3,483 matches
-
fără fond în vechea noastră ideologie? Nimic altceva decât chintesența criticii adaptării foarte rapide a formelor civilizației moderne, occidentale, burgheze, peste un fond propriu, de structură încă tardiv feudală. Teoria este expresia unei anumite rezistențe, ideologice și practice, inevitabile, față de imitația mecanică, nefiltrată, a instituțiilor, moravurilor, culturii și ideilor apusene. Rezistență tipică forțelor interne boierești, conservatoare, dar și cercurilor burgheze moderate, îndeosebi intelectuale. Această reacțiune, cunoscută și studiată în linii mari, este mult anterioară Junimei, care n-a ieșit din goluri
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
primele valuri de occidentalizare, determinată de cele dintâi importuri masive de forme apusene în țara noastră. Într-o măsură, aceste idei au fost atinse, în limbajul său, încă din 1909, de G. Ibrăileanu, în Spiritul critic în cultura românească. Critica imitației este urmărită aici la câțiva autori moldoveni, pre-maiorescieni (Asachi, Negruzzi, Al. Russo, Alecsandri). Azi dispunem de o documentare mai largă. În plus, originea spiritului critic în cultura noastră nu mai poate fi atribuită unor reacțiuni și particularități psihologice strict provinciale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
progresivă la civilizație etc.) se regăsesc și la: C. Conachi, la pașoptiștii C. Negri, Mihail și Alecu Kogălniceanu, Ion Ionescu de la Brad, D. Rallet, ștefan Scarlat Dăscălescu, B.p. Hasdeu ș.a. și mai semnificativ este faptul că exact aceeași critică a imitației formelor apusene, și deci a formelor fără fond, este făcută în aceeași perioadă și de o serie de scriitori, publiciști și oameni de cultură munteni, ca: paris Mumuleanu, Heliade Rădulescu, Gr. pleșoianu, C. Bălăcescu, C. Caragiale, Cezar Bolliac, Ion Ghica
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
susține și el, în L'Industrie (1818), că nici o instituție politică nu este admisibilă, nici posibilă, nici durabilă, decât aceea care nici nu depășește, nici nu întrece starea actuală a societății. În ultimă analiză, ideologii noștri, atât de reticenți la imitații și adoptări de instituții străine, apusene evoluționiști și reformiști în politică n-au altă optică, nici alt mod de a gândi, nici alt limbaj. Ar fi, de asemenea, de adăugat, că rădăcinile acestei poziții vin și ele în aceeași ideologie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nevoie de acest belșug de legi, apanagiu a națiunilor civilizate, de acest nămol de forme care adese înghite fondul (s.n.). N. Iorga a descoperit și publicat opera cugetătorului politic moldovean ștefan Scarlat Dăscălescu, progresist moderat, mare adversar al precipitărilor și imitațiilor politice nestudiate. El a lăsat, între altele, și o relatare de călătorie făcută în 1858, în Occident, plină de reflexii incipient junimiste. Liberalii, după el, copiază, maimuțează instituțiile țărilor civilizate și ni le impun. De mentalitate conservatoare, Dăscălescu refuză ideea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
învățământ liber. Studenții vor avea dreptul de a se întruni cu părinții lor, ca la club, în stabilimentele școlare: în timpul acestor reuniuni, în zilele de sărbătoare, profesorii vor face conferințe așazise libere asupra raporturilor oamenilor între ei, asupra legilor de imitație, asupra nenorocirilor cauzate prin concurența nelimitată, în fine asupra filozofiei noilor teorii, necunoscute încă lumii. Vom face din aceste teorii o dogmă și ne vom servi de ea pentru a aduce oamenii la credința noastră. Când voi termina expunerea programului
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
și adaptări în realizarea reversului medaliilor respective. Această practică ne duce cu gândul la una dintre ideile marelui om de cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscută „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE AR FI, ACESTEA NU FAC O LITERATURA ORIGINALĂ. Încheiem cu referiri la un medalion care imortalizează împlinirea a trei decenii de înființarea Spitalului de Recuperare (1978-2008) din Iași și o medalie realizată la împlinirea a treizeci
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Îîntre generații, părinți - copii), pe orizontală, între membrii aceleași generații Îîntre soți, între frați). Este cunoscut faptul că agenții acestor relații Îbunici, părinți, frați) oferă o serie de modele comportamentale ce vor fi asimilate de către copii, în mod spontan, prin imitație. Factor educațional - familia - reprezintă primul pilon în formarea copilului. Astfel, mediul familial este cel care imprimă o mulțime de particularități și acțiunii educaționale. Acțiunea educativă a familiei vizează: fixarea unui regim rațional de viață și de muncă; formarea deprinderilor igienice
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
estetic, care asociază cunoașterea cu aspirația spirituală metaforizată, redată de ascensiunea în lumină (asimilată cu libertatea spiritului, chiar în relația acestuia cu divinul; interesant e că ne putem reaminti aici de "modernitatea" gândirii maestrului Eckhart). Ulterior, manierismul, construit pe principiul imitației diferențiale, abandonează aceste direcții în favoarea unei teorii închise, a "artei pentru artă". Accentul cade asupra modului de a imita: de aici recursul la tehnici, la legile fizice ale opticii (deformarea obținută prin modificarea unghiurilor, a legilor perspectivei, anamorfozele, efectele de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Bruner) - Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget)Imaginație constructivă ( A. Osborn) - Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii creativității, Teresa M., Amabile a reliefat ce nu este creativitatea: nu este inteligență, nu este supradotare, nu este excentricitate, imitație sau capacitate mare de memorare. (Teresa M., Amabile, 1997, pp. 54-57) Principalele orientări din literatură definesc conceptul de creativitate astfel: 1. definirea „gestalt” care subliniază recombinarea vechilor idei sau restructurarea lor; 2. definiții orientate pe produsul final al creației; 3
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
riscurile, greșelile și originalitatea. Valori, nu reguli - Părinții copilului creativ nu sunt adepții regulilor, ei stabilesc valori fundamentale, despre ce este bine și rău, a minți și a spune adevărul. Ideile în care părinții cred sunt preluate de copil prin imitație, exercițiu, observații, nu prin teoretizări și reguli structe. Părinții demonstrează acele valori prin propriul comportament și își încurajjează copilul să stabilească singur care este comportamentul conform cu aceste valori. Interesant este că părinții copiilor înalt creativi au observat că au surprinzător
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125) câteva opinii în acest sens sunt: după A. Beaudot “școala contemporană tradițională este o școală a imitației, a liniștii și conformismului, în care creativitatea nu este numai ignorată, ci de-a dreptul înăbușită” (I., Holban, “Laboratorul școlar de orientare”, p. 105). Același ton îl avea G. Kmeller, când considera că “una dintre cele mai justificate acuzații ce
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
finală a creației / 95 4.3. Despre ludus sau funcția activă a spiritului / 99 Capitolul II. Prezență și absență. Ideea de apariție și de percepție. Transformarea obiectului în operă de artă și rolul contemplației / 107 1. Efectul oglinzii: imaginea între imitație, (re) prezentare și imaginație / 108 1.1. Opera de artă între experiență și produs / 116 1.2. Arta sub auspiciul imaginației / 118 2. Opera de artă ca prezență și absență / 124 3. Apariția și percepția operei de artă / 132 4
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și frumosul născute din suferința lui Dionysos. Însă, apropierea mitului de filosofie a dus la raționalizarea sa, desemnând un adevăr esențial și o cunoaștere autentică, în timp ce în religie mitul reprezintă o imagine a cunoașterii autentice, iar obiectul său o simplă imitație a modelului - o ființă imuabilă și eternă. Prin urmare, mitul definește verosimilul și credința în opoziție cu certitudinea științei. Mitul rămâne activ în domeniul imaginației sub forma ideii însă cu forța redării unei realități ficționale care depășește condiția umană. De
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
loc să fie descoperit adevărul. Astfel, în jurul mitului se creează o idee poetică care face adevărul să fie frumos și care are forța necesară de a reda și de a gândi realitatea. Aristotel vorbește despre valoarea lui astfel: "mitul este imitația unei acțiuni, căci numesc aici mythos sinteza unor acțiuni - σύνθεσις τών πραγμάτων" (Aristotel - Poetica, §1449). Prin urmare, pentru Aristotel funcția principală a mitului este cea de a oferi tragedia prin mimesis, proces ce are atât funcția de a imita, cât
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nouă realitate doar cu ajutorul jocului. Jocul este elementul ontologic ce lucrează în și pentru artă, iar arta expune realitatea ca adevăr. Adevărul este ascunsul, necunoscutul ajuns să aibă și proporții mistice (în special în religie), în timp ce manifestările sale exterioare sunt imitații pure. Spiritul ludic activează arta ca proces de descoprire a adevărului. Prin joc putem face deosebirea între mimetismul artistic ce creează doar artificial și oferă doar reprezentări și imitația ce aduce la suprafață aparența sau se prezintă pe sine sub
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
proporții mistice (în special în religie), în timp ce manifestările sale exterioare sunt imitații pure. Spiritul ludic activează arta ca proces de descoprire a adevărului. Prin joc putem face deosebirea între mimetismul artistic ce creează doar artificial și oferă doar reprezentări și imitația ce aduce la suprafață aparența sau se prezintă pe sine sub forma unui joc ce transmite jocul ca reprezentare pură. În acest sens, Gadamer înțelege prin mimesis realitate intensificată, iar prin imitație o autoprezentație ce explorează realitatea. Ceea ce oferă un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
creează doar artificial și oferă doar reprezentări și imitația ce aduce la suprafață aparența sau se prezintă pe sine sub forma unui joc ce transmite jocul ca reprezentare pură. În acest sens, Gadamer înțelege prin mimesis realitate intensificată, iar prin imitație o autoprezentație ce explorează realitatea. Ceea ce oferă un statut special imitației este procesul de a oferi jocul în starea pură, jocul care îndeamă subiectul la recunoaștere și adevăr. Doar prin recunoaștere nu putem fi înșelați și putem descoperi adevărul artei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la suprafață aparența sau se prezintă pe sine sub forma unui joc ce transmite jocul ca reprezentare pură. În acest sens, Gadamer înțelege prin mimesis realitate intensificată, iar prin imitație o autoprezentație ce explorează realitatea. Ceea ce oferă un statut special imitației este procesul de a oferi jocul în starea pură, jocul care îndeamă subiectul la recunoaștere și adevăr. Doar prin recunoaștere nu putem fi înșelați și putem descoperi adevărul artei. Prin urmare, imitația arată existența operei de artă în timp ce mimesis-ul doar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce explorează realitatea. Ceea ce oferă un statut special imitației este procesul de a oferi jocul în starea pură, jocul care îndeamă subiectul la recunoaștere și adevăr. Doar prin recunoaștere nu putem fi înșelați și putem descoperi adevărul artei. Prin urmare, imitația arată existența operei de artă în timp ce mimesis-ul doar transformarea ei și conduce la experiența estetică. Prin joc suntem coștienți de prezența artei în formă pură. Din perspectiva ontologiei, în cadrul artei, avem de-a face cu două tipuri de joc. În
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Astfel, la nivelul mimesis-ului arta devine subiect al jocului pentru experimentul artistic. Produsul nu poate fi decât referențial și îndepărtează subiectul de adevăr. Iar în al doilea rând, un joc interior al artei ce rămâne neschimbat și lucrează în sfera imitației. Arta, prin jocul său intern, se prezintă și se performează. În această situație, jocul fucționează automat, fără contigenți externi, descriind structura artistică. Văzută astfel, arta își descoperă ființa prin prezentare de sine, adică arta arată ceea ce Gadamer numește "realitatea arătată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tehnic al artei (creație-operă și artă-audiență) este respins în beneficiul exprienței transcendentale. În acest context, ideea de catharsis funcționează ca un fel de potențialitate pentru ființă ce intră în procesul de purgacion doar prin intermediul artelor. 1. Efectul oglinzii: imaginea între imitație, (re) prezentare și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în beneficiul exprienței transcendentale. În acest context, ideea de catharsis funcționează ca un fel de potențialitate pentru ființă ce intră în procesul de purgacion doar prin intermediul artelor. 1. Efectul oglinzii: imaginea între imitație, (re) prezentare și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex care depășește imitația fără să o elimine - arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex care depășește imitația fără să o elimine - arta este reală. Astfel, imitația conlucrează cu imaginația în procesul de creație într-un mod special. Încă de la Platon, prin Sofistul, abilitățile imaginației, dar și cele ale persuasiunii și decepției au fost asociate cu activitatea sofistului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex care depășește imitația fără să o elimine - arta este reală. Astfel, imitația conlucrează cu imaginația în procesul de creație într-un mod special. Încă de la Platon, prin Sofistul, abilitățile imaginației, dar și cele ale persuasiunii și decepției au fost asociate cu activitatea sofistului, o asociere care stă la baza teoriei estetice ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]