7,197 matches
-
Pop" Cercetare și interpretare Întrebarea centrală a studiilor asupra vizualității: „Cum pot fi cercetate imaginile, mesajele vizuale și structurile persuasive care utilizează vizibilul?” trebuie transferată asupra metodologiilor. Metoda cercetării aplicată asupra manifestărilor „văzutului” devine fundamentală pentru trecerea studiilor aplicate asupra imaginarului Într-o zonă a credibilității și veridicității științifice. Problematizarea metodologică este necesară din moment ce studiile cantitative din științele sociale, de factură statistică sau sociologică, nu permit decât o descriere superficială a fenomenelor imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fundamentală pentru trecerea studiilor aplicate asupra imaginarului Într-o zonă a credibilității și veridicității științifice. Problematizarea metodologică este necesară din moment ce studiile cantitative din științele sociale, de factură statistică sau sociologică, nu permit decât o descriere superficială a fenomenelor imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În adâncimile imaginilor, În impalpabilul imaginarului. O a doua problemă importantă este aceea a modelelor interpretative aplicate fenomenelor vizualității - nu din perspectivă strict subiectivă sau din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
studiile cantitative din științele sociale, de factură statistică sau sociologică, nu permit decât o descriere superficială a fenomenelor imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În adâncimile imaginilor, În impalpabilul imaginarului. O a doua problemă importantă este aceea a modelelor interpretative aplicate fenomenelor vizualității - nu din perspectivă strict subiectivă sau din direcția unei hermeneutici utilizate În analiza pictorială, ci pornind de la o metodologie cât mai exactă și mai specifică. Identificarea unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
face posibilă Îngustarea materialului interpretabil. Această Îngustare a câmpului de studiu acționează atât pe plan cronologic, cât și pe plan ontologic, referindu-se la activitățile specifice culturii moderne, În special cele legate de apariția și dezvoltarea tehnologiilor vizualului. Imaginea și imaginarul au dobândit funcții sociale, iar manifestarea lor În contextul modern/postmodern trebuie văzută altfel decât În tradiția literară anterioară. O asemenea abordare este generată și de suportul teoretic al metodei calitative În studiul imaginilor. Teoriile critice ale comunicării - marxismul târziu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se manifeste metodologiile analitice calitative: cercetarea contextului, cercetarea expresiei și cercetarea conținutului, care integrează toate cele trei paliere centrale ale rolului vizualității: ideologic, material și simbolic. De aceea, pe de o parte, ne interesează modul În care imaginile și studierea imaginarului permit construirea identității sociale (de la arhitectură până la expresiile publicitare ale identității corporațiilor), iar pe de altă parte, urmărim expresiile vizibile ale culturii populare (de la cinematografie până la identitatea „vedetelor” de muzică). În cele din urmă suntem confruntați cu imaginile ca moduri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Acestea sunt considerate rezultate ale acțiunii sau discursului social, descriu relațiile dintre participanții la dinamica grupului, au valoare socială și dimensiune structurală (țin de natura repetitivă a existenței membrilor grupului), și de aceea pot să reconstituie modul de funcționare al imaginarului societăților umane. George Gmelch a definit 3 tipuri de practici: ritualuri (acțiuni pozitive), tabuuri (acțiuni negative) și fetișuri (obiecte Învestite cu semnificație). Studierea acestor tipuri de manifestări ale umanului devine exemplară pentru existența intimă și cea colectivă. Aceasta presupune: - Analiza
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
descrierea metodologiei); stilul asumat: metaforic, generic, ironic, detașat etc. Toate devin funcții ale studiului calitativ, preocupat nu numai de obiectivitatea analizei, ci și de gradul de receptabilitate al informațiilor, adaptat pe specificul fiecărui context. Discutarea relațiilor sociale și a structurilor imaginarului manifestate În cultură deschide calea spre interpretări de factură calitativă, mai ales acolo unde demersul se axează În special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei. Scopul cercetării calitative este acela de a prezenta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc exhaustiv, Roger Sanjek 4 descria o varietate amplă de metodologii, de la jurnale și consemnări zilnice până la notițe și reflecții cotidiene sau reacții personale, toate aparținând arsenalului cercetătorului imaginilor și imaginarului. Cercetătorul „În-scrie” discursul social 5, Îl face să devină palpabil, Îl aduce din starea sa trecătoare și imponderabilă Într-un plan al consemnării și reactualizării. Trans-scrierea evenimentelor, personajelor și a faptelor face ca acestea să intre În zona reprezentabilului și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
actanții intră În interacțiune. Notele, la rândul lor, pot fi organizate În două forme narative: episoade și repovestiri ale situației, conturând o analiză discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginilor până la analizele de conținut din publicitate sau marketing. Aici intră interpretările imaginilor fotografice, tradiția citirii imaginilor pe structuri calificate În descendența lui Roland Barthes, studiile critice ale lui Althusser sau studiile aplicate imaginilor În cadrul școlii poststructuraliste. Teoriile europene asupra imaginarului/ teoriile americane asupra imaginii Corin Braga: Îi mulțumim lui Doru Pop pentru această trecere În revistă a metodelor de factură anglo-saxonă de cercetare a imaginilor și a imaginarului. Este ca și cum ne-ar pune În față o panoplie de concepte, lăsându
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui Althusser sau studiile aplicate imaginilor În cadrul școlii poststructuraliste. Teoriile europene asupra imaginarului/ teoriile americane asupra imaginii Corin Braga: Îi mulțumim lui Doru Pop pentru această trecere În revistă a metodelor de factură anglo-saxonă de cercetare a imaginilor și a imaginarului. Este ca și cum ne-ar pune În față o panoplie de concepte, lăsându-ne să medităm În ce măsură le-am putea adapta și translata În cercetarea românească, În cea pe care o desfășurăm aici, la Phantasma. Este o foarte binevenită punere la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și translata În cercetarea românească, În cea pe care o desfășurăm aici, la Phantasma. Este o foarte binevenită punere la curent cu o metodologie care nouă, europenilor, ne este mai puțin cunoscută. Mai puțin cunoscută În sensul În care cercetarea imaginarului are În Europa o coloratură puternic franceză, legată de investigațiile lui Gaston Bachelard, ale lui Gilbert Durand, de tipul lor de filosofie și de metafizică a imaginarului, În timp ce această incursiune În spațiul american ne apropie mai mult de demersurile pragmatice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ne este mai puțin cunoscută. Mai puțin cunoscută În sensul În care cercetarea imaginarului are În Europa o coloratură puternic franceză, legată de investigațiile lui Gaston Bachelard, ale lui Gilbert Durand, de tipul lor de filosofie și de metafizică a imaginarului, În timp ce această incursiune În spațiul american ne apropie mai mult de demersurile pragmatice și de cercetarea aplicată, interesată mai degrabă de efectele decât de cauzele imaginației, de posibilitățile de a prelucra imaginile pentru a le eficientiza efectele. Voi continua cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a le eficientiza efectele. Voi continua cu o observație de ansamblu: la o primă vedere, abordarea propusă de Doru Pop se află la un pol complementar față de ceea ce s-a discutat până acum În cadrul Centrului. Noi am explorat cu precădere imaginarul, În timp ce aici e vorba mai mult despre imagine. Această distincție ar merita aprofundată, fiindcă, pe de o parte, imaginarul este un concept care se simte mai acasă În cultura europeană, se leagă de o metafizică și de o filosofie specifice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pop se află la un pol complementar față de ceea ce s-a discutat până acum În cadrul Centrului. Noi am explorat cu precădere imaginarul, În timp ce aici e vorba mai mult despre imagine. Această distincție ar merita aprofundată, fiindcă, pe de o parte, imaginarul este un concept care se simte mai acasă În cultura europeană, se leagă de o metafizică și de o filosofie specifice Europei, În timp ce imaginea a făcut obiectul mai degrabă al pragmatismului și al empirismului anglo-saxon. Mă gândesc că cercetarea imaginarului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarul este un concept care se simte mai acasă În cultura europeană, se leagă de o metafizică și de o filosofie specifice Europei, În timp ce imaginea a făcut obiectul mai degrabă al pragmatismului și al empirismului anglo-saxon. Mă gândesc că cercetarea imaginarului se ocupă cu precădere de acel „de ce” al imaginilor, În schimb cercetarea imaginilor, așa cum este practicată În SUA, se ocupă mai degrabă de un „pentru ce” sau „cu ce scop”. Probabil și de un „cum” al imaginilor, deși acest „cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a structurilor psihice, care să se ocupe de mecanismele neurologice ale imaginației, și nu de o metafizică sau de o cauzalitate care poate fi explicată filosofic, și nici de funcția lor social-ideologică și culturală. Ca să duc mai departe distincția dintre imaginar și imagine, aș mai observa faptul că imaginarul a fost În Europa adeseori conceput mai degrabă dintr-o perspectivă metafizică și noi suntem moștenitorii ei. În neoplatonism și apoi În Renaștere, imaginarul era privit ca o entitate sau ca o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mecanismele neurologice ale imaginației, și nu de o metafizică sau de o cauzalitate care poate fi explicată filosofic, și nici de funcția lor social-ideologică și culturală. Ca să duc mai departe distincția dintre imaginar și imagine, aș mai observa faptul că imaginarul a fost În Europa adeseori conceput mai degrabă dintr-o perspectivă metafizică și noi suntem moștenitorii ei. În neoplatonism și apoi În Renaștere, imaginarul era privit ca o entitate sau ca o componentă a unui psihic transcendent. De exemplu, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și culturală. Ca să duc mai departe distincția dintre imaginar și imagine, aș mai observa faptul că imaginarul a fost În Europa adeseori conceput mai degrabă dintr-o perspectivă metafizică și noi suntem moștenitorii ei. În neoplatonism și apoi În Renaștere, imaginarul era privit ca o entitate sau ca o componentă a unui psihic transcendent. De exemplu, În Renaștere imaginarul era văzut ca o realitate ontologică, care ține atât de psihicul uman, cât și de cel cosmic, ca o forță intermediară Între
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost În Europa adeseori conceput mai degrabă dintr-o perspectivă metafizică și noi suntem moștenitorii ei. În neoplatonism și apoi În Renaștere, imaginarul era privit ca o entitate sau ca o componentă a unui psihic transcendent. De exemplu, În Renaștere imaginarul era văzut ca o realitate ontologică, care ține atât de psihicul uman, cât și de cel cosmic, ca o forță intermediară Între intelectul cosmic și corpul lumii sau materia. În sensul acesta imaginarul uman, numit vis imaginativa sau phantasticon pneuma
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unui psihic transcendent. De exemplu, În Renaștere imaginarul era văzut ca o realitate ontologică, care ține atât de psihicul uman, cât și de cel cosmic, ca o forță intermediară Între intelectul cosmic și corpul lumii sau materia. În sensul acesta imaginarul uman, numit vis imaginativa sau phantasticon pneuma, era conceput ca o forță care putea intra În relație cu pneuma mundi, cu anima mundi, cu acea rețea de energii și influențe cosmice prin care poate fi controlat Întregul univers. Imaginarul avea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acesta imaginarul uman, numit vis imaginativa sau phantasticon pneuma, era conceput ca o forță care putea intra În relație cu pneuma mundi, cu anima mundi, cu acea rețea de energii și influențe cosmice prin care poate fi controlat Întregul univers. Imaginarul avea o funcție de-a dreptul magică - el era folosit de practicienii imaginarului (alchimiști, magi, cabaliști) pentru a-și impune voința asupra spiritelor elementare, asupra duhurilor naturii, asupra spiridușilor care controlează elementele. Imaginarul avea așadar o dimensiune metafizică și era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
forță care putea intra În relație cu pneuma mundi, cu anima mundi, cu acea rețea de energii și influențe cosmice prin care poate fi controlat Întregul univers. Imaginarul avea o funcție de-a dreptul magică - el era folosit de practicienii imaginarului (alchimiști, magi, cabaliști) pentru a-și impune voința asupra spiritelor elementare, asupra duhurilor naturii, asupra spiridușilor care controlează elementele. Imaginarul avea așadar o dimensiune metafizică și era văzut ca o forță cosmologică. Cultura europeană moștenește până În secolul XX acest transcendentalism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin care poate fi controlat Întregul univers. Imaginarul avea o funcție de-a dreptul magică - el era folosit de practicienii imaginarului (alchimiști, magi, cabaliști) pentru a-și impune voința asupra spiritelor elementare, asupra duhurilor naturii, asupra spiridușilor care controlează elementele. Imaginarul avea așadar o dimensiune metafizică și era văzut ca o forță cosmologică. Cultura europeană moștenește până În secolul XX acest transcendentalism. E adevărat, el a fost interiorizat de către romantici, care au sesizat autonomia imaginarului punând accentul pe eul nocturn, pe sufletul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]