5,812 matches
-
într-o societate normală. De pildă, odată am ajuns la timp ca să mai prindem marfă. Se vindea unt și nimeni nu putea cumpăra mai mult de un pachet. Nu pot uita admirația, dar și chinul meu de a nu putea imita gestul unei femei care, văzând că nu departe, în fața ei, era o mamă cu două gemene, aduse ca să poată lua trei pachete de unt- tocmai bune să știe să ceară vânzătoarei -, a rugat-o pe mamă să-i împrumute gemenele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
venirii nazismului la putere, de exemplu, mari psihanaliști precum Reich, Fromm, Broch și chiar Adorno s-au preocupat de psihologia maselor, pentru a-și lămuri fenomenul atât lor, cât și contemporaneității. S-a produs atunci o intersectare de tipul „viața imită arta”, respectiv știința, în cazul nostru, între scrierile psihanaliștilor și metodele pe care, tot mai mult, Hitler și Goebbels le dezvoltau pe baza lecturilor din acești autori. Pe măsură ce-i citeau, cei doi se simțeau confirmați de „știință” și își perfecționau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
V. este un publicist infatuat, un poligraf impenitent, care nu poate fi descurajat de nimeni și de nimic. Versurile cuprinse în placheta Zori sau în Limba iubirei și Raiana (1892), Pontice (1898), împovărate de stângăcii și de sărăcie imaginativă, îi imită palid pe Mihai Eminescu, Al. Vlahuță și pe George Coșbuc. Când invocă trecutul macedoromânilor, cu viziunea ridicării lor la o viață glorioasă, versificările capătă o oarecare substanță. De altfel, în periodice, ca și în volumul Lilice de la Pind (1897), dă
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
fie numai ale lui, refuzând să le împartă cu ceilalți 1. În jurul vârstei de 4 ani copilul este plin de încăpățânare, utilizând frecvent negația (perioada „marii negații”) ca formă de consolidare a propriei identități 2. Copilul are tendința să‑i imite pe cei din jur, activitatea dominantă este jocul și foarte multe lucruri îi pot fi explicate prin intermediul acestuia. De asemenea, jocul facilitează tipuri de relații ce se nuanțează și se diversifică, facilitând interacțiunile din cadrul colectivelor de copii și o mai
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ridică singur în picioare, mestecă; își suge degetul; emite două cuvinte cu înțeles; prinde „ca un clește”; manifestă simpatii pentru alte persoane decât mama; stă singur în picioare câteva secunde; - 12 luni: merge în țarc, susținându‑se cu o mână; imită în joc; se joacă cu mingea; prehensiunea este apropiată de cea a adultului, dar are dificultăți la prinderea obiectelor mici; cooperează la îmbrăcare; - 1 an și 6 luni: merge singur; se ridică în picioare cu puțin ajutor; urcă scări; trage
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scoate singur pantofii; începe să se comporte și în forme negativiste; aleargă și sare; stă singur pe scaun, unde se urcă prin cățărare; folosește lingurița la masă; poate comunica, în cursul zilei, nevoia de a urina; anunță defecația, rareori înainte; imită mama; dispare reacția la reflexul Landau; - 2 ani: aleargă fără să cadă; urcă și coboară scările cu ambele picioare pentru o treaptă; deschide ușa; se spală pe mâini; noaptea, micțiunea este controlată rar; vorbește neîncetat; alcătuiește propoziții scurte; cere mâncare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
le displac; - refuzul de a atinge anumite texturi; - refuzul de a fi atinși; - comportament extrem de leneș sau extrem de nervos; - neplăcere manifestată violent la anumite alimente; - comportament agresiv cu cei din jur; - dezinteres pentru orice tip de jucărie; - dorința de a imita modele de comportament pe care le‑au mai văzut; - dorința de a păstra lucrurile într‑un anumit tipar; - comportament repetitiv și tendințe de autoflagelare; - prezența unor domenii în care dezvoltă abilități extraordinare: desen, muzică, memorare, abilități matematice; - anumite semne clinice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale apropierii dintre cal și ființa umană; caii nu recurg la simboluri abstracte, ei utilizează o comunicare emoțională directă (spre exemplu, atunci când o herghelie de cai pornește pe neașteptate la galop nu înseamnă că o fac din dorința de a imita, ci reacționează instantaneu printr‑o transmitere simultană a unei stări de emoție); apropierea față de cal necesită autenticitate, deoarece calului nu‑i poți ascunde emoțiile. Experiența a demonstrat că simplul fapt de a călări produce o stare de liniște. Nu în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tobă sau oală d) suflă într‑un fluier e) agită lângă ureche o jucărie care face zgomot 14. Copilului îi place muzica: a) pe CD/discuri b) la radio c) la TV Cum își manifestă plăcerea? 15. Copilul încearcă să imite sunete? Nu Da 16. Răspunsurile copilului la sunete sunt consistente? Nu Da Când considerați că pare atent la sunete? 17. Descrieți ceea ce se întâmplă atunci când considerați că el este atent la sunete. III. Nivelul actual al dezvoltării cognitive Se notează
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diagnosticată și tratată. În scopul depistării și intervenției timpurii sunt prezentate câteva aspecte semnificative, pe intervale de vârstă, care ar putea reprezenta semnale cu privire la existența unor tulburări la nivelul auzului: a) în primul an de viață: - la 4 luni nu imită sunete pe care le scot părinții; - la 6 luni nu râde; - la 8‑9 luni nu folosește sunete ca să vă atragă atenția; - la 9 luni nu a început să „mormăie”; - la 9‑10 luni nu poate să‑și exprime bucuria
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nume; b) de la 12 la 18 luni: - nu poate să răspundă la comenzi simple, cum ar fi: „hai la mine”; - nu întoarce capul ca răspuns la zgomotele venite din altă cameră; - nu arată cu degetul ceva ce‑și dorește; - nu imită cuvinte simple (mama, tata, papa etc.); - nu reacționează la muzică; - nu folosește cel puțin două consoane; - la 15 luni nu înțelege și nu răspunde la cuvinte ca: „nu” sau „pa”; - la 15 luni nu folosește cel puțin 6 gesturi cum
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de luni nu se joacă cu păpușa ca și cum ar fi un om (spre exemplu, nu o piaptănă, nu o hrănește etc.); - la 42 de luni nu poate identifica obiecte comune ca: păpușă, cană, jucării etc.; - la 24 de luni nu imită acțiunile și cuvintele celorlalți; - la 24 de luni nu poate arăta părțile corpului când i se cere; d) de la 25 la 30 luni: - nu răspunde la comenzi duble cum ar fi: „stai jos și bea laptele”; - nu poate răspunde la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a fost uitată. Dacă doar o cifră binară nu corespunde, semnătura va fi respinsă în procesul de validare. Semnătura digitală stabilește autenticitatea sursei mesajului. Dacă o persoană nu-și dă în vileag cheia personală privată nimeni nu poate să-i „imite” semnătura. O semnătură digitală nu înseamnă și recunoașterea dreptului de proprietate asupra textului transmis, ci ea atestă faptul că persoana semnatară a avut acces la el și l-a semnat. Documentul poate fi și sustras de undeva. Totuși, atunci când semnarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu condiția eliminării anomaliilor sociale, a „prăpăstiei” care separă „cele două nații” - poporul de jos, singura „clasă pozitivă”, păstrătoare a „sufletului românesc”, și „clasele de sus”, rupte de popor, dominate de cultura străină pe care nu o asimilează, ci o imită, caricaturizând-o, așa încât „în loc să absorbim cultura străină [...] ne absoarbe ea pe noi, [...] ne asimilează”. Ceea ce duce spre alte idei: „O cultură națională, de un caracter specific, nu se va naște decât atunci când masele mari populare, adevărat românești, vor lua parte
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
almanahul orădean „Fenice”, în revistele „Amicul familiei”, „Minerva”, „Lumea literară”, „Rândunica” ș.a. La Gherla îi apar volumele Poezii (1881) și Novele (1902). Dacă în versuri - de dragoste, mergând spre istorie ori avându-și sorgintea în poezia populară - R.-B. îi imită greoi pe V. Alecsandri și pe D. Bolintineanu, în proză se simte mai în largul lui. Ca și alți colaboratori ai „Familiei”, preferă subiectele istorice și legendare, dându-le o interpretare apăsat moralizatoare. Melodramatice și schematizate sunt și câteva nuvele
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
Dan Grigorescu, Un roman de dragoste, CNT, 1983, 28; Tudor Octavian, Scris și profesionalitate, RMB, 1983, 12 020; Andrei Bălu, Obsesia amintirii, RL, 1988, 7; Costin Tuchilă, Sub semnul pasiunii romantice, ALA, 1993, 176; Cornelia Maria Savu, Când romancierul îl imită pe Dumnezeu, „Curierul național”, 1996, 12 ianuarie; Dan Grigorescu, Traduceri, L, 1996, 5. D.G.
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
a scriitorului. Cu toate că i s-a recunoscut de timpuriu angajarea într-o luptă vizând înnoirea limbajului dramaturgiei autohtone, „criptogramele dramatice” (Romulus Diaconescu) pe care le propunea teatrului românesc au fost considerate drept manifestări ale unei „direcții avangardiste” (Mircea Ghițulescu) ce imita noutățile din teatrul occidental. Evidenta atitudine polemică a majorității pieselor lui nu a fost recunoscută de critici drept contestație de factură politică, aceștia menținându-se, în general, într-o rezervă prudentă față de un tip de dramaturgie „ce tinde spre alegorie
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
lua apărarea romantismului, în 1838, într-o epistolă către Gh. Asachi, se desparte de romantism în favoarea clasicismului. În afara lui Victor Hugo (Baladele, în „Albina românească”, și Dervișul, din ciclul Orientalelor, în „Curier de ambe sexe”), a mai tradus sau a imitat din G.-M. Legouvé, Ch.-H. Millevoye, L. Dufilhol, J. Delille. Folosindu-se de intermediare franțuzești, a tălmăcit versuri din literatura germană și engleză: S. Gessner (Potopul), H. von Levitschnig (Floarea florărița româncă), Byron (Oscar d’Alva), Thomas Moore (Melodiile
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
expunere. Procedurile de expunere: - Expunere în imaginație precedând expunerea in vivo la unii pacienți foarte anxioși; - modelare a participării prin care terapeutul prezintă, ca pe un model, un comportament non anxios într-o situație anxiogenă și invită pacientul să-l imite; - expunere gradată în imaginație sau in vivo, pe parcursul căreia subiectul se expune unui stimul anxiogen până la un nivel oarecare de toleranță; - expunerea în imaginație sau in vivo la situații care antrenează maximum de angoasă. Parametrii expunerii Aceste variante au permis
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentul modelat de contingențe. Intr-adevăr, regulile nu acoperă decât esențialul și sunt foarte generale. Astfel, comportamentul jucătorului de golf, a cărui lovitură a fost perfecționată prin efectul său asupra mingii, se diferențiază cu ușurință de acela al jucătorului care imită cum poate mai bine lecțiile învățate dintr-un manual de golf. Unele contingențe nu se pretează unei descrieri precise și unei formulări de reguli. Astfel, venerabilul medic de familie poate fi un abil diagnostician datorită numeroaselor contingențe la care a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mediocrității. Este printre cei care au făcut cunoscută cititorului român lirica lui Baudelaire, combinând Bénédiction și L’Albatros sub titlul Poetul (1874). A tradus, de asemenea, din versurile lui Byron, Victor Hugo, Théodore de Banville. La legendele istorice în versuri, imitate fără aplicație după D. Bolintineanu, se adaugă și prelucrările din Paul Déroulède (poezia Le Clairon, sub titlul Cimpoierul) și din Eugène Manuel (La Chanteuse, sub titlul Cerșetoarea). Amplul poem Babel, publicat în „Revista contimporană” (1874), atestă totuși disponibilități lirice. Alt
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
a Imperiului Bizantin, urmată de aproape cinci secole de conviețuire În cadrul celui Otoman. În secolul al XIX-lea popoarele balcanice se eliberează unul după altul și se orientează, spontan, fiecare În parte, spre Centrul și Apusul Europei, spre Occident. Se imită coduri de legi, moduri de viață venite de acolo. Al doilea război mondial vede o altă unificare, de data aceasta forțată, sub dominație rusească, bazată pe un sistem de gândire utopică; singură Grecia scapă acestei dominații. O dată Îndepărtată această din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este necesar să știm mai mult despre cum au loc aceste schimbări exprimate prin comportamente sociale nedezirabile. Cea mai substanțială teorie care explică modalitatea de schimbare atitudinală/comportamentală este cea a Învățării sociale (Bandura, 1962): Învățăm ceea ce vedem În jurul nostru, imităm modelele de comportament ale părinților, prietenilor, personalităților cunoscute prin intermediul mass-media. Încă din 1960, această teorie s-a structurat și s-a impus ca o explicație teoretică solidă. Cu alte cuvinte, această teorie se referă la experiența directă a violenței (de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1975, 348). De altfel, ,,unii dintre copii pot omite cele mai subtile aspecte ale mesajelor televiziunii, concentrându-se mai mult asupra actului În sine decât asupra intențiilor sau a contextului În care astfel de acte au loc (...) Oricum, deși copiii imită violența modelelor alese, nu este deloc clar că ei vor continua să afișeze violența cu cât Înaintează În vârstă. Când sunt mai În vârstă și dau atenție intențiilor și contextului În transmisiile televizate, comportamentul lor tinde mai mult să reflecte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
loc În anul 2002, În două cazuri, autorii crimelor au declarat că au văzut la televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]