6,525 matches
-
Paris, dar nu primește încuviințarea lui Mihail Sadoveanu. Se dedică publicisticii literar-artistice, gravitând în jurul revistei „Adevărul literar și artistic”, la care va debuta în 1932 cu reportajul Trei zile de congres la Bratislava. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Însemnări ieșene”, iar mai târziu la „Iașul literar”, „Tânărul scriitor”, „Utunk”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Primul volum, Mormolocul (1933), nu e un roman propriu-zis, ci o carte de evocare a copilăriei, apropiată mult de atmosfera din La Medeleni de Ionel
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
nostru cultural, în chip sistematic și în spiritul psihologiei sociale, subiecte precum: asimetria rolurilor de sex (problematica gender, a genului social), fenomenul atribuirii, dragostea și prietenia, definirea cognitivă a grupurilor și identitatea socială. De atunci, mai cu seamă datorită profesorului ieșean Adrian Neculau, s-a produs o adevărată „explozie” de carte de factură psihosociologică, îndeosebi de „filieră franceză”, fiind prezentate cercetări și teoretizări de vârf pe tema stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor sociale, a grupurilor și dinamicii lor, o focalizare aparte primind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUMINA, revistă politică și literară editată la Iași, lunar, de Cercul de propagandă social-democrat Lumina, din iulie 1895 până în octombrie 1897. Între 1 ianuarie și 15 iulie 1896 a apărut bilunar. Revista este scoasă de un grup de socialiști ieșeni, în dezacord cu acțiunile politice ale conducerii social-democrației din România. Dezacordul se extinde și asupra orientării celor două publicații centrale, cotidianul „Lumea nouă” și suplimentul său literar, „Lumea nouă literară și științifică”. Grupul de la L. reproșa redactorilor de la gazetele socialiste
LUMINA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]
-
Urmează Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani (1984-1988) și Facultatea de Filosofie, secția sociologie-politologie, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1990-1995). Din 1995 este cadru didactic la facultatea absolvită. În 2001 obține titlul de doctor în sociologie al Universității ieșene. Debutează cu poezie în „Caiete botoșănene” (1984) și editorial cu volumul de versuri Muchii (1996). Este membru fondator al Club 8 (din 1996) și, din 2001, vicepreședinte. A fost redactor al revistei „Hyperion” din Botoșani (1995-2000) și redactor-șef al
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
cu poezie în „Caiete botoșănene” (1984) și editorial cu volumul de versuri Muchii (1996). Este membru fondator al Club 8 (din 1996) și, din 2001, vicepreședinte. A fost redactor al revistei „Hyperion” din Botoșani (1995-2000) și redactor-șef al revistei ieșene „Timpul” (2001-2002). A colaborat la „Amphion”, „ArtPanorama”, „Contrapunct”, „Calende”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Hyperion”, „Luceafărul”, „Observator cultural”, „România literară”, „Timpul”, „Vatra”, „Virages” (Canada) și „Wienzeille” (Austria), precum și la revistele în format electronic „Ecrits...vains”, „Griselda”, „Norii”, „Respiro” și „Tiuk
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
cu schița Brezaia. Peste puțină vreme îi apare în „Viața literară” altă schiță legată de datini, Focu’ lu’ Sâmedru, iscălită Mihai de la Rucăr. Va continua să semneze, cu pseudonimele Freamăt, Boldur, Baștea, Argeș, Melun ș.a., versuri epigonice în paginile publicațiilor ieșene „Floare albastră”, „Evenimentul literar” ș.a. Mai frecvent colaborează cu versuri, schițe și povestiri pe teme de inspirație rurală, cu cronici dramatice, articole politice sau despre religie etc. în „Viața literară”, „Curentul”, „Arhiva”, „Albina”, „Lumina”, „Convorbiri literare”, „Sburătorul literar”, „Minerva”, „Convorbiri
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
mondial, deși nu e scutită de unele convulsii, S.S.R. se consolidează. În urma adunării generale din noiembrie 1912, când este ales președinte Mihail Dragomirescu, se retrag Al. Davila, I. Al. Brătescu-Voinești, D. Anghel, Natalia Anghel, precum și Mihail Sadoveanu și prietenii săi ieșeni (dintre care unii vor reveni). Cu toate acestea, societatea se fortifică: în 1912 sunt admiși zece membri noi, în 1914 optsprezece, iar în 1915 zece. Conform primului buletin al societății (tipărit în 1916), în iunie 1915, la încheierea celui dintâi
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
traduceri. Este apreciat de C. Dobrogeanu-Gherea. Student la Facultatea de Medicină din Iași (1892-1896), activează în mișcarea socialistă. În 1893 ia parte la primul congres al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România. Ziarist înzestrat, scrie mai ales pentru gazetele ieșene, semnând Rodion și Steuerman-Rodion. În „Evenimentul” din 1897 face să apară, număr de număr, Impresiunile unui civilizat și Carnetul unui senzibil. A condus gazeta „Răsăritul” (1899-1901) și a fost, de la apariție, în 1897, redactor la „Opinia”. După absolvirea facultății (în
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
O ist., III, 896-900; George Pruteanu, Noi drumuri de fum, CL, 1988, 8; Al. Dobrescu, Întâlnirea cu literatura, VTRA, 1988, 9; Ioan Holban, Sunt necesare reeditările?, CL, 1996, 5; Micu, Ist. lit., 487-488; Popa, Ist. lit., II, 893; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 401-402; Dicț. scriit. rom., IV, 471-473; Ioan Holban, Glissando (Corneliu Ștefanache - 70), DL, 2003, 51; Cassian Maria Spiridon, „Memoria mă ajută să uit cât mai puțin și să iert cât mai mult” (interviu cu Corneliu Ștefanache), CL, 2003, 12
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Viața românească nr. 3-4 unul din, probabil, ultimele interviuri acordate de Șt. Aug. Doinaș. Interviul luat de d-na Tatiana Rădulescu n-a rămas fără ecou. Și pe drept cuvînt. Citează din el, de exemplu, dl Vasile Iancu în CRONICA ieșeană nr. 6 în cadrul rubricii Un altfel de dialog. Ce spune regretatul poet? "Eu cred că pentru ca în România - în România de azi, eliberată de tirania bolșevismului cotropitor, care avea ideea fixă a "culturii de masă" - să existe posibilitatea unor "coordonate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I. Slavici. Apartenența, pentru o scurtă perioadă (1866-1875), a unor junimiști marcanți (Maiorescu, Negruzzi, Pogor, Rosetti) la Loja masonică ieșeană nu a avut vreo influență asupra activității culturale a J. Dacă a avut numeroși membri și aderenți, J. a numărat însă și mulți adversari, majoritatea proveniți din rândurile celor pe care îi criticase. Cel puțin până prin 1885 nu se poate
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
în parte, spre un clasicism pedagogic. J. are o funcție net critică, acțiunile ei fiind destinate exclusiv aprecierii literaturii române contemporane, din ale cărei necesități s-a născut și ale cărei cerințe le-a satisfăcut pe deplin. Prin aceasta Societatea ieșeană a favorizat apariția celor mai de seamă scriitori români din secolul al XIX-lea: M. Eminescu, I.L. Caragiale, I. Creangă. Critica junimistă viza orientarea literaturii române spre specificul național, de unde și atenția acordată limbii literare și folclorului. Chiar de la întemeiere
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Normală „Vasile Lupu” din Iași (1922-1928) și Seminarul Central din București (1929-1933). În 1933 susține examenul de bacalaureat la Liceul „Marele Voievod Mihai” din capitală, iar în toamna aceluiași an devine student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, pe care o termină în 1938. Între profesorii ale căror cursuri le-a urmat s-au numărat G. Ibrăileanu, G. Pascu, Iorgu Iordan și G. Călinescu. Tot în 1938 a absolvit și Seminarul Pedagogic Universitar, iar câțiva ani mai târziu
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
ca teză de doctorat în 1958 și tipărită în 1965 sub titlul Contribuții la cunoașterea activității lui G. Ibrăileanu în etapa sa socialistă (1889-1895), este o reconstituire a unei perioade esențiale în primul rând sub raport formativ din viața criticului ieșean, în care amănuntul biografic, descoperit în documente de arhivă și în mărturii ale contemporanilor, se îmbină cu analiza publicisticii de început, pentru a se configura un portret intelectual veridic. Cărțile următoare pornesc mai toate de la materialul didactic utilizat pentru redactarea
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
epocii în care au fost elaborate, nota sociologizantă face mai mereu loc informației istorice relevante în sine, portretului realizat în tușe sigure, evocării pline de căldură. O altă serie de contribuții este aceea a lucrărilor didactice scoase în editura Universității ieșene: Grigore Ureche (1969), Studii și articole despre Dosoftei, mitropolitul Moldovei (1975), Ion Neculce și alte studii de literatură română veche (1975) ș.a. Cercetător sedus de exactitatea amănuntului și de geografia interioară a unei personalități, avându-i drept modele pe profesorii
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
7; Mihai Zamfir, „Istoria literaturii române vechi”, CNT, 1964, 43; Mircea Muthu, ,,Dimitrie Cantemir”, TR, 1973, 25; I. D. Lăudat. Biobibliografie, Iași, 1974; Firan, Macedonski- Arghezi, 252-254; Mihai Drăgan, Profesorul I. D. Lăudat la 65 de ani, CRC, 1975, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 228-229; Dicț. scriit. rom., II, 728-729. I.A.
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
funcționar. Între 1879 și 1882, frecventează Conservatorul de Muzică și Declamație, fiind angajat la Teatrul Național din Iași (1880-1889), dar jucând mai mult cu trupe ambulante. Din 1889, va fi funcționar (urcând până la gradul de ajutor de primar) la Primăria ieșeană. A debutat înființând propria publicație periodică, „Scrieri amusante” (1875-1876), și a continuat în același mod cu „Cabinetul de lectură”, „Bomba”, „Arta”, dar mai cu seamă „Lupta pentru viață” (1903-1905), scrisă în întregime de B. și ilustrând toate genurile și domeniile
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
al fiecăruia, și lucruri mai mărunte, dar esențiale în chimia dintre indivizi”. Mărturisirea ne duce cu gândul la înțelepciunea poporului român din tezaurul folcloric: „Dă-mi, Doamne, mintea cea de pe urmă” și ea își dovedește perenitatea și la tânărul profesor ieșean, care își revizuiește spiritul critic pe măsură ce înaintează în vârstă, tot așa cum „mintea românului cea de pe urmă” l-a sfătuit și pe Constantin Hușanu să nu-și lase mioarele creației împrăștiate pe toate ogoarele scrisului contemporan, ci să le așeze în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
bibliografice: Andreea Deciu, Diletantismul la profesioniști, RL, 1992, 18; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994, Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei, Iași, 1995, 135; Alex. Ștefănescu, „Natașa blues”, RL, 1999, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80 -’90, III, 147-148; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 388-389. S.D.
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
și Liceul Pedagogic. În 1956 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Își susține doctoratul în 1972, cu o lucrare despre Miron Costin. Este cadru didactic la Facultatea de Filologie (Facultatea de Litere) a Universității ieșene, parcurgând toate treptele profesionale, până la gradul de profesor. Debutează în presă cu articolul Reeditarea lui Ion Pillat („Iașul literar”, 1961) și în volum în 1978, cu lucrarea Cantemir în Cartea ieroglifelor, distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Colaborează la
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
despre rădăcinile culturii românești, CNT, 2000, 46; Antonio Patraș, O nouă lectură a unor texte vechi, ALA, 2001, 555; Cristea-Enache, Concert, 346-353; Petraș, Panorama, 583-585; Laura Lazăr Zăvăleanu, De la lecția istoriei la coroana discernerii, „Viața literară”, 2002, 9; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 384-385. Il. C.
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Iași, 2000, 139-148; Marius Chivu, Halta cuvintelor obosite, RL, 2001, 24; Viorica Răduță, Pornind de la Cassian Maria Spiridon, „Axioma”, 2001, 8; Gheorghe Grigurcu, Despre condiția poetului, VR, 2001, 9-10; Iulian Boldea, Scriitori români contemporani, Târgu Mureș, 2002, 114-118; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 389-390; Vasile, Poezia, 243-246; Dan Mănucă, Respectul cuvântului, LCF, 2003, 11; Gheorghe Grigurcu, Un poet despre poezie, RL, 2003, 12; Horia Gârbea, Vacanță în infern, București, 2003, 42-45; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 97-102
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
îl destinase carierei ecleziastice, de aceea îl trimite la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași. S. va alege însă - după ce își ia bacalaureatul și obține, prin concurs, postul de institutor la Școala Trei Ierarhi - Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene. Alături de frații Ioan și Gheorghe Nădejde, cu care se înrudea, și de doctorul N. Russel, face să apară primul ziar socialist din Iași, „Basarabia” (1879). Se numără printre întemeietorii și primii colaboratori ai „Contemporanului” (1881-1888), trecând apoi la „Revista nouă
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
49; Iosif Naghiu, Petre Stați, SC, 1980; Maftei, Personalități, V, 244-245; Colesnic, Basarabia, I, 140-143; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 123-125; Rotaru, O ist., IV (1997), 331-332; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii '20-'30, Chișinău, 2002, 113-114; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 393; Dicț. scriit. rom., IV, 348-350. M. C.
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
6; Ioan Holban, Monologul interior și fresca socială, VR, 2001, 7-8; Ivonne Gutiérrez Obregón, Encuentro de poetas, Mexic, 2001, 236-242; Florin Faifer, Un roman incitant, VTRA, 2002, 3-4; Ion Hurjui, Un roman de nota zece, CL, 2002, 5; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 391-392. O. I.
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]