2,195 matches
-
egocentricității și a incapacității de a iubi, având o sărăcie majoră în relațiile afective. Nu-și dă seama și nu înțelege faptul că manifestările sale sunt neadecvate. Se adaugă consumul necontrolat de alcool și droguri, comportamentele parasuicidare, o viață sexuală impersonală, trivială și puțin integrată, precum și incapacitatea de a urmări un plan general de viață. Psihopatul, așa cum e descris mai sus, poate avea succese în diferite domenii sociale. Sunt date exemple de doctori, psihiatri, avocați, oameni de știință și de afaceri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezente în sistem și care se distribuie ca un continuu între normal și anormal. Acestea se pot corela în primul rând cu psihoticismul, unul din cei trei superfactori ce se caracterizează prin faptul de a fi: antisocial, rece afectiv, egocentric, impersonal, impulsiv, și parțial cu extroversia caracterizată prin felul de a fi sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații tari. EYSENCK subliniază că înclinația spre comportament dissocial și crimă - care e parțial biologică - e mediată prin intermediul temperamentului, iar între normalitate și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
periferice în rețeaua socială a subiectului, despre care el știe, dar cu care nu se află în comunicare și legătură directă. Aceștia se plasează în poziția a treia, a lui „el” sau „ei”. Distanța psihologică poate evolua mai departe spre impersonal în sensul în care oamenii devin anonimi, simple obiecte de manipulat, cifre sau realități indiferente. În mod normal o persoană este responsabilă moral pentru actele sale prin care acționează direct asupra altor persoane, responsabil și posibil sau potențial vinovat. Dincolo de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân stuf gros de sânge-nalță foc”. Și, negând greutatea fizis-ului, prin parfumuri și culori ațâțătoare, florile adeveresc patima ca forță universală și impersonală. Cu o desăvârșită putere de sugestie, garoafele ajung să exprime arderea conținută într-o materie cvasiindicibilă: „Garoafe negre care sună când le-apuci / Ca niște aur ferecat și nevăzut / De descântat, de otrăvit și de vândut/ Ca niște bani, ca
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Firesc (1985; Premiul Uniunii Tineretului Comunist), e compus din două părți cu statut diferit (sub raport naratologic): un jurnal (jurnal de o zi, de fapt confesiunea retrospectivă a unui personaj, tânăra ingineră petrolistă Iunia Poenaru) și un text cu narator impersonal, scris la persoana a treia, în care Iunia Poenaru e doar unul dintre personaje. Romanul e reprezentativ pentru proza înregistrării minuțioase a detaliilor vieții de zi cu zi și a micilor reflecții pe care le suscită. Autorul reconstituie cu relief
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
literatura locală de limbă română. Va fi distins cu Premiul Sion. Cele două volume ale sale, Cântarea Cântărilor (1978) și Croitorul fermecat după Șalom Alehem (1998), reprezintă prelucrări în versuri ale zestrei iudaice clasice. Nu e vorba însă de tălmăciri impersonale, ci de compoziții în care tradiția iudaică primește o aromă de folclor românesc, idee subliniată de Al. Mirodan, care observă coexistența dintre „poezia patrimoniului iudaic” și „expresivitatea românească”. Pitorescul lingvistic, savoarea limbajului, ce se reclamă, parcă, de la Anton Pann și
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
care sunt primare în interioritatea individului. Aici, facilitatorul caută să le înțeleagă din punctul său personal de vedere și să le comunice înțelegerea sa empatică. Pe de altă parte, sentimentele pot fi de mânie, dispreț, afecțiune, rivalitate și altele - atitudini impersonale între membrii grupului. Din nou, facilitatorul este atent la acestea, ca și la ideile ce se exprimă, iar prin acceptarea unor asemenea tensiuni sau legături, el ajută la evidențierea lor pentru o înțelegere constructivă în folosul grupului. j) În funcția
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care se exclud reciproc. Ceea ce ar apărea în aproape toate cărțile de psihologie și în cele mai multe dintre ideile „teoriei instruirii”, pe care toți absolvenții trebuie să le aprofundeze, este ceea ce Maslow numește, de dragul contrastului, învățarea extrinsecă; adică învățarea exteriorului, a impersonalului, a asocierilor arbitrare, a condiționării arbitrare. În acest tip de învățare, cel mai adesea nu persoana însăși este cea care decide, ci mai degrabă un profesor sau un experimentator care spune: „Voi folosi o sonerie”, „Voi folosi un clopoțel”, „Voi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mulțumire sau la fericire maximă. Pot rezulta multe consecințe ale acestei a doua fațete a învățării. O asemenea implicație a punctului de vedere este schimbarea imaginii profesorului. Acceptarea acestei concepții asupra tipului de învățare, ca fiind mai centrală decât învățarea impersonală a aptitudinilor sau achiziționarea obiceiurilor, înseamnă, în cazul unei persoane, a afla ce vrea, ce este, încotro se îndreaptă și care-i sunt limitele. Astfel, ar trebui modificată imaginea profesorului și a funcțiilor lui. Maslow se declara convins că acesta
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5) specificitatea - răspunsurile specifice și fundamentate în experiența cursanților trebuie să prevaleze celor vagi și impersonale. Focus-group-ul este o metodă complexă, nu neapărat prin modul de desfășurare, ci prin felul în care atinge obiectivele pe care și le propune. De aceea, dintre avantajele didactice ale acestei tehnici evidențiem următoarele: - apropie participanții de lucrul într-un grup
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
O altă particularitate este aceea că narațiunea include jocul - comic de cele mai multe ori - și, întrucât instrumentul expresiei este cuvântul, apariția în discurs a unei comedii a limbajului se produce de la sine. De aici singularitatea stilistică. G. nu formulează niciodată neutru, impersonal, nu mânuiește stilul de grad zero. Având o vocație a umorului (a celui cu dinți îndeosebi), a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează cuvinte din toate sferele limbii, de la
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
această categorie, ca și Rasputin. Diavolul de la Curtea țarului, apărut în fascicule, în Colecția celor 15 lei), romanul 1916 dădea semne că A. poate renunța la mișcarea centrifugă. Dar „convertirea” e parțială și de scurtă durată. Epicul, la început supravegheat impersonal, captat logic, evolutiv, include o dramă morală - un tată își asumă vina morții fiului său, condamnat și executat pentru trădare -, desfășurată sinuos pe fundalul unor scene de pe front și din spatele frontului, care sunt surprinse în flashuri lucide, nervoase. Ficțiunea se
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Cornel Ungureanu, După 30 de ani, O, 1998, 6; Carmelia Leonte, Îndrăzneală și ambiguitate, CL, 1998, 10; Ioan Moldovan, Un debut întârziat, F, 1998, 12; Lucian Suciu, Două cărți de Lucian Alexiu, „Arca”, 1999, 1-3; Ada D. Cruceanu, La modul impersonal, CL, 2000, 2; Radu Săplăcan, Un estet al existenței interioare, CL, 2000, 5. A.Ct.
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
două forme ale conduitei poetice, una fondată pe invenție, cealaltă pe conservare. În mod evident, aceasta din urmă îl interesează pentru că îi dă ocazia să facă un portret al poetului care agonisește și păstrează: Invenția e un dar de sus, impersonal; împrejurări excepționale, un cutremur nervos, o boală nedefinită o face posibilă. Dacă n-o socotim ca geniul propriu-zis atunci când țâșnește prin cineva e că exprimă un hazard, califică o șansă. Omul e un animal de extremă dreaptă: mulge, conservă și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin imperfecțiunea ei. Granulația neregulată evocă opoziția pe care atingerea umană o întâmpină, și în această dispunere dificilă se citește urma pe care poetul o lasă scriptic, "semnătura" lui. Rugozitatea e ceea ce atestă vocea în text. Armonia e mecanică și impersonală, simplu produs al aplicării unei geometrii - în schimb asprimea e particulară. De aceea Mureșanu e răgușit, iar Negruzzi lucrează în praf. Gérard Dessons, care acordă o atenție specială formelor "sălbatice" de marcare în discurs a unei prezențe auctoriale, dedică în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intervine totuși ca un element de distincție - stă în efectul de de-subiectivizare. Dacă dorința națională se poate presupune în cazul fiecărui scriitor, numai cei geniali vor reflecta existența ei obiectivă. În operele personalităților de geniu apelul național se scrie impersonal, ca o formulă sacră: "Programa națională, testamentul sânt al apostolilor noștri și evanghelia credinței națiunale s-a înscris cu litere de aur în Răsunetul cântat de națiunea întreagă"144, spune Vulcan despre Andrei Mureșanu. În practică, avem de-a face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
avem de-a face cu o figură a obiectivității care tinde să aprecieze formele clasice sau producțiile cu o auctorialitate slab determinată. Așa se explică, de pildă, calificarea genialității în cazul lui Alecsandri, pe baza contribuției sale la recuperarea stilului impersonal popular, sau în cazul lui Alexandrescu, datorită fabulelor în care Pantazi Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același timp, ca text definit de circulația sa largă. Ceea ce distinge "geniile" între toți autorii care au intuiții mai mult sau mai puțin complete ale realității naționale e uzajul la scară mare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
repezit și nici n-a vrut să stea de vorbă cu mine. A fost una după altă, din rău în mai rău. Asta a fost soarta. C. I.: Nu, domnule Ralea, n-a fost soarta! N-a fost o chestiune impersonală, obiectivă, precum o ploaie sau vreun cutremur, ci a fost cineva, o persoană sau mai multe, din regimul comunist care au luat hotărârea ca familiile care dețin mai mult de 50 de hectare să fie expropriate total și deportate. Alți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Este o regulă a interviurilor pe care le fac: cu fiecare fost deținut politic cu care am discutat am cerut nume pornind de la ideea că năpasta asta căzută, venită asupra lor și asupra dumneavoastră n-a fost o calamitate naturală, impersonală, ci a venit prin chipurile cu nume și prenume ale unor oameni în carne și oase. D.V.: Da! Exact. Dar vreau să vă mai spun ceva: știți că poate cel puțin 50%, chiar mai mult, dintre foștii deținuți politici și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de masă este,deci, doar una din componentele societății informaționale, însă una importantaăcare contribuie din plin la schimbările informaționale din societate. 2.1. Publicitatea instituțională - experiență europeană Publicitatea o putem defini ca fiind orice formă plătită de prezentare și promovare impersonala a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare în masă (ziare, reviste, programe de radio, de televiziune și internet) de către un sponsor bine precizat. Publicitatea instituțională este forma de publicitate care utilizează, cu precădere, tehnicile de relații publice (sponsorizare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
stabili un pret avantajos pentru acesta și a-l face atractiv clienților vizați. Firmele trebuie să comunice atât cu clienții actuali, cât și cu cei potențiali. Mixul de comunicare în marketing constă în cinci instrumente principale: Publicitatea reprezintă orice formă impersonala de prezentare și promovare a unor idei, bunuri sau servicii, plătită de un sponsor precis identificat. Publicitatea directă presupune utilizarea serviciilor poștale, a telefonului sau oricăror altor mijloace impersonale de a comunica sau de a solicita răspunsuri către sau din partea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
în marketing constă în cinci instrumente principale: Publicitatea reprezintă orice formă impersonala de prezentare și promovare a unor idei, bunuri sau servicii, plătită de un sponsor precis identificat. Publicitatea directă presupune utilizarea serviciilor poștale, a telefonului sau oricăror altor mijloace impersonale de a comunica sau de a solicita răspunsuri către sau din partea Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale unor clienți bine precizați. Aceștia pot fi clienți actuali sau potențiali. Promovarea vânzărilor constă în acordarea de stimulente pe termen scurt, cu
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
informaționale, însă una importantaăcare contribuie din plin la schimbările informaționale din societate. 36 CAPITOLUL 2 Mixul de comunicare în serviciile publice 2.1 . Publicitatea instituțională - experiență europeană Publicitatea o putem defini ca fiind orice formă plătită de prezentare și promovare impersonala a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare în masă (ziare, reviste, programe de radio, de televiziune și internet) de către un sponsor bine precizat. Publicitatea instituțională este forma de publicitate care utilizează, cu precădere, tehnicile de relații publice (sponsorizare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
stabili un pret avantajos pentru acesta și a-l face atractiv clienților vizați. Firmele trebuie să comunice atât cu clienții actuali, cât și cu cei potențiali. Mixul de comunicare în marketing constă în cinci instrumente principale: Publicitatea reprezintă orice formă impersonala de prezentare și promovare a unor idei, bunuri sau servicii, plătită de un sponsor precis identificat. Publicitatea directă presupune utilizarea serviciilor poștale, a telefonului sau oricăror altor mijloace impersonale de a comunica sau de a solicita răspunsuri către sau din partea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]