6,247 matches
-
deschisese Încuietoarea de siguranță a precauției lui Basie. Jim hrănise cu asiduitate viziunea stewardului asupra unei bogății suficiente, care să-l facă să se Întoarcă În lux În America. Presupuse că Basie auzise la aparatul de radio din lagăr despre iminentul marș spre terenurile de execuție și Îl mituise pe paznicul de noapte să-l ascundă Într-unul din depozitele din Nantao. Stînd lîngă Basie În timp ce acesta Își lustruia unghiile, Jim Înțelesese că Întreaga experiență a războiului aproape nu-l atinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
viziune complet diferită asupra afacerii. Și, În plus, Stella era o snoabă și genul de persoană care ar fi făcut tot posibilul ca lucrurile să meargă doar cum voia ea. Întreaga afacere urma deci să se Îndrepte către un dezastru iminent. Dar, pe măsură ce treceau zilele, Ruby totuși nu-și lua inima În dinți s-o sune pe Stella și să-i spună că nu voia să fie partenera ei de afaceri. Adevărul era că, deși avea niște capital, nu era destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
creta pe tablă. El se va așeza, Îmbrăcat Într-o haină simplă, muncitorească, și niște pantaloni uzați, nu la catedră, ci pe pervazul ferestrei. Le va prezenta fără menajamente situația reală. Îi va șoca pe miniștrii săi, arătându-le catastrofa iminentă. Spre dimineață va obține adoptarea cu majoritate de voturi a deciziei de-a retrage toate trupele noastre din Fâșia Gaza, chiar fără nici un acord preliminar. „Dacă vor trage asupra așezărilor noastre, Îi vom bombarda din aer. Dar dacă vor sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
iar acum sunt încântată, așa că probabil asta va fi și la el următoarea fază. Mi-am notat în minte să-l informez pe Kieran data viitoare când voi vorbi cu el că urmează să intre în faza „încântată“ în mod iminent. Aceasta era una dintre funcțiile mele în cadrul prieteniei noastre. Îi aminteam să remarce când se tunde Lisa, când lustruiește cadourile de la el și-i spuneam care erau reacțiile emoționale în anumite situații pe care nu le putea înțelege de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Încerci, spuse Henry. Până la sfârșitul plimbării și pe parcursul cinei, conversația se Îndreptă spre alte subiecte și vești despre familie. Pe Sylvia o curta de ceva vreme un tânăr și promițător avocat pe nume Arthur Llewelyn Davies, iar anunțarea logodnei era iminentă. Lui Du Maurier Îi plăcea băiatul, care era chipeș, atletic și muncitor, care se Întreținuse pe perioada studiilor fără ajutorul tatălui său, ci câștigând burse și premii, dar Emma Îl bănuia că are un temperament dificil. Tocmai primiseră o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
succes și declarând că miza pe ei „să Își petreacă această seară În post, tăcere și umilință“. Îi scrise lui William, felicitându-l pentru venirea pe lume cu bine a celui de-al treilea fiu, făcând o paralelă cu nașterea iminentă a propriului său prim născut dramatic și descriindu-și starea ca una de „spaimă deplorabilă și Însingurată“. Îi scrise unui prieten francez: „Je fais du Théâtre - je suis tombé bien bas - priez pour moi“. Nici una dintre aceste scrisori nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În versuri cu rimă pentru Ada Rehan, la finalul piesei, În stilul comediilor din perioada Restaurației. Henry, care nu mai scrisese un vers din tinerețe, fu Îngrozit de propunere, dar, văzând În aceste cerințe un semn că montarea newyorkeză era iminentă, compuse cuminte În acest scop un monolog drăgălaș, spiritual și grațios În proză ritmată și se ocupă expeditiv de restul chestiunilor ridicate de Daly. Trimise textul revizuit și apoi așteptă cu sufletul la gură timp de câteva săptămâni, numai pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o evacuare, dar nu avu noroc. Se așeză În fotoliu, răsfoind ziarul fără a găsi nimic care să Îi rețină atenția mai mult de câteva clipe. Din Europa Răsăriteană păreau să se audă bubuituri de tunet, prevestitoare ale unui conflict iminent - dar când nu se auzeau? În Armenia, situația era tensionată, iar În Newfoundland era criză. Japonezii le luaseră chinezilor portul Arthur și chinezii capturaseră câțiva soldați japonezi, Îi ciopârțiseră și trăseseră hălcile În țeapă, după care japonezii, Înfuriați, se răzbunaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îi șopti la rândul său Robertson. Nu-l condamn. Tu pricepi despre ce e vorba În scena asta? Nu, dar speram să-mi spui tu la următorul antract, murmură Sargent. Scena Îi punea Împreună pe Guy Domville, teoretic așteptând nerăbdător iminenta cununie a lui Mary, fiica dnei Domville, cu locotenentul George Round, adevăratul iubit al lui Mary, care fusese izgonit cu câteva luni Înainte de mama ei și de lordul Devenish, dar revenise, cu speranța slabă de a-și recâștiga iubita. Scopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
oprească. Înțelepciunea adoptării unei atitudini filozofice se confirmă rapid. Ellen Terry Îi răspunse peste câteva zile că Îi plăcea piesa, dar că nu o va putea juca În America, dat fiind că programul turneului era deja făcut și plecarea ei iminentă. Dorea Însă să achiziționeze drepturile pentru o montare În anul viitor. Decise să plece la Londra la sfârșitul lunii, pentru a afla personal și mai detaliat care era opinia ei despre text și perspectivele lui, și pentru a-și rezolva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe tovarășii mai bătrâni. Mă trezeam smuls încoace și-ncolo, fiindcă în decursul certei se ajungea la alcătuirea de haite: în mare, existau trei grupuri opuse. Ceata mai mică se dădea posesoare a unei conștiințe de clasă comuniste, prevedea sfârșitul iminent al capitalismului și triumful proletariatului, avea un răspuns la toate și îi plăcea să amenințe cu pumnul. Din ea făcea parte maistrul pe sector, la suprafață un om de treabă, care locuia într-o casă de familie în apropierea locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nu cunoaște pe nimeni, César Paladión nu și-a făcut nicicând simțită prezența. Ce lucru de neuitat ar fi fost să Îl auzim tăifăsuind mână-n mână cu maestrul! O dată sau de două ori, Loomis ne-a dat de știre iminenta publicare a unei lucrări proprii În ospitalierele pagini ale publicației Noi; Îmi amintesc neliniștea cu care noi discipolii, toți numai tinerețe și entuziasm, ne-am Înghesuit În librăria lui Lahouane, ca să savurăm primii Între primii acea friandise promisă de maestru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
polițiste. Înclinația lui Borges pentru povestirea polițistă se bazează În primul rând pe rațiuni legate de tehnica literară. În opinia sa, faptul estetic trezește În cititor o emoție. Dar, În timpul lecturii, fiecare revelare parțială a misterului (ce pare să facă iminentă revelația care, În loc să se producă, se amână la infinit) e pentru cititor un egal motiv de tainică emoție. Mimând identificarea revelării secretului cu faptul estetic, pentru că amândouă sunt motive ale unor emoții secrete, făcând din prima fapt estetic, Borges ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
amână la infinit) e pentru cititor un egal motiv de tainică emoție. Mimând identificarea revelării secretului cu faptul estetic, pentru că amândouă sunt motive ale unor emoții secrete, făcând din prima fapt estetic, Borges ajunge la concluzia că indirecta, treptata și iminenta (dar mereu amânata) revelare a enigmei constituie pentru cititor o inepuizabilă sursă de bucurii estetice. Borges a dominat, de altfel, ca nimeni altul tehnica echivocului, care, În viziunea sa, presupune că secretul nu trebuie descoperit instantaneu, ci revelat treptat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ceva despre asta. Începută ca o glumă, afacerea deveni În curând de-a dreptul bizară. Anul următor, Norman se deplasă de cinci ori la Washington pentru Întâlniri cu personaje sus-puse din Consiliul Securității Naționale, având ca subiect pericolul presant și iminent al unei invazii extraterestre. Totul era extrem de secret. Se puse de la Început problema dacă proiectul lui trebuia Înaintat către DARPA, agenția pentru proiecte de cercetare avansată În domeniul apărării, la Pentagon. Se hotărî că nu era cazul. La fel se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să pui la fript un spectator, doi, acolo...“ Doctorul supraveghează pe rînd monitoarele. Temperatura, 41,1˚ C Celelalte fluctuează. „Mă,“-spune el-„să nu mori la fel cum ai trăit!“ 4 Despărțire de iarnă. Frig, singurătate și senzația unei morți iminente localizate la suprafața trupurilor, împiedicînd orice reunire. Nimic nu mai răzbate dincolo de pelicula aceasta invizibilă cu toate că strigătul pe care-l izolează trebuie să fie sfîșietor. Singure secundele, bătute ghilotinat de vechea pendulă, reverberează între siluetele noastre oțelite, parcă; părem a
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
în deșert, nici în adînc, la fundul mării. În jur, toată lumea fuge de moarte. Cînd boala începe să apară, o spaimă care se înfige în viscere îi doboară pe ceilalți. Spaima de ce vor face ei. Elena e îngrozită de nenorocirea iminentă, de cum va fi nevoită să procedeze. Prevede cu oroare ritul funebru, condoleantele, parastasul. Și-apoi o viață în care să suporte cu decență pierderea. Asta e problema, decența. Cînd am pierdut pe cineva drag, ceilalți se feresc să se mai
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Augias, Hercule n-a fost silit să le umple la loc. V. tînăr, ce să cauți printre ceilalți? Cu toții se plîng de griji și așteaptă o minunată societate ca să-i absolve de povara lor. Ei nu au nevoie de mărturisirea iminentei lupte, ci de promisiuni de siguranță. Deși țipă cu putere. Strigătul e de ajutor. Să-i apere cineva. Așa se-nvîrte lumea, să alergăm năuci căutînd o credință, clădind sicrie în care așteptăm să se întrupeze zeul. V. tînăr descopăr că
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mă facă să sufăr. Însă când James m-a părăsit, mi-am dat seama că aș fi preferat să suport durerea a o sută de nașteri decât să îndur suferința provocată de pierderea lui. Iată cum mi-a dat vestea iminentei lui plecări. După ce mi-am ținut copilul pentru prima dată în brațe, asistentele au luat-o pe fetiță și au dus-o în sala nou-născuților, iar eu am fost adusă din nou în salonul meu și o vreme am dormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
îmi tot trimisese semnale cu oglinzi și rotocoale de fum pe tot parcursul ultimelor luni de zile. Dar restul creierului meu fusese în vacanță în valea cea verde a gravidității și n-a vrut să-și bată capul cu acel iminent pericol. Așa că a ignorat complet toate mesajele care i-au fost trimise. Știusem că James se simțise mizerabil aproape pe tot parcursul sarcinii, dar pusesem asta pe seama stărilor mele fluctuante, a foamei mele continue, a emoțiilor mele clocotitoare, care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
soția și copilul. În cazul ăsta, consideram că ar fi o idee bună să mă dau jos din pat, să mă spăl pe cap, să mă machiez și să mă îmbrac cu niște haine mai ca lumea. Așa, în onoarea iminentei lui sosiri. Apoi îmi aduceam aminte că Soarta e o ticăloasă care-ți face numai în ciudă. Cu cât arătam mai hidos, cu atât creșteau șansele ca James să apară din senin. Așa că rămâneam în cămașa de noapte, cu puloverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mă îmbărbătez. E clar că e atras de tine. Dar, dincolo de bravadă, știam că Adam n-avea să mă sune. Nu pot să explic cum de știam. Pur și simplu știam. Era limpede că abilitatea mea de a presimți dezastrele iminente se îmbunătățise simțitor de când mă părăsise James. Experiența asta probabil că avusese contribuția ei. Capitolul nouăsprezecetc "Capitolul nouăsprezece" A doua zi dimineață, casa noastră arăta ca Gara Centrală. Helen pleca la Belfast pentru două zile, într-o excursie cu facultatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
luat la revedere de la ea în holul de la plecări. — Ne vedem curând, draga mea, i-am spus. Pe mama am îmbrățișat-o. —Pot să te întreb un singur lucru? a zis ea îngrijorată, inspectându-mi fața în căutarea semnalelor unei iminente explozii de furie. — Te rog, i-am răspuns încercând să par amabilă. —James s-a întors la Denise aia? m-a întrebat mama. Din câte știu eu, nu. I-am zâmbit amărâtă încercând s-o consolez. —Slavă Domnului, a exclamat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
că da, doar că... vreau să spun că nu te așteptam... înțelegi... am crezut c-o să suni. Știu exact ce-ai crezut, James, i-am declarat fixându-l cu o privire critică. Trebuie să recunosc că, în ciuda sentimentului de apocalips iminent, începuse să-mi placă situația. A urmat un scurt moment de tăcere. — S-a întâmplat ceva, Claire? m-a întrebat el prudent. Arăta înspăimântat. De când mă văzuse intrând în apartament, James își dăduse seama că nu venisem ca o soție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de ea. Era ca și cum plecam din nou de-acasă. Ba avea să fie chiar mai rău, pentru că atunci când plecasem prima oară, în urmă cu șapte ani, fusesem încântată să o iau din loc, abia așteptasem să dispar ca să-mi fructific iminenta libertate. Acum era altfel. Eram cu șapte ani mai bătrână și mai obosită. Faptul că urma să-mi calc singură hainele și să-mi plătesc singură facturile nu mai era o noutate pentru mine. Dar trebuia să mă întorc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]