6,988 matches
-
noi superiori prin comparație e mereu prezentă. Cum am putea să privim cu detașare când suntem prinși în acest lanț continuu de reacții? Cum să învățăm să-i observăm pe alții și pe noi înșine cu un anumit grad de imparțialitate? O soluție e să te retragi temporar din oraș, să evadezi și să urci pe munte. Un atelier e o ocazie de a ieși din circuit. De a ieși de pe scena teatrului ca să găsești ceva altfel, proaspăt, sensibil, creator. Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
abuzuri și de concusiuni; erau însuși venali. Consulul Kotzebue trăgea folos din amestecul său în afacerile judiciare și silea mănăstirea Neamț să-i dea moșii în arendă pe preț de nimica. Iată ce ne povestește un contemporan despre garanțiile de imparțialitate ce le prezenta Duhamel: ... Poarta, după ce primise jalbe noi împotriva delapidărilor principelui Mihai Sturdza, a dat un firman care autoriza cercetarea unor jalbe și urmărirea unor jafuri de la o vreme încoace. Acest firman n-a putut să fie încă executat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și Kosovo, având centrul la Pristina. „Titoismul” și inițiatorul sau, I.B. Tito, curajosul și temperamentalul lider al comuniștilor iugoslavi, au reprezentat adesea autentice provocări pentru analiștii politici și istoricii secolului XX. În țara noastră fenomenul a fost „atacat” cu „armele” imparțialității (atât cât se poate!A, cu deosebire după 1989. De o abordare locală nu avem până-n momentul de față cunoștință, situație care ne-a îndemnat spre acest demers, consideram util, atât pentru specialiști, cât și pentru oricare iubitor de istorie
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a relației dintre ele. Aducând argumente împotriva a ceea ce el etichetează drept așteptări prea mari legate de jurnalismul contemporan, McNair consideră că este foarte importantă întărirea legăturii dintre jurnalism și publicul său. Prin lărgirea perspectivei asupra dificultăților legate de menținerea imparțialității într-o cultură dominată de comentariu se poate cu ușurință înțelege că rolul jurnalismului în stabilirea unei legături cu publicul este mai puțin negativ decât presupun studiile critice. Sintetizând, putem spune că mijloacele media devin o "cheie" de acces în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care se pune este cât de obiectivă, completă, deformată sau echilibrată este această imagine. Diferențele dintre evenimentele mediatice și faptele reale transpar din analiza știrilor, care trebuie să fie întotdeauna corelate cu "indicatorii lumii reale" (real world indicators). Studiile dedicate imparțialității și unilateralității știrilor pleacă, în majoritatea cazurilor, de la ideea că imaginea mediatică ar fi "atotcuprinzătoare", numai că o astfel de abordare pare depășită în contextul proliferării mijloacelor de comunicare și al unui mediu social din ce în ce mai complex. Avem de-a face
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sensul că nu fac decât să redea faptele), iar din punct de vedere tehnic recurg la metode multiple de tratare profesională a informației. Două reprezentări asupra obiectivității decurg de aici: * obiectivitatea ca ideal, dorință de detașare; * obiectivitatea ca expresie a imparțialității și a calității. Obiectivitatea nu înseamnă altceva decât aspirația jurnaliștilor spre o descriere minimal deformată și general acceptabilă a realității. Știrile sunt obiective dacă imaginea pe care o oferă este împărtășită pe scară largă. În general, obiectivitatea este redusă la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere asupra sufletului profund, lumea oglindește libertatea/iubirea divină. Privită din interior, în țesătura ei de necesitate, lumea e un necruțător aparat de constrîngere. Privită din exterior de sufletul eliberat sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la alte catedre de specialitate), dar și a foștilor săi studenți, Viorel Murgescu a avut excepționale calități de profesor și educator, impunându-se prin ținută să didactica dar și prin vaste cunoștințe științifice, evidențiindu-se prin spiritul de dreptate și imparțialitate, dobândind un binemeritat prestigiu. A onorat învățământul superior matematic timp de 29 de ani. A contribuit la pregătirea și organizarea olimpiadelor studențești și a condus simpozioane matematice pentru studenții facultăților de Construcții și Electrotehnica. Alegera temelor acestor simpozioane reflectă preocuparea
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
dezvoltare unitară. Statul laic e statul cu aparență indiferentă din punct de vedere religios. El garantează deopotrivă libertatea religioasă și libertatea antireligioasă. În derivația lui istorică, statul laic este o formă moderată a statului revoluționar ateist. Ca atare, sub aspectul imparțialității, el preferă în instituțiile de cultură oficială factori nereligioși și antireligioși. El sprijină cu precădere cultura laică, astfel încât, în cuprinsul acestui stat, jocul e liber între forțele culturii religioase și ale culturii ostile religiei sau indiferente față de ea. Statul constituțional
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Europa liberă. Istoricul literar crede că, astăzi - și sînt convins că este un astăzi mereu valabil - mai mult ca oricînd se impun atitudini nete, cu evitarea oricărei tranzacții de conștiință. Într-o recenzie la Anarhismul poetic, semnată Const.I. Emilian, constatăm imparțialitatea și echilibrul autorului: "Și extremiști ca Voronca, Vinea, Tzara și moderați ca Bacovia, Blaga, Maniu, Arghezi sînt cîntăriți, analizați și judecați cu aceeași imparțialitate... Originile literare propriu-zise sînt urmărite cu amploare, și cînd e vorba de literatura străină a unui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu evitarea oricărei tranzacții de conștiință. Într-o recenzie la Anarhismul poetic, semnată Const.I. Emilian, constatăm imparțialitatea și echilibrul autorului: "Și extremiști ca Voronca, Vinea, Tzara și moderați ca Bacovia, Blaga, Maniu, Arghezi sînt cîntăriți, analizați și judecați cu aceeași imparțialitate... Originile literare propriu-zise sînt urmărite cu amploare, și cînd e vorba de literatura străină a unui Mallarmé, Marinetti, Rilke, Holz, Whitmann, Blacke etc., și cînd se oprește la cea autohtonă a unui Ștefan Petică, Săvescu, Macedonski, Minulescu". Autorul Anarhismului poetic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Discursul tău din live trebuie să conțină date, nu comentarii. Chiar dacă rămâi fără date, nu este o soluție să începi să emiți păreri despre diferitele evenimente, așadar evită să faci comentarii personale sau să fii părtinitor în vreun fel. Chiar dacă imparțialitatea jurnalistică este o chestiune subiectivă și îndelung contestată de cei care analizează piața media din România, premisa de la care pornim este că jurnalistul trebuie să fie imparțial, obiectiv și corect. Cu atât mai mult, jurnalistul de știri trebuie să ofere
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
de un proces decizional colectiv care: a) presupune participarea tuturor celor afectați de aceste decizii sau de reprezentanții lor ("versant democratic"); b) e dezvoltat prin recursul la argumentele propuse în favoarea lor de participanții care împărtășesc aceleași valori de raționalitate și imparțialitate ("versant deliberativ"). În mod corect, Elster regăsește elemente ale acestei concepții în gândirea clasică, de la Aristotel la Burke, la Federalist Papers, la Mill și Hume, înainte de a-l aminti pe Rawls (1971) și Habermas (1996). În această lucrare nu este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de o lărgire a viziunii din Teoria dreptății. Dar, în versiunea originală, teoria dreptății distributive a lui Rawls, precum și cea elaborată de Dworkin nu se aplică direct la problemele nedreptăților ecologice. Teoriile liberale distributive tratează în primul despre dreptatea ca imparțialitate, iar acest lucru face ca sfera lor de cuprindere să nu includă problematizări cu privire la diferitele categorii de bine substanțial. Un exemplu în acest sens este teoria lui Brian Barry, care a propus o versiune "îmbunătățită" a teoriei lui Rawls. În
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dreptatea distributivă presupune că dreptatea ecologică vine ca o prelungire a dreptății sociale. Extinderea noțiunii de comunitate de dreptate asupra sistemului ecologic. Cel mai semnificativ reprezentant al acestui punct de vedere este Brian Baxter. Sub influența concepției lui Barry asupra imparțialității, Baxter afirmă că putem extinde ideea de comunitate morală (a dreptății) asupra naturii non- umane, această extindere fiind una de procedură. Subsumarea la comunitate nu se bazează pe "un anumit concept de bine, ci mai degrabă pe caracteristicile candidaților - în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se referă nu numai la acei "subiecți" care pot fi individualizați în cadrul speciilor, ci și la specii sau populații întregi. Întrebarea este dacă definirea unei comunități de dreptate din perspectiva ideii de interes al donatarului nu înseamnă a contrazice principiul imparțialității printr-o o teorie substanțială a binelui. În mod normal, dreptatea ca imparțialitate ar trebui să excludă orice referire la anumite categorii de bine substanțial. Acesta este și unul dintre cele mai importante argumente aduse împotriva teoriei lui Baryy a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ci și la specii sau populații întregi. Întrebarea este dacă definirea unei comunități de dreptate din perspectiva ideii de interes al donatarului nu înseamnă a contrazice principiul imparțialității printr-o o teorie substanțială a binelui. În mod normal, dreptatea ca imparțialitate ar trebui să excludă orice referire la anumite categorii de bine substanțial. Acesta este și unul dintre cele mai importante argumente aduse împotriva teoriei lui Baryy a imparțialității. Așa cum recunoaște Baxter însuși, "încorporarea dreptății ecologice într-o teorie a dreptății
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
printr-o o teorie substanțială a binelui. În mod normal, dreptatea ca imparțialitate ar trebui să excludă orice referire la anumite categorii de bine substanțial. Acesta este și unul dintre cele mai importante argumente aduse împotriva teoriei lui Baryy a imparțialității. Așa cum recunoaște Baxter însuși, "încorporarea dreptății ecologice într-o teorie a dreptății ca imparțialitate implică o transformare atât de radicală a acesteia din urmă, încât duce la dispariția motivației principale și a structurii sale"37. Cu toate acestea, dreptatea ecologică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trebui să excludă orice referire la anumite categorii de bine substanțial. Acesta este și unul dintre cele mai importante argumente aduse împotriva teoriei lui Baryy a imparțialității. Așa cum recunoaște Baxter însuși, "încorporarea dreptății ecologice într-o teorie a dreptății ca imparțialitate implică o transformare atât de radicală a acesteia din urmă, încât duce la dispariția motivației principale și a structurii sale"37. Cu toate acestea, dreptatea ecologică nu se transformă într-o specie de dreptate distributivă alocativă care ar putea duce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ele. Baxter spune că, de fapt, nu putem avea garanții cu privire la ceea ce este bine pentru natură și pentru viața speciilor pentru că "nu există garanții de succes pentru vreo teorie substanțialistă"38. În schimb, versiunea revizuită de Baxter a dreptății ca imparțialitate dă posibilitatea de a garanta că interesele naturii non-umane vor fi luate în considerare în elaborarea politicilor de către oameni, pe baza prevederilor constituționale existente în acest sens, permițând abandonarea intereselor naturii non-umane doar în anumite condiții echitabile și stricte. Deși
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acest sens, permițând abandonarea intereselor naturii non-umane doar în anumite condiții echitabile și stricte. Deși constituie o deplasare semnificativă față de teoria lui Rawls, dreptatea ecologică în versiunea lui Baxter rămâne, totuși, o teorie liberală. Deplasarea operată de Baxter în raport cu teoria imparțialității a lui Barry nu este altceva decât o extindere a deplasării pe care o operat-o Barry însuși în raport cu teoria lui Rawls, pe baza amendamentelor aduse inițial de Thomas Scanlon. Cred că abordarea scanloniană [...] realizează obiectivele lui Rawls mai bine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cutume, practici organizaționale sau instituționale etc. În esență, "judecățile avute în vedere" nu sunt superficiale, ci sunt evaluări morale realizate în mod reflectiv. Mai exact, ele sunt evaluări morale bine chibzuite, pe care persoanele le fac în circumstanțe care favorizează imparțialitatea și coerența. Prin introducerea conceptului de "judecată avută în vedere", Rawls sugerează că intuițiile morale ale unei persoane pot fi analizate pentru a se identifica și înlătura potențialele surse de eroare și, totodată, pentru a se verifica coerența lor. La
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sterilității ermetismului din poezia noastră de după anul ". Tot Vladimir Streinu a văzut în Virgil Gheorghiu și Emil Botta doi autori capabili să reînnoiască sursele lirismului românesc. Și exemplele s-ar putea înmulți. Prin aceste exemple vrem să probăm obiectivitatea criticului, imparțialitatea lui structurală în judecarea marilor valori literare românești. Aprecierea unui critic actual, recunoscut pentru exigența și inconformismul lui structural, Alexandru George, este elocventă dintr-o atare perspectivă: "...spiritul partizan era complet absent la acest critic și omul de gust rafinat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere asupra sufletului profund, lumea oglindește libertatea/iubirea divină. Privită din interior, în țesătura ei de necesitate, lumea e un necruțător aparat de constrîngere. Privită din exterior de sufletul eliberat sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
urmare, pune "prea multă ardoare în privința cazurilor proprii, în aceeași măsură în care neglijența și nepăsarea îi fac [pe oameni] prea lipsiți de atenție în privința pricinilor altora"42. O condiție a păcii este ca judecătorul pricinilor să fie recunoscut pentru imparțialitatea lui și să aibă autoritatea de a rezolva toate disputele în conformitate cu legea dată. Odată ce lumina naturală a rațiunii nu mai este suficientă pentru a limita comportamentul oamenilor, o judecată imparțială nu poate exista decât prin investirea unei instanțe speciale. Din
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]