6,195 matches
-
oamenilor și a mediului. În acest caz, smulgeți buruienile cu mâna, dar căutați și prin magazinele de grădinărit pentru a vedea ce unelte puteți găsi pentru a vă ușura munca. • Dacă smulgeți buruienile cu mâinile, folosiți mănușile. Această precauție este indispensabilă când aveți de-a face cu buruieni spinoase sau urzicătoare. • Printre buruienile cele mai întâlnite se regăsesc, în ordine alfabetică: coada-șoricelului, pelinul, pirul, Rourita sanguinee, iarba pârloagelor, oțetarul, susaiul, iedera, volbura, trifoiul mărunt, granatul, măcrișul iepuresc, păpădia, pătlagina, grașița, coada-calului
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
bazăă În momentul în care ne hotărâm să ne apucăm de grădinărit, suntem tentați să cumpărăm tot ce vedem prin magazinele de specialitate. Bineînțeles că vânzătorii se vor întrece să vă asigure că o unealtă sau alta este cu totul indispensabilă. Dar fiți atenți! Nu cheltuiți inutil. Luați-o încet și, cu timpul, veți achiziționa ceea ce vă este necesar. Iată deci (în ordine alfabeticăă, descrierea uneltelor de bază care trebuie avute la îndemână când vă apucați de grădinărit. Să știți că
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
un caracter formativ, având în vedere elevul participant activ la formarea sa, conștientizând capacitățile sale. Actul instrucțional necesită o permanentă schimbare și restructurare devenind un proces activ care implică activizarea fizică și mentală, formarea și dezvoltarea unor competențe și capacități indispensabile în dezvoltarea unei personalități moderne. Pentru ca evaluarea progresului școlar al elevilor să-și atingă scopurile se impun anumite acțiuni de ordin organizatoric și practic din partea cadrului didactic. Utilizarea tuturor metodelor și tehnicilor de evaluare de care dispune învățătorul este un
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
participă la revoluție, iar într-o broșură apărută probabil chiar în anul revoluției (Dreptatea poporului judece pe frații Caragiale) își mărturisesc solemn civismul. Deși anii care urmează sunt cei ai divanurilor ad-hoc, ai înscăunării lui Cuza, ai înfăptuirii unor reforme indispensabile, ca aceea a secularizării averilor mănăstirești, răstimpul e plin totuși de acțiunile obscure ale forțelor reacționare care se vor strânge în 1864 în „monstruoasa coaliție“ și îl vor sili pe Cuza să abdice, în urma faimosului complot din 11 februarie. Aducerea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
urmărind următoarele teme principale: cine pe cine alege, criteriile impuse, diferențele economice și sociale, strategiile urmărite, implicarea părinților și autoritatea tatălui, locurile de întâlnire ale tinerilor unei comunități. În documentele păstrate în condicile de la Mitropolie sunt prezente întotdeauna câteva elemente indispensabile pentru acest tip de analiză. Fie că este vorba de un proces de divorț sau de desfacerea logodnei, de un proces pentru restituirea zestrei sau pentru tutela copiilor, actorii își declină întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să fie folosit din ce în ce mai frecvent. După cum se poate observa, mitropolitul atribuie întreaga responsabilitate a alcătuirii unei foi de zestre pre o tu lui. El trebuie să aibă grijă atât de forma, cât și de credibilitatea acesteia, iar prezența sa este indispensabilă și dă autoritatea necesară actului. Utilitatea socială și economică a unui astfel de document determină „intervențiile“ societății și ale puterii în circumscrierea normativă a foilor de zestre. Prin articolele sale, codul din 1780 împinge actul dotal spre o formă cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amorul ili cit. În ști in țat de slugile din casă, soțul pune la cale un flagrant delict la care-i invită și pe prietenii lui, marii boieri ai Divanului. Participarea acestora nu este întâmplătoa re, ei vor deveni martori indispensabili în derularea procesului. Ne știind ce-l așteaptă, Vasile Sai giul a venit seara ca de obicei, a lăsat ca lul la ve cini și, de aici, însoțit de țigan că a pur ces spre oda ia amantei sale unde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în vorbărie inutilă, în intrigă și vindictă! Pentru istoricul care îmi place să cred că sunt, ceasul acesta e un îndemn la restituția deplină a duratei noastre, cu toate mizeriile și vicisitudinile ce o grevează, căci istoria rămâne o condiție indispensabilă a cunoașterii de sine. Dacă poporul român trăiește acum ceasul adevărului, cu atât mai mult se cade ca un istoric să-i definească mișcarea, semnificația. Din adâncul duratei, el caută să identifice anume acele repere susceptibile să pună la îndemâna omului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ian. 1990), 1 (ed. sp. 3) TABUURI DESUETE În efortul său de a se legitima, regimul dinaintea trecutului solstițiu a pus nu o dată la lucru o strategie diversionistă, cea a pericolului extern, în raport cu care el devenea un factor de putere indispensabil, sau măcar a invocat, tacit, presiunile diplomatice pentru a impune măsuri preventive pe tărâm intern. Cultura, ca și întreaga noastră viață socială, s-a resimțit de pe urma acelor măsuri, care au însemnat un sistem complex și draconic de restricții, prezente în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de grup. Scene, tablouri, figuri, unele intrate deja în penumbra deasă și ingrată a uitării. În lipsa documentelor bine orânduite care să sprijine o reconstituire precisă, "obiectivă", memorialistica aduce deocamdată mărturii directe, fatal atinse de subiectivism și de capriciul memoriei, dar indispensabile unei restituții de prim abord a fenomenului în cauză. Dincolo de infinita cazuistică, al cărei studiu se vădește extrem de anevoios, ea fixează atitudini, stări de spirit, motivații în măsură a defini gesturile de protest politic, mult mai numeroase și mai diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exces a unor reconstituiri deformante. Cei care mai pretind, sincer sau interesați, că românii nu s-au opus tăvălugului nivelator și anihilant reprezentat de regimul comunist află în memorialistica de închisoare (poate cea mai interesantă și cea mai dramatică) date indispensabile pentru stabilirea adevărului. Unii au socotit, după abolirea regimului, în decembrie trecut, că pot limita întregul proces la anii de dictatură ceaușistă, ca și cum această dictatură ar fi fost altceva decât o simplă excrescență aberantă a sistemului comunist, generator pretutindeni de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nevoie de o spectaculoasă răsturnare de regim pentru ca adevărul să reintre în drepturile sale. Reintrare progresivă, chinuită, adesea dramatică, deoarece adevărul presupune înainte de toate o confruntare cu sine. Numai așa el poate deveni fecund. Vom ști să-i asigurăm țarina indispensabilă rodirii? Aici e mai ales de lucru, pe această țarină, care e propriul nostru suflet, apăsat de o dictatură îndelungă și obtuză, supus la distorsiuni și deformări ce nu pot fi lesne corijate, dator totuși, acum, să se adapteze brusc
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o trăim. Revoluția din 1821 fusese democratică, în sensul desfășurării unui popor; la 1848, revoluția a căpătat un caracter social, mai ales, punând problema relației dintre libertate și proprietate; revoluția trebuie să fie o sinteză, sub semnul Unirii, ca mijloc indispensabil de a garanta acele "condiții" de putere, dincolo de care nu se putea închipui izbânda revoluției. Sunt ele împlinite acuma? Se poate spune, în perspectiva timpului scurs de la analiza invocată, că acel ideal a fost realizat în parte la 1918, că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
statutul ei, presa e în același timp formativă, pedagogică. Sub această latură, se poate spune că ea constituie un element de sănătate morală a națiunii, definit ca atare, la noi, încă din vremea când M. Kogălniceanu o prezenta ca expresie indispensabilă a opiniei publice. Scopul ei ar fi acela de "a forma nu numai educația noastră politică, dar încă de a ne cultiva natura morală, întemeind nobilele credințe, dezvoltând în inimele noastre sentimentul frumosului și al onestului, și fiind în toate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
orice fel, pe transparența informării de orice natură. Asemenea exigențe presupun nu doar o veghe continuă, dar și un exercițiu critic, prezent în orice sferă de activitate. Situarea puterii în registrul moralității civice, imposibilă în regimurile totalitare, e o normă indispensabilă oricărei democrații adevărate. A trage consecințele unei erori comise în serviciul public e o normă morală. Ajuns un focar de tensiune în țara lui, Mladenov a făcut gestul, unicul gest pe care un om politic trebuie să-l facă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
desigur, însă ele pot fi reduse la câteva esențiale în orice cultură. Pentru ultimele secole, marcate de ideea reașezării omului în drepturile sale de individ și cetățean, se recunoaște mai ales triada învățător (în sens larg), preot, judecător, ca fiind indispensabilă în orice comunitate. Despre cel dintâi spune Cantemir că e demn de stimă îndeosebi dacă știe a împodobi pe om cu "încrednicii și învățături". O Carte trebuincioasă pentru dascăli (1785) făcea din "chemarea" învățătorului o "temelie" pentru comunitate, lucru admis
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
apostoli" și să deschidă mintea poporului spre știință, bine, frumos. Datoria lui era să se pună mereu în slujba comunității, să identifice talentele, să le înlesnească dezvoltarea optimă. La fel gândea un alt dascăl contemporan, I. Codru-Drăgușanu, recomandând ca însușiri indispensabile oricărui învățător "zelul pentru binele comun", cinstea, omenia, atitudinea paternă față de noile generații. El trebuie să fie mereu un "exemplu de virtute, de moralitate, de modestie". Căci e modelul la care se raportează cei din jur, funcția lui socială comportă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
amintim reflecțiile formulate de Kogălniceanu, Maiorescu, Haret, Iorga, Pârvan, între alții, pentru a sugera că factorii în cauză alcătuiau realmente niște stâlpi ai societății, așa cum s-ar cuveni să ni-i dorim mereu. Fiindcă biserica, școala și justiția sunt așezăminte indispensabile în orice moment din istoria unei comunități, cu atât mai mult într-o perioadă de intempestivă înnoire. Convorbiri literare, 31 octombrie 1990, p. 5 DEMNITATEA PEDAGOGULUI În împrejurările de acum, când totul pare că se află sub semnul urgenței, nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
socialmente. "Critica a fost și va rămâne o lucrare necesară în viața publică a unui popor", spunea Maiorescu, pornind de la ideea că "înțelegerea răului este o parte a îndreptării" și că mai ales într-o epocă de tranziție critica devine indispensabilă. Intelectualul e cel mai apt să observe prezența răului și să o combată. El știe că "de la sine nu se poate îndrepta nimic", că "orice cultură este rezultatul unei lucrări încordate a inteligenței libere" și că datoria de a înfrunta
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
degajă ideile subiacente, convins că dincolo de faptele înseși trebuie să recunoască, după vechiul îndemn goethean, teoria. Dar e nevoie pentru aceasta de o mare capacitate de a transcende realitatea. Încrederea în forța ordonatoare a spiritului rămâne și în acest domeniu indispensabilă. "A te îndeletnici cu istoria însemnează, spunea H. Hesse, a te lăsa în seama haosului și a-ți păstra totuși credința în ordine și sens." Dilema tragică a istoricului n-a rămas neobservată. O recunosc cei mai de seamă slujitori
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decenii în curs de aclimatizare, trebuiau să inspire și să organizeze munca societății românești. Ele fuseseră prinse în programele mișcării de la 1848, dar adoptate abia în adunările ad-hoc ca principii structurante, pe seama cărora se putea înălța noul edificiu statal, garant indispensabil al dezvoltării în direcția dorită. Nimeni n-a definit mai bine această direcție decât M. Kogălniceanu, atunci când reclama, la 1857, să se refuze atât "zidul chinezesc" al conservatorismului cât și republica socială a spiritelor utopice, pentru a se construi o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
experiment fără analogie, acela al consultării voinței poporului, dar și al presiunilor externe legate de interesele unei puteri sau alta. Ce, cât, cum să se facă? Primul pas în rezolvarea crizei era Unirea, acceptată de cei mulți ca o premisă indispensabilă și socotită de spiritele naive ca un panaceu universal. Orice iluzie era permisă, iar momentul de care vorbim era atât de favorabil iluzionării colective. Important e însă faptul că lumea înțelegea, de la vlădică la opincă, nevoia schimbării în sens modern
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acestei conduite istoricul Neagu Djuvara a ținut dealtfel să atragă luarea aminte, convins fiind că numai o atitudine critică față de trecut poate stimula comprehensiunea și prin aceasta forțele creatoare ale prezentului. E un gând ce trebuie reținut, ca o notă indispensabilă în abordarea oricărui moment istoric. Ștefan însuși, spune cronica, n-a fost "fără păcate", iar trecutul românesc nu se poate citi corect fără a ține seama de acele scăderi care îl îndrituiau pe Cantemir să fie atât de critic, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exprima în termenii lui Bălcescu, ocazia, iar nu cauza noului edificiu statal, nou prin ambițiile de renovarea adâncă puse îndată la lucru, dar vechi prin aspirația spre unitate și prin acea energie morală ce venea din veac, liant miraculos și indispensabil al oricărui organism național. A evoca astăzi faptul petrecut la 1 Decembrie 1918 nu e doar un gest îndreptățit istoricește, ci și o datorie morală, fiindcă Marea Unire s-a realizat cu sacrificii multe și grele, pe care generația actuală
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
scump exemplifică valoarea morală a lui Lady Catherine, sau mai degrabă lipsa acesteia, la fel si Pemberley o exemplifică pe cea a lui Darcy. Vizită la Pemberly este un moment-cheie în român, care face ca examinarea spațiului cultural să fie indispensabilă. Turul moșiei și grădinilor făcut de Elizabeth o aduce față în față cu moștenirea lui Darcy. Deși Austen sugerează că Pemberly ar fi o construcție în stilul secolului al XVIII-lea, producția din 1979 o plasează în plajă arhitecturală a
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]