38,428 matches
-
drumul meu de viață. Domna Irina ieșise la pensie, era singură și cineva i-a recomantat un tovarăș de viață cu care să își împărtășească zilele ce i le mai hărăzise Domnul și astfel a ajuns în Deva. M-a invitat în noua ei familie și i-am promis că în vacanța de iarnă voi merge la ei să petrecem împreună Anul Nou și ziua mea de naștere împreuna cu Paul, soțul meu. Eu m-am dus cu două zile înainte
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
Pavel Șușară De șase ani, Centrul Cultural ,,George Enescu" din Tescani organizează tabere în care sînt invitați artiști plastici și oameni de cultură din alte domenii, pentru sejururi de creație de cîteva săptămîni. La această ediție, cea de-a șasea, au participat exclusiv pictori care, deși aparțin unor generații diferite, devin solidari prin interesul lor față de pictura
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
încearcă să-i asigure pictorului o anumită continuitate de comportament și să-i conserve o atitudine morală deja istoricizată, dar, în același timp, el lansează o evidentă provocare și chiar inițiază o anumită polemică. Pe de o parte, artistul este invitat să-și folosească deplin statutul său de judecător al lumii vizibile și să-și valorifice uneltele și tehnicile consacrate, iar, pe de altă parte, el este somat să ofere o nouă acreditare demersului său și să facă încă o dată dovada
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
de război, cartea e mărturia unui soi de nostalgie postmodernă ce atrage fără a cuceri, nu din vreun viciu literar , ci pentru că e de fapt (ca, la urma urmei, orice jurnal) o conversație cu sine însuși pe care ceilalți sunt invitați s-o urmărească, dar la care nu pot participa. Strategia disperării este o scriere atipică, cel puțin pentru peisajul editorial autohton, pe de o parte prin formula adoptată - prezența Lecturilor ce acoperă o întinsă arie culturală, de la Northrope Frye și
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
poetul are tendința părăsirii tonului grav, meditativ și încearcă să introducă ludicul într-o formă ușor naivă: cununia "mi-e dor de tine/ fiindcă / mi-e dor de altceva/ decît de a fi om/ te dezleg de lume/ și te invit/ acolo unde/ dragostea nu se zărește/ în oglindă." Simbolistica este una inadecvată realității de la care pornește, la fel cum inadecvate sînt și titlurile poemelor în care găsim o prețiozitate artificioasă: sex coral în paralipomenă, mieunat de vulturi în templu, invitație
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Ca și în edițiile trecute, au fost invitați, și de astă dată, patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la actuala ediție au fost
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
dar cu toate acestea prea puțin cunoscut în detaliile sale fascinante. În seria intitulată "Seminar" a acestei colecții urmează să apară, după cum ne anunță editorii, dezbateri pe teme de interes larg, cultural, istoric, socio-politic cu specialiști în domeniul Europei Centrale, invitați de Fundația "A Treia Europă". Astfel prezentată, noua serie poate părea mai degrabă scorțoasă, doctă și pretențioasă, dacă prima carte lansată, dialoguri cu Michael Henry Heim, nu ar infirma total asemenea impresii/temeri. Un Babel fericit este un seminar în
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
îndeplinirii a trei dorințe. Ei își doresc fericire și sănătate și să aibă pîine cîtă vreme vor trăi. Casa lor este transformată într-o casă frumoasă și nouă. De îndată ce bogătașul, care alungase pe necunoscut, vede casa, el se scuză, îl invită și îi cere trei dorințe. Dumnezeu i le acordă avertizîndu-l degeaba că ele i s-ar putea întoarce împotrivă. Și într-adevăr, acesta dorește ca nărăvașul lui cal să-și rupă gîtul, ca soția lui să rămînă țintuită locului iar
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ori pe la teatru, e obișnuită cu prezența ei. Dar în seara asta, văzînd-o pătrunsă de frig, i se face milă de ea și o salută. Eva îi mărturisește că a văzut fiecare reprezentație a piesei. Ca să o recompenseze, Céleste o invită: - "Vino cu mine, trebuie să te cunoască și Margot." În lojă, în prezența unei Thelma Ritter ironică și sceptică, Eva își spune povestea celor trei femei, o poveste neverosimilă și lacrimogenă. Dar povestește foarte bine, ascunzînd sub o falsă umilință
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
lui Pavel Pereș progresează lent și sigur, fără discrepanțe notorii între ceea ce autorul scrie înainte și după 1989." "Cristian Niculescu ne redescoperă izvoarele poeziei, cu dezinvoltură, în chipul cel mai natural la care ne-am fi așteptat." "Ioan Nistor ne invită la o contemplație subtil-livrescă a cotidianului." Istoricul literar se simte bine, se pare, în compania unor asemenea autori, ale căror texte nu-i dau prea mare bătaie de cap. în schimb, splendoarea unui roman ca Orbitor de Mircea Cărtărescu îl
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
Cifrele nu ne-au interesat niciodată, pe Jim și pe mine." (p. 9). Dominique Rolin e văduva unui sculptor și povéstea dramei pierderii soțului "a devenit o parură seducătoare a nefericirii. Asta îmi vine bine fără îndoială." (p. 12). Și, invitată la masă, într-o toamnă, de un important editor care pregătea "lansarea primului roman al unui foarte tînăr necunoscut, care n-are încă douăzeci și doi de ani, mirajul fermecat al premiilor de sfîrșit de an e aproape"(p. 12
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
e considerată, cam în aceeași proporție, un lucru pozitiv! Campania anti-rroma, dusă la lumina zilei (sau a micilor ecrane!) nu e un simptom prea încurajator pentru sănătatea morală a societății românești. Când un faimos moderator de televiziune, avându-l drept invitat pe un nu mai puțin faimos senator-tribun, se dedau fără pic de jenă la diatribe împotriva țiganilor, militând, printre metaforele deocheate, pentru trecerea la soluții radicale, ceva nu e în regulă cu acest popor! Las deoparte faptul că doar 2
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
care nu ne putem elibera nici azi. Unul din guriștii de cenaclu susținea marea teorie a refuzului nostru de a invada, în 1968, Cehoslovacia. Jalnică eroare! România nu a refuzat atunci nimic, pentru simplul motiv că nici n-a fost invitată să se alăture trupelor pactului de la Varșovia! Gângavului din Scornicești i se rezervase în planurile Kremlinului un cu totul alt rol. Avea, de altfel, să-l îndeplinească cu strălucire: să fie canalul de scurgere (când de comunicare, când de intoxicare
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
atrage atenția că ființa umană pe care o călcăm în picioare e propriul nostru copil iar femeia îndurerată cu care ne satisfacem poftele cele mai josnice e sora sau mama noastră! Un politician liberal făcea un apel plin de patetism, invitându-l pe Ion Iliescu să se retragă din cursa prezidențială. Spre binele țării, sublinia fruntașul liberal. Profundă greșeală tactică. Un om ca Iliescu, pentru care ostilitatea e la fel de vitală ca acvariul pentru peștele decorativ, nu putea găsi un argument mai
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
prealabil înțeles cu Carp și alți cîțiva membri ai "Junei drepte") a fost antemergătorul acestui demers de politică externă și premierul l-a acceptat după aceea. Încît, după proclamarea din martie 1881 a regatului României (la al cărui act suveranul invitase, prin P. P. Carp, cîțiva conservatori să intre în guvern, fiind refuzat), Maiorescu publică, în Timpul, imediat, un articol, în care, în final se întreba retoric: "O întrebare acum de dezlegat: care mai este deosebirea de principii între partidul numit liberal
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
fapt: revelația literaturii olandeze și succesul de care unii autori precum Mulisch, Noteboom, Connie Palmen și desigur, de Moor, se bucură constant în Germania de mai mulți ani încoace se datorează și faptului că Olanda s-a numărat printre țările invitate de onoare ale Tîrgului de carte de la Frankfurt pe Main. Precizarea nu este tocmai întîmplătoare: Olanda, o țară mică, nu are o limbă de circulație internațională... Exemplul ei poate fi - în plan literar (și nu numai), încurajator pentru națiunile est
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
nostalgiile, îi violentează scrobita cumințenie provincială ori la fel de provincialele grandomanii etc. Rezultatul e un colectiv exemplar de artiști cu un repertoriu demn de marile scene ale lumii, izgonit din agenda loisir-ului celei mai mari părți a conaționalilor. Pe deasupra, sunt invitați aici importanți regizori ai țării sau de aiurea, care găsesc un mediu admirabil de colaborare. Din cu totul alte motive, nu în ultimul rînd din pricina obstacolului creat de necunoașterea limbii, publicul românesc nu frecventează teatrul maghiar. Excepția o formează, firește
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
fost pedepsit prin folosirea unor trăsături de caracter și de fizionomie în faimosul portret al lui Pomponescu, din Bietul Ioanide (celelalte împrumutate, se pare, de la profesorul Ion Petrovici). Cafeneaua literară a epocii știa că, la o vreme de la apariția romanului, invitat imperios și de urgență acasă la G. Călinescu, Ralea șovăise, bănuind că romancierul voia să-i studieze și alte trăsături pentru o operă viitoare. În realitate, gazda fusese informată de o iminentă arestare a lui Ralea și intenționa să-l
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
o lipsă de timp, de obișnuință, și poate o lipsă de încredere în ceilalți colegi... Lumea își imaginează întotdeauna că ceilalți au bani foarte mulți... Dar asta nu înseamnă nimic... Apoi, organizatorii, Dan Hăulică, au avut amabilitatea de a mă invita să văd expoziția. Am văzut-o, mi s-a părut foarte bine făcută, foarte interesantă, un pas important făcut de România. Și mi-am spus - fiindcă în acea vreme eram comisar la Bonn, la Kunsthalle - că expoziția ar putea fi
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
ore, pe scena Teatrului Odeon, în Cafeneaua lui Dragoș Galgoțiu. Rolurile actorilor, împlinite pînă la capăt într-o diversitate lăudabilă, se cuvine a fi remarcate, neomițînd pe nimeni din distribuția atît de bine aleasă: Marius Stănescu, absolut impecabil, Cornel Scripcaru - invitat de la Teatrul Bulandra și integrat perfect în trupa Odeonului -, Constantin Cojocaru, Mircea Constantinescu, Ionel Mihăilescu, Camelia Maxim, Laurențiu Lazăr, Dan Bădărău, Oana Ștefănescu, Anca Neculce. Și nu în ultimul rînd, spectacolul se bucură de un caiet-program distins și de o
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
Autobuzul,...Grey-Hound-ul... înaintează lin, decis și, nu știu de ce, parcă domestic, în timp ce șoferul, un tip gras și chel fredonează conducînd o melodie pe care nu am reușit s-o ghicesc. La stații, el deschide larg ușile apăsînd pe o manivelă, invitînd pasagerii să coboare, dacă vor, dacă e să se facă vreo pauză... Sînt singurul care mă dau jos de fiecare dată, călcînd pe pămîntul nou, mereu altul, cu alte case, alte firme, săltîndu-mă să văd dacă aicea pămîntul ține, rezistă
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
timp, am fost însă încrezător că justiția va triumfa. Iată, însă, că lucrurile, departe de a se clarifica, încep să prindă o nouă lumină. Citind jurnalul Cristian Bădiliță, "Tentația mizantropiei" (editura Polirom, 2000), dau peste aceste stupefiante rânduri din 1997: "Invitați la dl. Barbăneagră, cu Toader Paleologu și P.G. La capitolul politică se discută cazul Gheorghe Ursu (zis "Babu"). Aflu cu stupoare că "Babu", marota GDS-ului din România, a fost unul dintre cei mai cumpliți tartori comuniști ai Galațiului (în
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
Nicolae Licareț, la evoluția virtuoză de aleasă strălucire în cazul violoniștilor Daniel Manassi și Valentin Nastasă, la susținerea clavecinistică bine formulată din punct de vedere stilistic, în cazul Veronei Maier, la pitorescul inefabil al tonului trompetistei Laura Vukobratovic, din Iugoslavia, invitată în mod special pentru aceste concerte. Un moment aparte, de entuziasmantă colaborare camerală, l-a constituit prezentarea celui de al 6-lea Concert, în si bemol major, cu două viole soliste; Gabriel Bălă, membru al Filarmonicii bucureștene, și Gad Lewertoff
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
vază. Dar, în timpul guvernării legionare (statul național legionar), profesorul a avut parte de multe neplăceri. Firește că Ion Antonescu nu a sprijinit școala monografică și, după război, deși Gusti a imaginat proiecte mari de continuare a Școlii sale și fusese invitat în SUA, comuniștii l-au prigonit. A fost ultimul președinte al Academiei Române de după război. Dar, la reînființarea Academiei, în 1948, nu s-a mai regăsit printre membrii săi și, apoi, dat afară din casă (pierzîndu-și și imensa bibliotecă), a trăit
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
D'Arc. Pagini de dosar: Sylvain Groud (colaborator al lui Gigi Căciuleanu și, din 1992, angajat al Baletului Preljocaj). Expresivitatea și mai ales energia formidabilă a lui Sylvain Groud încarcă spectacolul, poate mai des în partea a doua. Spectatorii sînt invitați să ia loc pe scenă, pe niște gradene special amenajate. În fața lor, patru mirese cu voalul pe față. Nu le putem vedea chipul. Și nici ele nu pot privi în jur. O metaforă vizualizată foarte frumos: candoarea, inocența tinereții obturate
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]