4,971 matches
-
cavitatea uterină în cursul manevrei sunt contraindicate, mărindu-se riscul de infecție. Unii obstetricieni preferă în cazurile de hemoragii postpartum controlul instrumental în locul controlului manual al cavității uterine, pe considerentul că acesta din urmă asigură o mai bună sterilitate. Controlul instrumental se execută sub anestezie, iar parturienta este așezată în poziția ginecologică. După o prealabilă antisepsie a regiunii vulvoperineale se pune în evidență colul uterin cu ajutorul valvelor, și se prinde, cu o pensă Museaux, buza anterioară a lui. În timp ce mâna stângă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mâna stângă fixează și redresează uterul cu ajutorul pensei de pe col, cu mâna dreaptă se introduce chiureta în cavitatea uterină. Chiureta pentru controlul post partum trebuie să fie cu mânerul lung, fenestrată, cu diametru mare și marginile boante (chiureta Baumm). Controlul instrumental se execută imprimând chiuretei mișcări de la fundul uterului către col, mișcări care trebuie executate numai prin flexiunea mâinii pe antebraț și nu din articulația cotului și a umărului. Se controlează în felul acesta sistematic pereții cavității uterine, extrăgându-se cheagurile
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mișcări care trebuie executate numai prin flexiunea mâinii pe antebraț și nu din articulația cotului și a umărului. Se controlează în felul acesta sistematic pereții cavității uterine, extrăgându-se cheagurile și resturile placentare. Nu se va urmări niciodată în controlul instrumental postpartum apariția strigătul uterin ca în chiuretajele făcute pentru întreruperile de sarcini mici (primul trimestru). Pentru a mări tonicitatea uterului este bine ca înainte de începerea chiuretajului să se injecteze ocitocice. Dezavantajele controlului instrumental față de controlul manual costau în riscul perforației
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Nu se va urmări niciodată în controlul instrumental postpartum apariția strigătul uterin ca în chiuretajele făcute pentru întreruperile de sarcini mici (primul trimestru). Pentru a mări tonicitatea uterului este bine ca înainte de începerea chiuretajului să se injecteze ocitocice. Dezavantajele controlului instrumental față de controlul manual costau în riscul perforației uterine, a unei evacuări incomplete a uterului și a eventualelor tulburări menstruale consecutive, sinechii provocate de un chiuretaj prea insistent (abrazive). Suturarea soluțiilor de continuitate a filierei pelvi-genitale Trecerea fătului prin filiera pelvi-genitală
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
data aceasta ele sunt reprezentate de ceea ce autorii numesc „maturitatea subordonaților”. Acest termen se referă nu la maturitatea individuală a fiecărui membru al grupului, ci mai mult la natura grupului subordonat, adică la măsura în care grupul dispune de capacitatea instrumentală și de predispoziția psihologică de a duce la bun sfârșit o sarcină specifică. Maturitatea subordonaților este variabila pe care liderii încearcă să o influențeze, de aceea comportamentele și stilurile lor de conducere trebuie să fie adaptate ei. Din punctul de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
potrivit stilul centrat în mare măsură pe sarcină și în mică măsură pe relații (liderul pune accent pe îndrumare, supraveghere strictă, oferind comportament de sprijin limitat). Acest stil este numit dirigist. • Pentru situația 2 (maturitate medie în varianta lipsei capacităților instrumentale, asociată cu prezența motivației) cel mai potrivit stil este cel axat în mare măsură pe ambele dimensiuni. Liderul explică deciziile, creează posibilități de clarificare. Stilul este numit cvasinegociat. • Pentru situația 3 (maturitate medie în varianta prezenței capacităților instrumentale, asociată cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lipsei capacităților instrumentale, asociată cu prezența motivației) cel mai potrivit stil este cel axat în mare măsură pe ambele dimensiuni. Liderul explică deciziile, creează posibilități de clarificare. Stilul este numit cvasinegociat. • Pentru situația 3 (maturitate medie în varianta prezenței capacităților instrumentale, asociată cu lipsa motivației) stilul potrivit este cel centrat maximal pe relații și minimal pe sarcină. Liderul adoptă ideile subordonaților și îi implică în luarea deciziei. Stilul este participativ. • Pentru situația 4 (maturitate ridicată) stilul potrivit este cel al implicării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
R.F. Bales (1954), și anume metoda observației sistematice pe baza categoriilor informațional-comunicaționale. Urmărind interacțiunile comunicaționale dintre membrii unor grupuri umane, Bales a constatat că aceștia manifestă două tipuri de comportamente: afectiv (subîmpărțite la rândul lor în pozitive și negative) și instrumental (concretizate în întrebările puse și răspunsurile furnizate). Un membru al unui grup poate manifesta solidaritate, destindere, aprobare pasivă față de un altul (sau chiar față de întregul grup) sau, dimpotrivă, dezaprobare, tensiune, antagonism. De asemenea, el poate emite sugestii, opinii și informații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întregul grup) sau, dimpotrivă, dezaprobare, tensiune, antagonism. De asemenea, el poate emite sugestii, opinii și informații sau solicita sugestii, opinii și informații. Pornindu-se de aici, se poate elabora profitul comunicațional-participațional al unui individ, numărul mare de interacțiuni în domeniul instrumental și scăzut în cel al domeniilor socioafective (pozitiv și negativ), arătând că decidentul respectiv este centrat pe sarcină și nu atât pe atmosfera afectivă în care grupul își desfășoară activitatea. Totodată, metoda lui Bales ne ajută să efectuăm analize calitative
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alte componente ale acestuia, cum ar fi îndeosebi componenta motivațională. f. Finalitatea participării. Și în legătură cu această dimensiune a participării au apărut controverse în literatura de specialitate. Unii autori consideră că participarea are un scop în sine, în timp ce alții evidențiază finalitatea instrumentală a participării, faptul că reprezintă un instrument/mijloc menit să contribuie la creșterea eficienței organizaționale. Primii cred că participarea constituie un imperativ moral, indiferent de consecințele ei practice. Susținătorii ultimului punct de vedere (Locke, Schweiger, 1979; Vroom, Jago, 1988 ș.a.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aptitudinal, ar putea avea și un asemenea efect. Apoi, nici eficiența organizațională obținută oricum, în orice chip, cu orice mijloc n-ar putea fi un bun indicator al comportamentului participativ. Așa încât o poziție mai nuanțată ar consta în considerarea finalității instrumentale a participării ca o tendință generală, dezirabilă, dar fără a exclude că uneori utilă pentru organizație este și participarea care își găsește finalitatea în ea însăși. Formele participării Încercare de clasificare În practica organizațională se recurge la o multitudine de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacție și de implicare relativ independentă și creativă în activitate (Argyris, 1970, p. 99). Motivația ar acționa însă în gol dacă nu ar fi susținută de dotarea aptitudinală a individului. Aptitudinile participaționale, sub dublul lor aspect, funcțional și extrafuncțional, susțin instrumental individul pentru a se integra eficient în activitățile participative. Aptitudinile funcționale (sau operaționale) sunt specifice domeniului de activitate al angajaților, contribuind la rezolvarea problemelor tehnice, de specialitate. Aptitudinile extrafuncționale (sau psihosociale) țin de domeniul comunicării, inovării, negocierii fără de care participarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau de domeniul socioafectiv negativ (manifestări de dezaprobare, tensiuni, agresivitate). În funcție de numărul actelor comportamental-comunicaționale manifestate de un individ în grup, precum și în funcție de calitatea acestora, vom putea deduce în final dacă acel individ este participativ sau nonparticipativ, dacă el creează dificultăți instrumentale (legate de domeniul rezolvării sarcinii) sau afective (legate de atmosfera din grup). Pornindu-se de la cele 12 categorii informațional-comunicaționale ale lui Balles, poate fi elaborat un profil al fiecărui participant în parte sau al întregului grup. De asemenea, se poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru a explica diversele comportamente ale omului. În fine, explorând măsura în care scopurile formulate de oameni generează consecințe comportamentale, am putea explica mult mai bine comportamentele acestora. Ca urmare, autoarea schițează clar trei dintre teoriile motivației - teoria echității, teoria instrumentală, teoria stabilirii scopurilor - pe care le analizează în lucrarea sa, făcând abstracție de alte teorii. Aceeași autoare, în cartea sa La motivation dans l’entreprise (2001), lărgește nu numai numărul teoriilor prezentate, ci și paleta criteriilor de grupare a lor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
actor (individ, grup, organizație, națiune) de a influența conduita unui alt actor, de a modifica sau controla comportamentul acestuia, atitudinile sau sentimentele sale (vezi Touzard, 1977, pp. 49-51; 1987, pp. 789-790). Toate acestea, arată Touzard în continuare, sunt aspectele structurale, instrumentale, strategice ale conflictului. În analiza situațiilor conflictuale nu trebuie să pierdem însă din vedere aspectele afective, emoționale, expresive care se referă la reprezentările, atitudinile, percepțiile, stereotipurile, sentimentele pe care adversarii le elaborează și le resimt unii față de alții. Între cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
servicii în afara organizației) INTERFAȚA INDIVID/ ORGANIZAȚIE Scop: creșterea calificării, îmbunătățirea abilităților de organizare. • managementul timpului (învățarea folosirii eficiente a timpului) • training de abilități interpersonale • promovarea unei imagini realiste a slujbei • echilibrarea slujbei cu viața privată Scop: asigurarea suportului emoțional și instrumental • grupurile de suport formate din egali • coaching • programe de consultații • planificarea carierei • învățarea strategiilor de coping Scop: vindecarea tulburărilor. • consiliere psihologică • psihoterapie Scop: ghidare individuală și asistență. • întoarcerea planificată la vechea slujbă INDIVID Auto-monito-rizare Scop: dezvoltarea personală a individului. • automonitorizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
constă în încercarea de a restabili echilibrul cu mediul sau de a realiza echilibrul pe o treaptă nouă, superioară actul de comunicare fiind în acest caz un COD sintetic de informații utile. Gesturile pot fi împărțite în trei mari diviziuni: instrumentale, retorice și reactive. a) Gesturile instrumentale sunt cele prin intermediul cărora se efectuează o anumită activitate. Dintre mână și picior, rolul instrumental mai amplu revine mâinii. Desigur, piciorul deține și el un rol inferior celui al mâinii. Datorită funcției instrumentale la
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
echilibrul cu mediul sau de a realiza echilibrul pe o treaptă nouă, superioară actul de comunicare fiind în acest caz un COD sintetic de informații utile. Gesturile pot fi împărțite în trei mari diviziuni: instrumentale, retorice și reactive. a) Gesturile instrumentale sunt cele prin intermediul cărora se efectuează o anumită activitate. Dintre mână și picior, rolul instrumental mai amplu revine mâinii. Desigur, piciorul deține și el un rol inferior celui al mâinii. Datorită funcției instrumentale la care a fost supusă pe parcursul a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
comunicare fiind în acest caz un COD sintetic de informații utile. Gesturile pot fi împărțite în trei mari diviziuni: instrumentale, retorice și reactive. a) Gesturile instrumentale sunt cele prin intermediul cărora se efectuează o anumită activitate. Dintre mână și picior, rolul instrumental mai amplu revine mâinii. Desigur, piciorul deține și el un rol inferior celui al mâinii. Datorită funcției instrumentale la care a fost supusă pe parcursul a milioane de ani, mâna a ajuns să întrunească particularități anatomo-fiziologice care fac din ea un
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
diviziuni: instrumentale, retorice și reactive. a) Gesturile instrumentale sunt cele prin intermediul cărora se efectuează o anumită activitate. Dintre mână și picior, rolul instrumental mai amplu revine mâinii. Desigur, piciorul deține și el un rol inferior celui al mâinii. Datorită funcției instrumentale la care a fost supusă pe parcursul a milioane de ani, mâna a ajuns să întrunească particularități anatomo-fiziologice care fac din ea un instrument de execuție neegalată, în universul cunoscut, sub raportul varietății utilizării: apucare, tragere, împingere, ridicare, coborâre, lovire, rotire
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
instrument al preciziei etc. Nici una dintre mașinile create de om nu a atins, în ceea ce privește multilateralitatea funcțiilor, perfecțiunea mâinii. Dar, oricât de dezvoltată, mâna rămâne un instrument pus în acțiune de o serie întreagă de mecanisme psihice. De aceea, observarea gesturilor instrumentale, în special a celor efectuate cu ajutorul mâinilor, poate pune în lumină multe dintre particularitățile mecanismelor psihice care stau în spatele lor. Pantomima în genere transmite, comunică, dar gesturile au "registre" speciale și decodori specializați de percepere și înțelegere. Există gesturi instrumentale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
instrumentale, în special a celor efectuate cu ajutorul mâinilor, poate pune în lumină multe dintre particularitățile mecanismelor psihice care stau în spatele lor. Pantomima în genere transmite, comunică, dar gesturile au "registre" speciale și decodori specializați de percepere și înțelegere. Există gesturi instrumentale generale și specifice: Gesturile instrumentale generale sunt cele la care recurg practic toți oamenii aparținând aceluiași mediu material social-cultural pentru satisfacerea diverselor lor trebuințe: activitățile casnice și gospodărești, nutriția, îngrijirea 25 27 copiilor, scrisul și cititul etc. Iar specifice sunt
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
efectuate cu ajutorul mâinilor, poate pune în lumină multe dintre particularitățile mecanismelor psihice care stau în spatele lor. Pantomima în genere transmite, comunică, dar gesturile au "registre" speciale și decodori specializați de percepere și înțelegere. Există gesturi instrumentale generale și specifice: Gesturile instrumentale generale sunt cele la care recurg practic toți oamenii aparținând aceluiași mediu material social-cultural pentru satisfacerea diverselor lor trebuințe: activitățile casnice și gospodărești, nutriția, îngrijirea 25 27 copiilor, scrisul și cititul etc. Iar specifice sunt cele implicate în exercitarea activităților
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
aparținând aceluiași mediu material social-cultural pentru satisfacerea diverselor lor trebuințe: activitățile casnice și gospodărești, nutriția, îngrijirea 25 27 copiilor, scrisul și cititul etc. Iar specifice sunt cele implicate în exercitarea activităților profesionale, diferite de la o profesie la alta. Dintre gesturile instrumentale, cele specifice au valoarea de cunoaștere cea mai ridicată, dar posibilitatea utilizării acestei surse de cunoaștere este limitată, la ea neavând acces decât oamenii de aceeași profesie, cu cei supuși observării. De aceea, la oamenii aparținând altor categorii profesionale, observația
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de cunoaștere cea mai ridicată, dar posibilitatea utilizării acestei surse de cunoaștere este limitată, la ea neavând acces decât oamenii de aceeași profesie, cu cei supuși observării. De aceea, la oamenii aparținând altor categorii profesionale, observația va viza sfera gesturilor instrumentale generale. Notăm totuși că dintre ele cele mai bogate în semnificații psihologice sunt: viteza și precizia, respectiv eficacitatea. Viteza gesturilor instrumentale reprezintă, la fel ca și mersul, o expresie a dinamicii neuropsihice, cu cât gesturile sunt mai rapide, cu atât
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]