5,940 matches
-
factor important de morbiditate după chirurgie necardiacă, a dezvoltat și validat un index de risc cardiac pentru pacienții peste 50 de ani supuși unei operații majore necardiace, elective. Au fost studiați 4135 pacienți, urmăriți un an postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
se va stabili un regim de ventilație cu presiuni minime sau se recurge la ventilația cu jet continuu. În caz de intervenție chirurgicală de urgență pentru altă leziune, riscurile și tratamentul susținerii hemodinamice sunt similare cu cele ale pacienților cu infarct miocardic recent [27]. EMBOLIA GAZOASĂ Apare în urma trecerii aerului din bronhiolele terminale rupte sau secționate, în venulele pulmonare lezate, iar de aici ajunge prin sistemul venos pulmonar în atriul stâng. Din inima stângă aerul este preluat în sistemul circulator sistemic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
dezvoltarea primelor dispozitive de pompaj a sângelui folosite în chirurgia cardiacă. Scopul acestuia este suportul circulației până la restabilirea funcției cordului nativ („bridge to recovery”) sau până la efectuarea transplantului cardiac („bridge to transplantation”). Primele dispozitive de asistare folosite în caz de infarct miocardic acut sau în sindrom postcardiotomie au fost de tipul pompelor cu role, acestea asigurând totuși un suport relativ limitat, eficiența lor fiind diminuată datorită managementului dificil și complicațiilor fecvente asociate. În anii ’60 Klaus și colaboratorii introduc conceptul de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
necorespunzător, precum și alte afecțiuni care limitează supraviețuirea pe termen lung după transplant. Un VAD poate fi folosit de asemenea ca „bridge to transplantation” la pacienți care nu pot fi sevrați de circulația extracorporeală, la cei aflați în șoc cardiogen după infarct miocardic acut sau miocardită sau la pacienți cu rejet acut sau cu insuficiență precoce a grefei după transplant cardiac. În aceste cazuri de instalare bruscă a insuficienței cardiace trebuie avută în vedere posibilitatea recuperării după câteva zile de suport circulator
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
stâng, deoarece în cazul cardiomiopatiei dilatative sau ischemice rezistența vasculară pulmonară scade, iar funcția ventriculului drept și histopatologia miocitelor tind să se amelioreze în timpul suportului cronic al ventriculului stâng. Există și posibilitatea agravării disfuncției ventriculului drept, de exemplu în cazul infarctului acut al ventriculului drept sau al septului interventricular, creșterea acută a rezistenței vasculare pulmonare în asociație cu circulația extracorporeală sau transfuzia de sânge, efectul fiind diminuarea aportului de sânge către LVAD. Presiunea în artera pulmonară scăzută înainte de implantare poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
poziționată pe peretele abdominal, acest sistem poate fi utilizat și la pacienți cu suprafața corporeală mică. De asemenea, este indicat să se folosească și în situații care necesită suport biventricular pe termen mai lung de câteva zile (tahicardie ventriculară susținută, infarct masiv de ventricul drept cu insuficiență biventriculară). Pompa este alcătuită dintr-un ventricul cu volum-bătaie de 65 ml și canule pentru inflow atrial sau ventricular și outflow arterial. Ventriculul are 2 camere, o cameră de aer și una de sânge
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
anastomoză. Se îndepărtează o porțiune din vârful ventriculului, iar interiorul cavității va fi examinat pentru identificarea unui eventual tromb. Inelul canulei se suturează folosind fire separate 2-0 armate, avându-se în vedere că țesutul miocardic poate fi friabil datorită unui infarct recent. Anastomoza canulei de outflow la aorta ascendentă se face cu fir de polipropilenă 4-0, după ce pompa și canula au fost umplute cu sânge [1]. MANAGEMENTUL PACIENTULUI Scopul principal este menținerea presiunii de perfuzie optimă a tuturor organelor, pentru împiedicarea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
cea mai importantă cauză a pericarditelor. ETIOLOGIA PERICARDITELOR 1. Infecțioase; - virale; - bacteriene; - fungice; - parazitare. 2. În cadrul bolilor sistemice autoimune; - lupusul eritematos sistemic; - poliartrita reumatoidă; - spondilita anchilopoetică; - dermatomiozită; - periarterita nodoasă. 3. Tip 2 (proces autoimun); - reumatismul articular acut; - sindromul postpericardectomie; - post infarct miocardic acut. 4. Pericarditele în bolile organelor vecine; - miocardite; - anevrism de aortă; - infarctul pulmonar; - pneumonia; - bolile esofagului. 5. Pericarditele din tulburările metabolice; - insuficiența renală (uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
parazitare. 2. În cadrul bolilor sistemice autoimune; - lupusul eritematos sistemic; - poliartrita reumatoidă; - spondilita anchilopoetică; - dermatomiozită; - periarterita nodoasă. 3. Tip 2 (proces autoimun); - reumatismul articular acut; - sindromul postpericardectomie; - post infarct miocardic acut. 4. Pericarditele în bolile organelor vecine; - miocardite; - anevrism de aortă; - infarctul pulmonar; - pneumonia; - bolile esofagului. 5. Pericarditele din tulburările metabolice; - insuficiența renală (uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante; - plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
din tulburările metabolice; - insuficiența renală (uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante; - plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia, mialgiile, artralgiile. Durerea toracică precordială apare retrosternal cu iradiere în umărul stâng sau baza gâtului, abdomenul superior sau toracele posterior, se intensifică cu
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
prețioase asupra etiologiei. Mai multe studii arată că unii pacienți cu pericardită acută au nivelul crescut al creatinkinazei totale și MB și a troponinei I. Aceasta sugerează existența unui proces miocarditic silențios [1]. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Se face în principal cu infarctul miocardic acut, disecția de aortă, embolia pulmonară, pleurezie, pneumotorax, ulcerul gastro-duodenal, pancreatita acută, colecistita acută, pneumonia, nevralgia intercostală. FORME ETIOLOGICE ALE PERICARDIEI LICHIDIENE Principalele cauze sunt reprezentate de: forma idiopatică, virală, uremică, neoplazică, reumatismală, purulentă. IDIOPATICĂ Este de obicei virală
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
este sero-hemoragic sau hemoragic, examenul citologic evidențiază celulele neoplazice, iar examenul histopatologic din fragmentul pericardic pune diagnosticul de certitudine. Etiologia pericarditelor neoplazice 1. Metastaze; - plămân; - căi respiratorii; - limfom; - leucemie. 2. tumori primare; - benigne; - teratoame; - fibroame; - lipoame; - angioame. - maligne; - mezotelioame; - sarcoame. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT ȘI SINDROMUL POST-CARDIOTOMIE Poate apare în primele zile după IMA sau în cazul sindromului postcardiotomie la ~ 2-10 săptămâni după o intervenție chirurgicală pe cord (se pare că este o reacție autoimună la lezarea țesutului pericardic). Testele de laborator
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
în primele zile după IMA sau în cazul sindromului postcardiotomie la ~ 2-10 săptămâni după o intervenție chirurgicală pe cord (se pare că este o reacție autoimună la lezarea țesutului pericardic). Testele de laborator indică semne de inflamație nespecifică. Pericardita după infarctul miocardic acut apare de regulă după 1-3 zile de la debut, probabil datorită interacțiunii dintre epicardul necrotic și pericard. Frecvența ei a scăzut după introducerea terapiei de reperfuzie precoce miocardice. Sindromul Dressler are mecanism imunologic. PERICARDITA POST-INFARCT MIOCARDIC ACUT Are o
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
1-3 zile de la debut, probabil datorită interacțiunii dintre epicardul necrotic și pericard. Frecvența ei a scăzut după introducerea terapiei de reperfuzie precoce miocardice. Sindromul Dressler are mecanism imunologic. PERICARDITA POST-INFARCT MIOCARDIC ACUT Are o frecvență de 25-40% la pacienții cu infarct apărând de obicei între zilele 3-10 de evoluție. SINDROMUL DRESSLER Apare de obicei la 2-3 săptămâni după infarctul miocardic acut sau după o operație pe inimă. Are o componentă autoimună fiind asociată uneori cu pleurezia. UREMICĂ Apare mult mai frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
terapiei de reperfuzie precoce miocardice. Sindromul Dressler are mecanism imunologic. PERICARDITA POST-INFARCT MIOCARDIC ACUT Are o frecvență de 25-40% la pacienții cu infarct apărând de obicei între zilele 3-10 de evoluție. SINDROMUL DRESSLER Apare de obicei la 2-3 săptămâni după infarctul miocardic acut sau după o operație pe inimă. Are o componentă autoimună fiind asociată uneori cu pleurezia. UREMICĂ Apare mult mai frecvent în insuficiența renală cronică decât în cea acută. Lichidul pericardic este un exudat de obicei fibros sau hemoragic
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
în insuficiența renală cronică decât în cea acută. Lichidul pericardic este un exudat de obicei fibros sau hemoragic. Frecvența 6-10% din pacienții cu insuficiență renală înainte de începerea hemodializei. Frecvent are caracter hemoragic. HEMOPERICARDUL Poate avea cauză traumatică sau reprezentată de infarct miocardic acut cu ruptura cordului, disecția aortei, după operații de chirurgie cardiacă sau pulmonară, implantarea de cateter pentru pace-maker permanent, puncționarea accidentală a cordului sau a unui vas coronarian după puncția pericardică, tratament anticoagulant incorect condus. EVOLUȚIA PERICARDITEI ACUTE Există
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
de VS și zone de cicatrice miocardică (detectată prin RMN); cei cu stadiu final al bolii și disfuncție sistolică severă de VS și chiar cei la care s-a realizat ablația percutană a unei septale și care ulterior au dezvoltat infarct miocardic în acea zonă [3]. Dintre anomaliile genetice care se asociază mai frecvent cu moartea subită s-au decelat până acum mutația de la nivelul lanțurilor grele de beta-miozină și cea care implică troponina T. TRATAMENT Într-o primă fază, managementul
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
în special prima arteră septală) a arterelor coronare. Aceasta se realizează prin injectarea unei cantități între 1 și 3 ml de alcool 98% într-o septală proximală de mare calibru a arterei descendente anterioare, în scopul de a crea un infarct miocardic iatrogen la nivelul SIV. Consecința acestuia este reprezentată de subțierea septului, lărgirea consecutivă a tractului de ejecție al VS și scăderea obstrucției la acest nivel, cu scăderea ulterioară a SAM și a gradului de insuficiență mitrală. Van Dockum et
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
cel mai mult de câștigat din punct de vedere al funcției sistolice este peretele lateral al VS [17]. Totuși, această procedură prezintă o serie de inconveniente, unul din cele mai importante fiind date de complicațiile ce apar în contextul unui infarct miocardic, deși controlat: tulburări maligne de ritm, complicații mecanice. Pe lângă acestea pot apare disecții la nivelul coronarei respective, precum și tulburări de conducere (cel mai frecvent bloc de ramură dreaptă) [11]. Mortalitatea declarată în literatura de specialitate pentru această manevră (2
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
acestuia în direcții diferite, uneori spre pericard cu formarea unui hemopericard. Disecția retrogradă poate mobiliza comisurile de inserție ale valvei aortice și produce insuficiență aortică severă. Având o evoluție dramatică, amenință frecvent viața pacientului, decesul survenind prin ruptura aortei. Alături de infarctul miocardic acut, D.A.A. contribuie la rata crescută a mortalității cardiovasculare. Deși identificată ca entitate patologică încă din secolul al XVI-lea, a putut fi abordată chirurgical cu succes abia în ultimii 50 de ani, odată cu introducerea circulației extracorporeale în
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
aorta descendentă. Leziunea intimală sau poarta de intrare este localizată pe aorta ascendentă. Procesul de disecție se propagă distal, dar și posibil proximal spre valva aortică și ostiile coronare, provocând regurgitare aortică acută, cu sau fără disecția ostiilor coronare și infarct miocardic acut. Reprezintă circa 70% din totalul disecțiilor. -Tipul II - Este afectată doar aorta ascendentă fără extindere pe arcul aortic. -Tipul III A - Localizarea disecției doar pe aorta toracică descendentă, fără extindere pe aorta abdominală. -Tipul III B - Localizarea pe
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
trunchiurilor arteriale supraaortice de către faldul de disecție. - Apariția de fenomene acute ale insuficenței cardiace - poate fi dată de extensia procesului de disecție către rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut. - Ischemia periferică și viscerală acută („Sindromul de malperfuzie”) - poate fi semnul de debut înșelător în 10% din cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate stenoza sau obstrua axe vasculare importante coronare, viscerale, renale, iliace, femurale, mai
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
scoate în evidență inegalități sau lipsa pulsului. Prezența unui suflu diastolic în focarul de ascultație al aortei, poate decela o regurgitare aortică recent instalată. Prezența semnelor de șoc cardiogen, cu scăderea performanței cardiace poate apare în afectarea ostiilor coronare cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce au un debut asemănător, cu durere cum sunt infarctul miocardic acut, embolia pulmonară, insuficiența aortică acută de alte cauze, pericardita, dureri musculo-scheletice acute, pleurita, colecistita acută, ulcerul perforat, infarctul intestino-mezenteric
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
o regurgitare aortică recent instalată. Prezența semnelor de șoc cardiogen, cu scăderea performanței cardiace poate apare în afectarea ostiilor coronare cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce au un debut asemănător, cu durere cum sunt infarctul miocardic acut, embolia pulmonară, insuficiența aortică acută de alte cauze, pericardita, dureri musculo-scheletice acute, pleurita, colecistita acută, ulcerul perforat, infarctul intestino-mezenteric. Anamneza corect condusă, examenul clinic obiectiv și investigațiile paraclinice sunt cele care orientează diagnosticul. ALGORITMUL DIAGNOSTIC AL DISECȚIEI AORTICE
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. Poate fi efectuat cu afecțiunile ce au un debut asemănător, cu durere cum sunt infarctul miocardic acut, embolia pulmonară, insuficiența aortică acută de alte cauze, pericardita, dureri musculo-scheletice acute, pleurita, colecistita acută, ulcerul perforat, infarctul intestino-mezenteric. Anamneza corect condusă, examenul clinic obiectiv și investigațiile paraclinice sunt cele care orientează diagnosticul. ALGORITMUL DIAGNOSTIC AL DISECȚIEI AORTICE ACUTE În cazul unei suspiciuni de disecție aortică, managementul pacientului se împarte în măsuri diagnostice, de terapie imediată și investigații
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]