4,097 matches
-
procesul didactic performanțe maxime, însoțite constant de efecte instructiv - educative, optimale în toate componentele personalității”. Sunt cunoscute încercările din psihopedagogia contemporană de constituire a unei adevărate didactici a intelectualului, care să valorifice potențialul intelectual al individului. Omul nu este numai intelect, el are substanța sa originară și capacitatea de a vibra în fața lumii (prin intermediul valorilor morale, estetice, religioase, profesionale, al „noilor educații”). Acestor domenii trebuie să le acordăm atenția cuvenită deoarece aici ne putem confrunta cu cele mai mari probleme, cu
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
obliga organele să se manifeste prin vorbire și gest. Dacă ne gîndim la dificultatea deosebită pe care o simțim atunci cînd exprimăm altora senzații delicate sau sublime, de care totuși sîntem realmente conștienți, e ușor să înțelegem de ce oamenii identificau intelectul lor cu al altora. [...] Se spune că pe atunci un suspin doar, un cuvînt, un gest, care acum este semnul imperfect, vag sau echivoc al senzațiilor noastre, era amprenta vie, pura, completă și rotunjită a stării sufletești ce se scălda
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la stimuli, pe care-l pune în lumin comportamentul uman. Omul este o ființ care spune nu, un Neinsagenkönner, un ascet al vieții, expresie folosit de Scheler. El, omul, are aceast facultate specific de a-și anula trebuințele vitale prin intelect, prin idei și reprezentri. Interesant și curios rmâne faptul c, deși Ralea încearc s relativizeze diferența dintre instinct și inteligenț și recunoaște animalelor superioare anume acte care pot fi socotite în definitiv inteligente, deși, prin urmare, el contest definiția aristotelic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ți se oferă ceva bun. În acest sens, John Dewey notează: "Adesea aud că se apără și se proslăvesc procedee plictisitoare și exemple searbede pentru motivul că "copiilor le plac așa de mult". Da, acesta este lucrul cel mai rău; intelectul, privat de o întrebuințare valoroasă și lipsindu-l de plăcerea unei activități potrivite, se coboară la acest nivel la care este supus să cunoască și să execute și astfel devine interesat de o experiență forțată și dureroasă". (Dewey, 1977, p.
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
către Kant, publicată în apendicele scrierii "efectele favorabile și defavorabile ale filozofiei critice avute până acum". Adept al unui "realism relativ" (Verhältnis- Realismus), Jenisch intepretează idealismul kantian nu în sens absolut, ci în sens critic, așadar ca idealism transcendental: întrucât intelectul nostru nu este "arhetipic", ci "ectipic", cu alte cuvinte nici originar, nici capabil să producă el însuși ideile și conceptele pe care le cunoaște, ci limitat și finit, lucrul în sine nu poate fi eliminat. Se păstrează așadar o rezistență
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la o asumare virilă, fără profeți, nici salvatori, a destinului relativismului și nihilismului epocii noastre urmând, în dedicarea față de îndatoririle zilnice, demonul care trage firele existenței fiecăruia. Celui care nu era capabil de aceasta nu îi mai rămânea decât sacrificarea intelectului, și astfel întoarcerea în brațele deschise mereu cu mizericordie ale confreriilor și bisericilor: lăsați discipolul să se întoarcă la profet și credinciosul la salvator; dar celui care făcuse din rațiune firul conducător al propriei existențe nu-i mai rămânea, ca
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
antică, bazată pe precesiunea echinocțiilor, potrivit căreia după zodia Berbecului și cea a Peștilor vom intra în zodia Vărsătorului, care va fi "o mare epocă a Spiritului". Înțelegem așadar concluzia la care ajunge Jünger: adevăratul interlocutor al Pământului nu este intelectul cu proiectele sale titanice, ci Spiritul ca potență cosmică. Și înțelegem noua sa intenție temerară: depășirea nihilismului prin reparcurgerea inversă a etapelor pe care Comte le atribuise dezvoltării cunoașterii umane, de la știință la metafizică până la regăsirea religiei și mitului, cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Eu trec astăzi de-nvățat, Toți se uită-n a mea gură, Când punguța mi a sunat.” banul este și cel care se transformă adesea în mijloc de influențare a opiniei și atitudinii celorlalți, neglijându-se și chiar ignorându-se intelectul. CUNOAȘTE-TE PRE TINE ÎNSUȚI p. 171, r. 2 5 : „Când mă ia lume-nainte, Ori de prost, ori de cuminte, Ori de bine, ori de rău, De asta habar n-am eu.” atitudinea admirativă sau dezaprobatoare a celorlalți, fundamentată
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
eficiente Ceea ce avem de învățat să facem, învățăm făcând. Aristotel Prin învățare se înțelege nu numai și nu în primul rând achiziționarea de cunoștințe și deprinderi, ci mai ales dezvoltarea unor funcții, capacități și trăsături psihice și psihosociale ale personalității: intelect, atitudini, valori, trăsături de personalitate, convingeri etc. Prin conținuturile de învățare trebuie să se urmărească în mod deosebit construcția și dezvoltarea capacităților de învățare: cei ce învață trebuie învățaȚi cum să învețe, trebuie pregătiți pentru a putea și dori să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
urmărească în mod deosebit construcția și dezvoltarea capacităților de învățare: cei ce învață trebuie învățaȚi cum să învețe, trebuie pregătiți pentru a putea și dori să învețe. Organizarea conținuturilor de învățare pe baza logicii didactice, a legilor învățării și construcției intelectului, precum și ordinea în care diferite conținuturi sunt învățate sunt decisive pentru eficiența învățării. I.2.1. Principii ale învățării eficiente Învățat este omul care nu termină niciodată de învățat. Lucian Blaga 1. Orice act de învățare, de însușire a cunoștințelor
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Etapa asimilării rapide și în cantități mari a cunoștințelor După toate dificultățile pricinuite de etapa de acomodare (agitație, neliniște, nervozitate, insomnii, sentimente de insatisfacție și incapacitate de înțelegere și învățare etc.Ă simțiȚi că învățaȚi, că vă dezvoltați și îmbogățiȚi intelectul. Folosiți din plin această etapă de maxim randament în învățare și înaintați cât mai repede și cât mai mult în însușirea conținuturilor de învățare. ¾ Etapa de relativă stagnare sau chiar regres a ritmului de învățare Pentru depășirea acestei situații de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Probleme moderne ale motivației , (înă Revista de psihologie nr.1, 1984; 7. Cristea, S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998; 8. Cucoș,C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002; 9. Gagne, R., Condițiile învățării, EDP, București, 1975; 10. Golu,P., Intelect și motivație,(înă Revista de psihologie. nr.1,1964; 11. Golu,P., Psihologia învățării și dezvoltării, Editura Fundației Humanitas, București, 2001; 12. Doise,W. și Mugny,G., Psihologie socială și dezvoltare cognitivă, Polirom, Iași, 1998; 13. Ionescu, M. și Radu
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
multilaterale, de a rezolva probleme de gândire, de a valorifica și de a aplica cunoștințele dobândite între timp în conformitate cu programul de gândire formulat de către învățător pe această temă. Noul curriculum pentru matematică urmărește predarea directă și organizată de capacități ale intelectului. El conservă nivelul informațional înalt, iar caracterul formativ al noțiunii matematice reprezintă o necesitate chiar de la începutul instruirii. De aceea, obiectivelor de referință formative li se acordă o atenție specială, astfel încât formarea să devină și ea obiectiv al învățării, la
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
degenerat și 'lucrul în sine' al lui Kant) este o absurditate, iar acceptarea ei în filosofie este o rătăcire." (Ibidem, p. 12). 492 "Îi este dat acest corp în două feluri cu totul deosebite; mai întâi ca reprezentare în intuiția intelectului, ca obiect printre obiecte, supus legilor acestora, dar în același timp îi este dat și cu totul altfel, anume ca ceva cunoscut fiecăruia în mod nemijlocit, și desemnat prin cuvântul voință". (Ibidem, p. 16). 493 Ibidem, p. 17. 494 Ibidem
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. "Epistemologia genetică" fondată de Piaget a influențat În mod pozitiv psihologia contemporană și studiile asupra Învățării. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner a fost fondată
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
1. Bateria Guilford: cuprinde numai probe verbale și cu timp limitat, ceea ce constituie o deficiență, întrucât dezavantajează persoanele lipsite de abilități verbale și, respectiv, cele caracterizate prin lentoare temperamentală. Se administrează colectiv începând cu vârsta pubertății. Conform modelului tridimensional al intelectului și ai vectorilor acestuia, Guilford definește și realizează probe pentru mai multe tipuri de abilități (Minulescu, 2003): 1. Testele de fluiditate (4 serii) pentru: 1.1. fluiditatea verbală: măsurată prin testele de prefixe (listă de cuvinte care încep cu același
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
două sau mai multe liste, atât pe verticală cât și pe orizontală, obținem ceea ce se numește o matrice simplă. În funcție de numărul dimensiunilor implicate există matrici bi, tri sau multidimensionale. De exemplu, matricea tridimensională utilizată de J.P. Guilford pentru descifrarea structurii intelectului. Metodele matriciale stimulează efectuarea unor asociații inedite și eficiente, care în general se pierd. Așadar, educarea creativității depinde de totalitatea relațiilor sociale în care este angrenat individul. De aici Personalitatea creatoare 54 rezultă faptul că dezvoltarea unui comportament creativ nu
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
că între cele două dimensiuni există corelații semnificative; această abordare nu a fost susținută foarte mult, întrucât argumentele aduse nu aveau susținere, rigoare științifică. Între primele două orientări putem înscrie contribuția lui J. P. Guilford, prin modelul său tridimensional asupra intelectului, care permite posibilități variate de abordare a creativității, considerată a fi dependentă de operarea divergentă, care, la rândul ei, este influențată de flexibilitate, fluiditate, originalitate, elaborare, dintre care originalitatea are un rol esențial, dar nu sunt ignorați nici factorii nonintelectuali
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
au creat teste de creativitate: E. P. Torrance, care evaluează ca abilități factoriale fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea; Guilford, care măsoară facilitatea sau fluiditatea cuvintelor, ideilor, asocierilor, expresiilor, flexibilitatea, elaborarea și originalitatea ca factori ai gândirii divergente în cadrul modelului tridimensional al intelectului, iar autori precum Osborne și Gordon studiază dinamica creativității de grup; Gordon, care pune la punct grupele creative, denumite grupe de sinectică, selecționând participanții pe baza a 8 criterii care se constituie ca dimensiuni de personalitate: aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
8 criterii care se constituie ca dimensiuni de personalitate: aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
2,3; Fx. - în testele verbale 1,2,3,4,5 si testele figurative 2,3; O. - pentru toate probele; El. - pentru testele figurative. Testele Guilford de abilități ale gândirii divergente J. P. Guilford, începând din 1949, desfășoară cercetări asupra intelectului, creativității, a modalităților de evaluare și formare educațională a acestor abilități, a importanței lor în diferite tipuri de profesii. Asimilează creativitatea gândirii divergente (opusă gândirii convergente) ce permite în cadrul procesului cognitiv schimbarea direcției și găsirea mai multor soluții. Conform modelului
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și motivației. Evident, copiii supradotați, cei talentați își vor dezvolta și valorifica aceste potențialități cu ajutorul intervențiilor educaționale, care nu sunt întotdeauna înscrise în sistemele obișnuite de instruire. Inteligența completează creativitatea, iar prin produsele originale exprimă nivelul valoros de manifestare a intelectului. În acest sens, Sternberg amintește că evaluarea activității și produselor creative ale copiilor supradotați trebuie să se raporteze la următorii indicatori: perfecțiunea, raritatea, productivitatea, demonstrabilitatea, valoarea socială (M. Jigău, 1994). Întrucât procesul creativității presupune independența și divergența gândirii, nonconformismul, comportamente
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
învățării umane. Ipoteze fructuoase în domeniul epistemologiei genetice și al psihosociocognitivității conduc la ideea că învățarea umană, în sensul general de „achiziție de expertiză" specifică doar omului, este produsul interacțiunii variabilelor biologice, educaționale și ale mediului sociocultural. Noile teorii asupra intelectului uman (Vosniadou, 1996) atestă o structură mixtă a naturii învățării, dată de procesorii informaționali individuali de origine biologică, de mediu și educaționali exprimați în seturi de instrumente și sisteme simbolice achiziționate prin sau facilitate de mecanisme sociale, ecologice și cultural
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
J. Fodor (1983), de sorginte biologizantă, promova ideea conform căreia cogniția umană, deci și învățarea de acest tip s-ar baza pe structuri dominant preprogramabile, special în domeniul limbajului, muzicii sau cunoașterii mediului fizic. Se confirmă astfel ideea conform căreia intelectul (mintea) uman este pregătit biologic să asimileze în mod specific variate tipuri de straturi ale cunoașterii. În context, relația învățării cu dezvoltarea este una productivă (Hirschteld, Gelman, 1994). Sa născut, astfel, un nou concept integrator, în fapt o nouă perspectivă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
procesul didactic performanțe maxime, însoțite constant de efecte instructiv - educative, optimale în toate componentele personalității”. Sunt cunoscute încercările din psihopedagogia contemporană de constituire a unei adevărate didactici a intelectualului, care să valorifice potențialul intelectual al individului. Omul nu este numai intelect, el are substanța sa originară și capacitatea de a vibra în fața lumii (prin intermediul valorilor morale, estetice, religioase, profesionale, al „noilor educații”). Acestor domenii trebuie să le acordăm atenția cuvenită deoarece aici ne putem confrunta cu cele mai mari probleme, cu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]