe făptura lui. Nu mai este dispus să împartă sentimente cu nimeni, pentru a nu fi considerat un individ slab. Nu suportă să nu i se acorde maximă atenție. Vedetismul este visul care îi tulbură somnul în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe cei mai naivi. Banul producător de bani a devenit rege în actuala economie de cazino, o marfă absolută, o marfă a mărfurilor, tot mai detașată de economia reală, la care am ajuns cu toții să ne închinăm ca la un idol. Din simplu intermediar al schimbului, banul a devenit scop al său, de pare că întreaga economie lucrează pentru a produce semne monetare. Aceasta s-a numit eufemistic "economie virtuală". Un castel din cărți de joc, care acum a început să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
educație, iar inițiativa privată și gîndirea antreprenorială trebuie dublate de o etică specifică. Avem de ales între eficiență și solidarita-te, sau să găsim o mixtură care să le îmbine pe amîndouă. Modelul liberal american nu mai este văzut ca un idol, pentru că e lipsit de moralitate. Dar și modelul social european este părăsit, pen-tru că este lipsit de eficiență. O comparație între cele două modele se impune, totuși. Potrivit revistei Foreign Policy din iulie/august 2008, coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
își primește semnele și minunile, "nu e ceea ce ține de lume, ci ceea ce ține lumea", (André Scrima), altfel fiind intangibil. Cum spunea Hölderlin, divinul se retrage cînd încerci să devii prea familiar cu el, ca să nu facem din el un idol închizîndu-l în înțelegerea noastră suficientă, în loc de a fi mereu deschiși spre noi înțelesuri, ieșind din noi înșine, cum avertiza Sf. Grigorie de Nyssa. Dintr-o astfel de abordare, conflictele religioase nu au sens; ele sunt tocmai rezultatul căderii în formule
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se poate trăi și fără muncă, ori pe spinarea altora, ori speculînd, cultivînd bani care să nască alți bani. Este o iluzie foarte periculoasă aceasta, căci banul în sine nu poate să creeze valoare, dar am făcut din el un idol postmodern, un nou vițel de aur, la care ne închinăm cea mai mare parte a timpului. "Căci la ce-i va folosi omului de-ar avea toate bogățiile pămîntului, dar și-ar pierde sufletul?" 5.12. ARHETIPUL APOCALIPSEI O altă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a promis că vine la prînz. Ne odihnim puțin, apoi serbăm nunta, nunta cosmică, nunta alchimică și ne urăm, cum se face, "Casă de piatră!", "La Mulți Ani!" etc., etc. La sfîrșit de veac veți deosebi duhurile. Pînă atunci creăm idoli. Aveam așa ca o greață, ca de fiecare dată cînd trebuia să lucrez cu simboluri. Aveam un pendul sub formă de glob și mă legănam cu el alene, fără să bănuiesc că astfel intram în rezonanță cu globul. Astfel, prelungeam
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de ordinul unei realități care ne îndreaptă pașii spre tărâmurile morții. Spre acele spații unde corpul viu cedează locul unei figuri ce îmbină, în alcătuirea ei, mișcarea și inerția și a cărei materialitate este traversată de jocul forțelor invizibile, aidoma idolilor antichității, statui animate de puteri sacre, statui străbătute de energii venite de la zei ori de la moarte, oricum dintr-un loc de dincolo de viață. În jurul acestui discurs al lui Craig, bază a cercetării de față, au început apoi să se facă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
gândirii lui Craig. Dacă respinge și corectează viziunea propusă de Craig - în „Actorul și Supramarioneta” - despre prima apariție a actorului (o viziune negativă, incriminând pătrunderea în forță a psihologiei, introducerea unei dimensiuni pur umane, legate de cotidian, de emoție, atunci când idolul antic s-a văzut detronat), o face tocmai pentru a-i acorda acesteia din urmă dimensiunea pe care s-ar cuveni să o aibă, aceea a unei apariții venite de altundeva, apariție a unui mort întors în lumea celor vii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o statuie, și totuși, aidoma umbrei, statuia arhaică este și ea o umbră, o prezență reală ce trimite la un altundeva, la un spațiu de dincolo de realitate devenit, datorită ei, un element intrinsec al lumii reale 1. Ca, de pildă, idolul antic evocat în Actorul și supramarioneta 2 sau acei colossos de care e obsedată viziunea lui Craig în Despre arta teatrului, o viziune populată de statui. Într-adevăr, pentru a defini arta teatrului, Craig nu încetează să se refere la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și supramarioneta 2 sau acei colossos de care e obsedată viziunea lui Craig în Despre arta teatrului, o viziune populată de statui. Într-adevăr, pentru a defini arta teatrului, Craig nu încetează să se refere la statuarul primitiv al anticilor idoli sacri care nu aveau nimic mimetic: statuarul egiptean, statuarul etrusc, statuarul din templele Orientului, forme de piatră înăuntrul cărora stăteau ferecate nebănuite și puternice forțe. La acest statuar apelează Craig atunci când încearcă să definească esența supramarionetei. Supramarioneta și idolul antic
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
anticilor idoli sacri care nu aveau nimic mimetic: statuarul egiptean, statuarul etrusc, statuarul din templele Orientului, forme de piatră înăuntrul cărora stăteau ferecate nebănuite și puternice forțe. La acest statuar apelează Craig atunci când încearcă să definească esența supramarionetei. Supramarioneta și idolul antic sunt, pentru Craig, unul și același lucru; ne-o dovedește, poate mai mult decât oricare alt text, eseul intitulat „Un teatru durabil”3. Referindu-se la Orient în general, la India în special, Craig își alege ca moto un
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cum spune el), și, în plus, „e foarte posibil ca drama despre care vorbeam să apeleze, pentru a fi jucată, și la prezența ca atare a omului”. Prezență pe care Craig o opune, așadar, spectrului mecanic, androidului, tot așa cum evocă idolul antic, statuia, pentru a le opune slăbiciunilor trupești. În consecință, actorul capabil să joace în „teatrul durabil” nu va fi nicidecum actorul occidental contemporan, mult prea supus acestor slăbiciuni, gata oricând să se lase în voia unei neașteptate, imprevizibile emotivități
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu atâta sobrietate, într-un chip atât de auster, încât izbutise să se dezbare de orice slăbiciune a trupului și să aibă astfel în rândurile ei doar ființe perfecte”. Desigur, e vorba despre actori tot atât de fără cusur ca și străvechii idoli, în măsură să rivalizeze cu statuile zeilor. Craig se miră: „E ciudat că acest Orient, atât de încrezător în puterea omului de a deveni zeu, dă naștere atâtor idoli - frumoși, nimic de zis -, dar ce altceva sunt idolii, dacă nu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Desigur, e vorba despre actori tot atât de fără cusur ca și străvechii idoli, în măsură să rivalizeze cu statuile zeilor. Craig se miră: „E ciudat că acest Orient, atât de încrezător în puterea omului de a deveni zeu, dă naștere atâtor idoli - frumoși, nimic de zis -, dar ce altceva sunt idolii, dacă nu niște supramarionete?”. Țara actorilor capabili să smulgă din rădăcină slăbiciunile trupului lor este și țara statuilor. De altfel, perfecțiunea statuarului îi dă lui Craig o idee mai exactă despre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și străvechii idoli, în măsură să rivalizeze cu statuile zeilor. Craig se miră: „E ciudat că acest Orient, atât de încrezător în puterea omului de a deveni zeu, dă naștere atâtor idoli - frumoși, nimic de zis -, dar ce altceva sunt idolii, dacă nu niște supramarionete?”. Țara actorilor capabili să smulgă din rădăcină slăbiciunile trupului lor este și țara statuilor. De altfel, perfecțiunea statuarului îi dă lui Craig o idee mai exactă despre actorul dorit de el într-un teatru al viitorului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pentru Craig, contrariul a tot ceea ce se bazează, ca principiu artistic, pe asemănarea iluzorie și pe simulare. Este o artă a credinței și, în acest sens, ea se apropie de religie. Veritabil templu în care i se aduce un omagiu idolului antic, teatrul nu trebuie să fie, din punctul de vedere al lui Craig, altceva decât „acel loc emoționant, extraordinar unde fiecare, indiferent dacă se află pe scenă sau e așezat într-un fotoliu, participă cu toată dăruirea la exaltare - a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și ale colossos-ului, adică a materiei ca deschidere spre invizibil. Michel Serres susținea că vinovate de prăbușirea și îngroparea statuilor sunt cuvintele, triumful logos-ului. Ei bine, demersul lui Artaud pare să țintească tocmai dezgroparea statuilor, repunerea pe soclu a idolilor din străvechile culturi magice, în încercarea de a face din teatru acel loc privilegiat unde, opusă unei culturi a logos-ului, s-ar afirma o cultură a materiei, preeminența lumii fizice, concrete, a unei materialități pe care să se sprijine
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Într-adevăr, dacă manechinul este la Kantor, ca și supramarioneta la Craig, un procedeu de transcendență și, prin aceasta, un model pentru actor, în schimb, spre deosebire de Craig, el îl interesează pe Kantor nu pentru că ar avea ceva din prestigiul anticilor idoli sacri, ci pentru banalitatea lui de obiect modern degradat, inferior. Transcendență și banalitate, iată o ambivalență esențială pentru Kantor, punct de vedere împărtășit și de Schulz, cel care, în volumul citat mai înainte, face elogiul materiei aflate „pe treapta cea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dintr-o fecioară, care înmulțește pâinile, preface apa în vin și alte asemenea absurdități... Cu mult înaintea lui Feuerbach, Lucrețiu atacă religia în fundamentul ei, caută să afle ce anume o constituie și dezvăluie motivele pentru care oamenii își făuresc idoli, li se închină, se înstrăinează de ei înșiși și sfârșesc prin a-și pune soarta în mâinile preoților, ale unui cler care utilizează fără rușine credința și pioșenia ca pe niște ocazii de a-și asigura o dominație asupra trupurilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
plăcut (31); respect (20); apreciat (11); bun (10); minunat (9); om (9); model (8); respectabil (8); adorabil (7); curajos (7); fermecător (7); profesor (7); deosebit (6); drăguț (6); exemplu (6); impresionant (6); onest (6); peisaj (6); superb (6); deștept (5); idol (5); lăudat (5); prezentabil (5); apreciabil (4); apreciere (4); bărbat (4); demn (4); erou (4); eu (4); fericire (4); formidabil (4); gest (4); inteligent (4); de invidiat (4); măreț (4); mîndrie (4); prețios (4); remarcabil (4); respectat (4); simpatic (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
da cum să nu; de mult; des; destin; deșteaptă; dezamăgire; din; disperare; distanță; pe dînsul; a dori; dragoste; drum; dubiu; a se duce; se ducea; durată; durează; el; enerva; eternitate; femei; fericire; fericirea; așteptați fericirea; frămînta; fugi; furie; greu; iar; idol; imediat; iubit; asta; iubita; în drum; în gară; încă; îndelung; întîmpina; ce întîrzia; înțelege; înțelegere; liniște; liniștit; întîlniri; loc; lumini; pe mama; meditează; merge; metrou; pe mine; minune; momentul; mult și bine; muncitori; nădejde; neamuri; neliniștit; nemurirea; neplăcere; nepunctual; nervos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîntuire (3); perfecțiune (3); Sacru (3); suflet (3); sus (3); Tatăl nostru (3); absolut (2); adevăr (2); ajutor (2); Atotputernicul (2); bine (2); ceresc (2); creație (2); cred (2); credința (2); Dumnezeu (2); eu (2); fericire (2); ficțiune (2); Hristos (2); idol (2); iertare (2); Good (2); milostiv (2); natură (2); nădejde (2); protecție (2); puritate (2); rugă (2); spiritualitate (2); sprijin (2); stăpîn (2); supremație (2); zeitate (2); abnegație; abstract; ac; adevărat; ajutor; aleluia; Alah; Amin; apărător; ascensiune; ateu; atotstăpînitor; atotștiutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]