9,535 matches
-
pe care le-o acordă personajelor și integrat unui spirit postmodern generalizat, Dumitru }epeneag este un scriitor român prezent în dialogul deschis al valorilor. E tradus fără un ajutor special din România. Ion e românul generic. La Rebreanu, în perioada interbelică, în 1920, e un țăran sărac ce vrea cu ardoare să dobândească pământ. La Constantin Virgil Gheorghiu, în 1949, în romanul Ora 25, românul Johann Moritz suferă pe timpul războiului deportarea și persecuțiile nemeritate, ca și cum ar fi evreu. La Dumitru }epeneag
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
aceste rînduri nici nu ar merita să existe: a avut Noica dreptate?" Cu același stil spumos și rafinat cu care ne-a obișnuit, Dan C. Mihăilescu face o lectură în paralel a Jurnalului portughez al lui Eliade și al Jurnalului interbelic al lui Drieu la Rochelle. "M-am gîndit la ele în cuprinsul egofiliei generației 27 fiindcă, în ce mă privește, nu fibrele politice, informațiile social-biografice sau aportul net al factologiei m-au interesat, cît spectacolul uman al acestor două energii
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
Daniel Cristea-Enache O nostalgie vizibilă impregnează evocările actuale ale vechiului București: orașul interbelic, dinaintea sistematizărilor ceaușiste, metropola cu trupul adâncit în trecut și cu căpșorul, aranjat chic, privind către luminile Parisului. Mulți dintre contemporanii acelui București s-au stins, astfel că "rememorarea" este mai mult un exercițiu de imaginație. Lipsiți de o legătură
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
specialiștii din domeniu care să aibă acces la subtilitățile limbii literare ruse sînt doar cîțiva. Unul dintre ei, creator de școală în componistică este, fără îndoială, Elena Loghinovschi. Legăturile lui Eminescu cu Lermontov și Pușkin ori cele ale romanului românesc interbelic și contemporan cu Dostoievski reprezintă zone de cercetare foarte interesante, cu rezultate spectaculoase atunci cînd abordarea este, ca în acest caz, deplin profesionistă. în Eminescu universal. Spațiul culturii ruse, Elena Loghinovschi reia și aduce la zi analiza făcută în prima
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
Nicole Iorga, traducerile ei sunt greu de urmărit În engleză, eleganța simplă a lui Eminescu fiind redată Într-o engleză prețioasă, plină de manierisme și sintaxe arhaice. Dintre români, dirijorul și compozitorul Dimitrie Cuclin e primul care Încearcă În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul), luându-și Însă mari libertăți de interpretare textuală, cu scuza muzicalității - de fapt, combinând versul 1/2 și 3/4, și făcându-le să „sune” din coadă cu rime simple. Au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
noastre. Îți propunem un nou mod de joie de vivre, în care celebram timpul tău liber. Restaurantul Rapsodia este amplasat la parterul Hotelului Danube Stars ***.pe locul ilustrat în imaginile cu care este decorat, ele surprinzând diverse ipostaze ale Galațiului Interbelic. Unicul loc din Piață Domneasca în care tradiția se împletește cu turismul de calitate, restaurantul nostru propune oaspeților preparate delicioase din bucătăria românească și locală, într-o ambianța discretă, presărată cu parfum retro, oferind în acealsi timp un cadru intim
Terasa si Restaurantul Rapsodia [Corola-blog/BlogPost/96643_a_97935]
-
semnate de avangardiști de faimă universală precum André Breton, Pablo Picasso, Henri Matisse, Joan Miró, Sonia Delaunay, Max Ernst, Alberto Giacometti, Yves Tanguy, Jean Arp și Marcel Iancu, cărți de artist și publicații avangardiste istorice, afișe ale unor manifestări dadaiste interbelice, cât și o colecție impresionantă de fotografii de epocă reprezentându-l pe Tristan Tzara în toate etapele vieții sale. Lucrările prezentate aparțin familiei colecționarului Emilian Radu. #PROGRAM: TZARA. DADA. ETC. poate fi vizitată gratuit începând cu 5 februarie până pe 26
„Tzara România”– conferință susținută de Marius Hentea în cadrul expoziției TZARA. DADA. ETC [Corola-blog/BlogPost/96667_a_97959]
-
face cu o rețetă poetică neînfeudată unui singur autor, relevînd o elaborare plurală. Cu un peisaj "programatic" (incluzînd, spre mai mult efect, redundanța retoricii cvasimetafizice), cultivat dincolo de momentul insurecțional ^60 (conectat ca și acesta la marile vase sangvine ale creației interbelice), care semnifică un gen de poezie colectivă implicită. Că lucrurile stau așa, ne dăm seama încă mai limpede urmărind evoluția producției în chestiune. După 1989, Magda Cârneci și-a dat pe față, dacă putem spune astfel, postura civică, inițial criptată
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
subterană" ale unor cărți interzise (există două volume apărute în epocă, dintre care unul foarte gros, intitulate chiar așa: Publicații interzise). Evident că pasiunea mea pentru poezie, de timpuriu trezită, m-a îndreptat către cei doi ,mari" ai literelor noastre interbelice, Arghezi și Blaga. Obținînd, pe căi ocolite, operele lor poetice în ,edițiile definitive" ale Fundațiilor Regale, făceam experiența unei clandestinități de-a binelea, al cărei risc nu-l percepeam întru totul, căci abia mult mai tîrziu am aflat că pentru
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
ele lectoratelor, studenți, lucrări publicate de profesori și lectori, fragmente de amintiri, programe, manuale, publicațiile școlii Române de la Roma aflate la Biblioteca dell'Accademia di Romania. Cu ocazia colocviului va fi distribuită participanților lucrarea Diplomație culturală. Prezențe românești în Italia interbelică, elaborată în cadrul cursului ,Italieni și români", organizat la Facultatea de Istorie din Universitatea București, de prof. Ion Bulei. Datorită experienței sale în relațiile academice româno-italiene, i-am solicitat un interviu cu unul dintre participanții la colocviu, profesorul de limbă și
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
că profesorul Onciulescu ar fi un... informator al Serviciile Secrete italienești... Mare e grădina lui Dumnezeu! Mi-am explicat asta și prin teroarea regimului comunist din România: oamenii nu puteau pricepe că cineva ține porțile deschise din pură ospitalitate. Perioada interbelică a fost una de efervescență în planul relațiilor bilaterale. Atunci s-au creat cele mai multe catedre de limba română în Italia. Pe cine ați cunoscut dintre lectorii care și-au început apostolatul atunci și l-au continuat până spre anii '80
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
au despărțit în mod brutal, cît și pentru a iniția un act de justiție în istoria artei noastre contemporane: readucerea în actualitatea artistică românească a lui Alexandru Țipoia, unul dintre cei mai importanți artiști din generația formată în ultimii ani interbelici. Alexandru Țipoia: Stins din viață la Geneva, în anul l993, el nu a părăsit România decît spre a părăsi lumea însăși, ceea ce înseamnă că întreaga sa activitate artistică s-a consumat în aceleași condiții politice, psihologice și morale în care
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
Gabriel Dimisianu La o nouă ,călătorie în timp" ne invită Ioana Pârvulescu, după aceea la care tot ea ne făcuse părtași în cartea din 2003, închinată Bucureștiului interbelic. De data aceasta ne vom vedea proiectați ,pe o altă planetă", pur și simplu, așa cum autoarea ne-a avertizat în chiar primele rânduri ale noii cărți (în intimitatea secolului 19, Humanitas, 2005). Altă planetă pentru a cărei explorare, nelipsită de
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
a Ioanei Pârvulescu, eu vorbind despre ,eul prozatoarei și eul eseistei", mobilizate să întreprindă un demers comun. Faptul se întâmplă și în cartea de față unde la fel cele două euri conlucrează și unde, tot ca în volumul dedicat Bucureștiului interbelic, scrupulul întemeierii peste tot pe documente este cu strictețe respectat. Autoarea topește, cum ne-a prevenit, bibliografia în reconstituire, este narativă și imaginativă dar fără să trădeze spiritul de rigoare. în titlu autoarea anunțase că despre secolul 19 va fi
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
Atlanta, Georgia, reditează Îndreptarul Ortodox și compilează volumele: Nae Ionescu în conștiința contemporanilor săi și Mircea Eliade: File despre Nae Ionescu. După primele efuziuni recuperatoare, operă lui Nae Ionescu intră sub lupa, de multe denigratoare, a unor cercetători ai perioadei interbelice. Drumul a fost deschis, oricât ar părea de paradoxal, de Eugen Ionescu, inventatorul teatrului absurd. Într-o scrisoare adresată în 1945 criticului Tudor Vianu, aruncă toată vină eșecului generației interbelice pe Nae Ionescu și pe apropierea acestuia de Mișcarea Legionara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
sub lupa, de multe denigratoare, a unor cercetători ai perioadei interbelice. Drumul a fost deschis, oricât ar părea de paradoxal, de Eugen Ionescu, inventatorul teatrului absurd. Într-o scrisoare adresată în 1945 criticului Tudor Vianu, aruncă toată vină eșecului generației interbelice pe Nae Ionescu și pe apropierea acestuia de Mișcarea Legionara. Scrie Eugen Ionescu: „Asta, Eliade, e un mare vinovat. și el, si Cioran, si imbecilul de Noica, si grasul de Vulcănescu, si atâția alții (Haig Acterian, Mihail Polihroniade) sunt victimele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
30, criticul literar, al cărui denunț ordinar, în plină perioadă stalinista a anilor '50, i-a trimis pe Constantin Noica și pe alți intelectuali din lotul Noica - Pilat la pușcărie, Zigu Ornea, așadar, face un aspru rechizitoriu al vieții culturale interbelice, acuzată de un antisemitism feroce, vinovatul principal fiind găsit, nimeni altul decât Nae Ionescu și influență negativă a acestuia asupra tineretului. Marta Petreu, scriitor și cadru universitar la Universitatea din Cluj - Napoca, trece mult mai subtil la demitizarea lui Nae
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cale. Asta e misiunea companiilor comerciale. Dar poți să le spui de la obraz celor care acceptă mișelește batjocorirea fără scrupule și devastarea acestui veritabil paradis. Acțiunea în forță de la Roșia Montană are mobilurile și profilul unor întâmplări similare din perioada interbelică. Ele au fost invocate până la sațietate de extrema stângă, în numele unui patriotism bun de gură. Acum încă se mai poate opri tăvălugul ce stă gata să se prăvale peste splendizii Munți Metaliferi ai Apusenilor. Că statul român e doar un
Masca de aur a Hiroshimei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10835_a_12160]
-
au despărțit în mod brutal, cît și pentru a iniția un act de justiție în istoria artei noastre contemporane: readucerea în actualitatea artistică românească a lui Alexandru Țipoia, unul dintre cei mai importanți artiști din generația formată în ultimii ani interbelici. Alexandru Țipoia: Stins din viață la Geneva, în anul l993, el nu a părăsit România decît spre a părăsi lumea însăși, ceea ce înseamnă că întreaga sa activitate artistică s-a consumat în aceleași condiții politice, psihologice și morale în care
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
cu dificultate. Și nu numai pentru scriitorii din vechile generații, ci și pentru cei contemporani, unii plecați de puțin timp dintre noi. Identificarea n-a fost totul. O parte din adresele descoperite de Ion Lazu în cărțile de telefon din interbelic, aflate, norocul nostru, la Biblioteca Academiei, nu mai corespundeau cu denumirile actuale ale străzilor și, nu o dată, casele cu pricina fuseseră demolate. Ca să nu mai spun că au dispărut, cu case cu tot, sau au fost înlăturate cu ocazia renovărilor
Cercul scriitorilor dispăruți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3980_a_5305]
-
Radu Aldulescu Înainte de a descoperi maeștri ai genului precum Jack London, Ernest Hemingway, G.B. Shaw, sau chiar George Călinescu, fascinat la un moment dat de personalitatea campionului european interbelic Lucian Popescu, primele povestiri cu boxeri pe care am picat aparțineau scriitoruluiboxer- ziarist (exact în această ordine a harurilor) Mihai Vișoiu. Înainte însă, la treisprezece ani neîmpliniți, eu însumi începusem să mă antrenez în sala de box, de sub velodromul din
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
identitate incertă: la două decade de la război (dar păstrîndu-i adierile: fotograful de la Condé purta „o haină prea lungă pentru el, pantaloni de doc și bocanci soldățești”, înainte de revoluția studențească ce l-a scos din letargie, tînjind după gloria boemei din interbelic. Niciun personaj (exceptîndu-l, poate, pe soțul lui Jacqueline) nu este statornic: elevul abandonează Școala de Mine, agentul renunță la urmărire, Roland își ascunde adevăratul nume, „prea exotic”, iar Louki nu reusește să își găsească nicăieri rostul: „nu eram întradevă r
Paris - temă cu variațiuni by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/3994_a_5319]
-
comportă ca atare și e puternică doar când are de-a face cu o comunitate mică. "A susține că România este un stat național, pur și simplu nu este adevărat. România s-a comportat ca un stat național în perioada interbelică, când în primării era scris <>, când s-au desființat toate școlile ungurești. România nu este stat național nu doar pentru că are vreo 20 de minorități naționale, ci pentru că nu se comportă instituțional ca un stat național. Ce suveranitate puternică, singură
România nu este stat național, afirmă Frunda by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39998_a_41323]
-
teoretic sau măcar didactic, cartea se citește mai degrabă cu acea curiozitate de a pătrunde în „atelierul”, în spațiul de lucru - concret sau mental - al romancierului, o curiozitate de voyeur, în cele din urmă. Remarcând redusa apetență a „marilor scriitori interbelici” pentru a formula idei teoretice legate de scrierea romanului (Dana Dumitriu avusese ideea de a antologa opiniile despre roman ale acelora, dar renunțase din lipsa unui material consistent, profesionist), Nicolae Manolescu îi provoacă, totuși, pe romancierii de diverse vârste și
O privire de voyeur în atelierul romancierului by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4007_a_5332]
-
acestora au cunoscut un moment de vîrf în noaptea de 14/15 aprilie 1952. Una din victimele sceleratei măsuri a fost o distinsă profesoară de limba franceză, Dorina Potârcă, soția lui Virgil Potârcă, ministru în mai multe rînduri în guvernele interbelice (N. Carandino îl apreciază în memoriile sale drept un excelent orator). Am acum în față paginile de amintiri semnate de aceasta. Calvarul Dorinei Potârcă n-ar putea avea o altă explicație decît impulsul stalinistdejist al autorităților de-a suprima normalitatea
Un „element dubios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3056_a_4381]