2,948 matches
-
rea de Jos începând cu secolul X. În ce ne privește, graiul ausonilor este amintit la nordul Dunării, undeva în Banat sau Câmpia Tisei, poate Crișana, deoarece Câmpia Tisei era și a rămas multă vreme după venirea ungurilor un ținut inundabil, mlăștinos, ocolit de migratori, de către secretarul ambasadei Imperiului Roman de Răsărit, Priscus Panites, trimis la curtea lui Attila . Urmărind harta Imperiului Roman pentru secolele I - II d.Hr., vom observa că între granița provinciei Dacia și Dunărea mijlocie, panonică, teritoriul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
apei subterane. Excesul apei pe anumite porțiuni, în cadrul comunei Șipote, a creat însă și probleme. Astfel, apele subterane, prin ascensiunea lor până aproape de suprafață, au determinat crearea de sărături, dificultăți în angrenarea unor terenuri în agricultură ș.a. De asemenea, șesurile inundabile au determinat imposibilitatea de amplasare a habitatului. Rezolvarea acestei probleme s-a încercat prin realizarea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, prin efectuarea de drenaje, desecări și amenajarea barajului de la Hălceni, pe pârâul Miletin. O importanță deosebită în instalarea habitatului într-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe teritoriul comunei Șipote se pot identifica trei categorii de terenuri (Harta nr. 3) : - terenuri stabile în care se includ suprafețele interfluviilor sculpturale, ale complexului de terase și ale șesurilor,acestea din urmă fiind însă umede pe alocuri și parțial inundabile; - terenuri nestabile care cuprind versanții puternic înclinați cu potențial de alunecare și parțial cu alunecări active, cu apa la adâncimi variate,în general între 0 și 5 m; - terenuri semistabile cuprinzând versanții slab înclinați, în general uscați,afectați predominant de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acestuia: Coroleuca, Valea Rece, Valea Odăii pe partea stângă, Chișcăreni și Valea lui Andrei pe partea dreaptă. Aceste pâraie se caracterizează prin regim de scurgere torențial, fapt ce face ca la un regim bogat de precipitații, văile acestora să devină inundabile. Debitul anual al Miletinului, determinat prin corelație cu râurile vecine afluente Jijiei, este de 0,32 m³/sec., de unde rezultă că, în timp de un an, Miletinul transportă prin dreptul comunei Șipote, cca. 10, 1 milioane m³de apă. Debitul râului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
rețeaua hidrografică. Versanții afectați de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip de relief întâlnit în cadrul primei categorii. Relieful de acumulare întâlnit de-a lungul văilor cupride: văi halocene de origine aluvială inundabilă, reprezentate de albia pârâului Cornești și terase ce apar în partea estică a teritoriului. Relieful actual al fermei Ezăreni se integrează în aspectul geomorfologic general al Câmpiei Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de televiziune prin cablu. III.5.3 PROBLEME DE MEDIU Cele două categorii de factori ce determină poluarea mediului natural și construit sunt: - FACTORI NATURALI - probleme ce pot interveni în desfășurarea programului de urbanizare pot fi asociate cu zonele joase inundabile și cu terenurile cu pante accentuate cu fenomene de instabilitate (pe versanți). - terenul intravilan va fi structurat în două categorii din punct de vedere al construibilității după cum urmează: 1. Zone cu restricții pentru construit în care se încadrează zonele afectate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
restricții pentru construit în care se încadrează zonele afectate de eroziuni și alunecări de teren active, zonele cu pante mari, care sunt susceptibile la alunecări, perimetrele de protecție ale conductelor de petrol și ale sondelor de extracție a țițeiului, terenurile inundabile. 2. Zone fără restricții pentru locuit în care se încadrează zonele de terase (inundabile) și micile platouri sau zone depresionare relativ plane și stabile (fără risc de alunecare) prezente în comună, precum și zonele cu pante line. Cele două zone, cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
teren active, zonele cu pante mari, care sunt susceptibile la alunecări, perimetrele de protecție ale conductelor de petrol și ale sondelor de extracție a țițeiului, terenurile inundabile. 2. Zone fără restricții pentru locuit în care se încadrează zonele de terase (inundabile) și micile platouri sau zone depresionare relativ plane și stabile (fără risc de alunecare) prezente în comună, precum și zonele cu pante line. Cele două zone, cu suprafețe extinse, propuse pentru introducerea în intravilanul localității sunt situate astfel: a) Zona Vf.
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
natural - existența pe teritoriul comunei a unor zone instabile, afectate de eroziuni și alunecări de teren datorate pantelor mari, infiltrației apelor de suprafață și a izvoarelor ce determină exces de umiditate în zonele în care se manifestă; - existența unor zone inundabile la ape mari de-a lungul Văii Proviței, unde malurile sunt joase, zone situate în intravilanul comunei. - Dezechilibre în dezvoltarea economică - lipsa fermelor de producție agricolă și zootehnică adaptate la potențialul productiv al comunei; - lipsa unităților de prelucrare a produselor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe suprafața ei. Se hrănește cu insecte mici, care trăiesc în vecinatatea apelor. În timpul unei nopți poate mânca până la 500 de in insecte, care
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
variază de la cafenie de la cafenie-gri la gri-albicioasă, a spatelui de de la maroniu la gri. Răspândirea: Se întâlnește în nordul și centrul Europei, în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Prefer de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a spatelui de de la maroniu la gri. Răspândirea: Se întâlnește în nordul și centrul Europei, în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Prefer de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
lacurilor de retenție. - Despăduririle excesive, mai ales În zonele de formare a scurgerii râurilor. - Construirea În zonele de câmpie cu pantă redusă, unde râurile au albii abia schițate și curs divagant, iar pânza freatică este la suprafață. - Construirea pe terenuri inundabile. Se poate afirma În general că majoritatea teritoriilor lovite de dezastre sunt caracterizate de o densitate a populației crescută și mai ales atunci când aceasta se află În zone considerate de risc , cum ar fi: albiile fluviilor, pante de munții, cu
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
a populației la un potențial risc, reprezentat prin condiții de viață În zone dezavantajoase din punct de vedere fizic și geografic , și care ar avea de suferit În urma unui ipotetic dezastru. Pot fi considerate zone cu vulnerabilitate fizică crescută terenurile inundabile, zonele active din punct de vedere seismic sau versanții munților. 1.5.2 Vulnerabilitatea socială Este reprezentată de acele condiții generate de prezența, În cadrul societății, aunor conflicte și a stării de nesiguranță, fie acestea de natură etnică, socială sau pe
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
suprasaturat de apă, morile de vânt ale Olandei fură exemplul ce se prezentă firește în mintea lui Ian. Și totuși, de ce conlucrarea lor e mai eficientă, de-aceea solul zvântat se afundă mai adânc sub nivelul mării, devenind astfel mai inundabil. Totul ca și cum fundația civilizației nu ar fi deloc solidă, ci suprasaturată cu un fluid: o pânză freatică de spațiu vital drenabil, mult prea drenabil, de sub picioarele noastre, și asupra căruia priza ne rămâne mereu precară. Aheron, miticul râu subteran al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
germani. 6) Regia Tutunurilor a transformat-o în Regia Monopolurilor Statului, luând-o din mâna acționarilor particulari. Pentru Capitală au luat accizele de la antreprenori, dându-le în adminis trație și exploatare administrației comunale. Au rectificat Dâmbovița care până atunci era inundabilă. Au canalizat orașul și au introdus apa la domiciliu. care încă din vremea aceea lucra la încheierea alianței ruso-franceze, singura care putea garanta Franța împotriva unui nou atac german. Bineînțeles, nu toate aceste fapte sunt datorite meritului personal și ex
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
stânga, terenul fusese inundat astă vară, debitul Siretului peste care aveam să trec era crescut de adaosul de apă al Modovei. M-a mirat, ca de fiecare dată când trec prin zonă, faptul că sunt unii care, deși în zone inundabile, își fac acolo case. Pe podul de peste Siret, părăsind Recea am văzut o CASĂ DE RUGĂCIUNE, denumită "HAR”. De ce nu, în altă parte văzusem scris pe o clădire mică: "RAIUL S.R.L. - SERVICII FUNERARE COMPLETE"... Eram pe un drum județean destul de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de artă, administrația locală n-a avut însă curajul de a împiedeca așezările neregulate ale sărăcimei, care continuă și acum de a-și îngrădi, fără nici un drept, mici porțiuni din șesul municipiului și de a-și construi, în ținuturile aceste, inundabile, locuințe ca în timpurile de care ne povestește Herodot. Dar aspectul șesului inundat era impresionant. Gândindu-mă la el, îmi amintesc celebrul vers al poetului de la Junimea, colonel Șerbănescu, dintr-o poezie în care, cu mijloace de o naivitate dezolantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
formă în fața casei. Ușile nu erau încuiate și, adeseori, pe plita călduță era un castron cu ciorbă și o bucată de mămăligă. Țăranii erau la câmp toată ziua, de aceea satul părea părăsit. În spatele caselor, într-o parte era pășunea inundabilă în verile ploioase, iar pe cealaltă 166 parte era un deal acoperit cu o livadă bătrână de meri și de pruni, unde pășteau vacile satului. Într-una din zile, la trecerea prin sat m-am oprit să privesc livada. În dreptul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având mult cernozion produc, prin munca locuitorilor, cantități mari de produse agricole. Clima este temperat-continentală de dealuri, cu o temperatură anuală medie, între +7-10 grade C. Temperatura maximă a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având mult cernozion produc, prin munca locuitorilor, cantități mari de produse agricole. Clima este temperat-continentală de dealuri, cu o temperatură anuală medie, între +7-10 grade C. Temperatura maximă a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de înveliș solzos la crapul de cultură autohton 74 CAP. 4. ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI, MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE 4.1. Caracterizarea ecotehnologică a bazei de ameliorare „Amenajarea Piscicolă Movileni” Amenajarea piscicolă Movileni este amplasată în Podișul Central Modovenesc, în lunca inundabilă a râului Jijia, între stațiile de cale ferată Larga Jijia și Vlădeni, la 24 de kilometri de municipiu Iași. Aici, pe o suprafață de cca. 1.600 ha., între calea ferată Iași-Dorohoi și DJ Iași-Hârlău, în aval față de confuența răului
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Complexul Piscicol Movileni”.Albia Jijiei a fost regularizată, iar pe terenul astfel obținut avea să se realizeze cea mai mare crescătorie piscicolă sistematică din Moldova, în suprafață de 1.200 ha. De asemenea, 300 ha. au fost transfromate întro pășune inundabilă, în amonte de amenajarea piscicolă, prin executarea a 5 km. de canale drenoare,iar în aval față de amenajarea piscicolă s-a realizat o pășune neinundabilă, în suprafață de 50 ha., prin executarea unui dig de contur. Amenajarea piscicolă a fost
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]