3,582 matches
-
prezente în studii personale anterioare, arată că argumentelor le este asociată o interpretare în specificatorii unor noduri reprezentând structura evenimentului. Structura evenimentului nu este determinată de proprietățile vocabularului, ci de inserarea opțională a unor centre funcționale cu anumite valori semantice. Itemii lexicali sunt considerați ca fiind modificatori ai structurii evenimentului. Modelul propus de Borer (2004: 293−294) este următorul: (a) Tranzitiv, telic [EP DP1 [TP DP1 [ASPQ DP2 [VP V]]]] (in two hours/*for two hours) nom ac (b) Tranzitiv, atelic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
localizare decât la schimbarea de stare. Froud (2006) a făcut un experiment cu un subiect cu afazie (cu o deficiență legată de cuvintele funcționale). Acesta era capabil ca, în momentul în care citea o listă de cuvinte, să distingă între itemii funcționali și cei lexicali. În listă au fost incluse, pe lângă itemii funcționali, 125 de verbe (25 de verbe inacuzative fără alternanță de tranzitivitate și 50 cu alternanță de tranzitivitate, 25 de verbe tranzitive și 25 intranzitive) în forma "nudă". Subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
experiment cu un subiect cu afazie (cu o deficiență legată de cuvintele funcționale). Acesta era capabil ca, în momentul în care citea o listă de cuvinte, să distingă între itemii funcționali și cei lexicali. În listă au fost incluse, pe lângă itemii funcționali, 125 de verbe (25 de verbe inacuzative fără alternanță de tranzitivitate și 50 cu alternanță de tranzitivitate, 25 de verbe tranzitive și 25 intranzitive) în forma "nudă". Subiectul a făcut greșeli numai în cazul verbelor inacuzative (și nicio astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
John a rostogolit mingea de pe deal' The ball rolled down the hill 'Mingea s-a rostogolit de pe deal' Bill rolled down the hill 'Bill s-a rostogolit de pe deal'; (e) distincția cauzare internă vs externă nu este o proprietate a itemilor lexicali, chiar verbele cu alternanță care sunt verbe de schimbare de stare cu cauză externă în varianta tranzitivă permițând cauza internă în varianta intranzitivă; (f) opțional, agentivitatea poate fi atribuită celor mai multe argumente-subiect; această regulă are două variante: ● regula subiectului: interpretează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ele însele ergative: Burzio (1986), Levin și Rappaport (1986)156, Stowel (1987)157. Conform Ipotezei lexicaliste introduse de Chomsky (1970), o gramatică are un component categorial (este o gramatică liberă de context, engl. context free grammar) și un Lexicon. Majoritatea itemilor apar în Lexicon cu trăsături selecționale fixe și cu trăsături de subcategorizare stricte, dar cu posibilitatea de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se reprezintă în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atunci. Ediția din 2007 clasifică 193 de țări cu ajutorul a 45 de experți, potrivit nivelului drepturilor politice și libertăților individuale. Clasificările sunt fundamentate pe o listă închisă de zece drepturi politice și cincisprezece libertăți civile. Punctele sunt acordate pentru fiecare item pe o scală de 1 la 7. Tabelele de clasificare au fost utilizate in extenso de către comparatiști. Cel de-al patrulea exemplu este International Transparency 9, care clasifică țările cu ajutorul unor observatori competenți potrivit nivelurilor percepute de corupție. Atunci când Arnold
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ale actului didactic (conținut, strategie mijloace de învățământ, forme de organizare și evaluare etc.) - Definirea obiectivelor în corelație cu componentele implicate în conținutul respectiv - Corelația obiective - strategice didactica - mijloace de învățare (vezi scară lui Dalle) * Corelația obiective - evaluare - Concordanță dintre itemii de evaluare și obiective - Diferențierea solicitărilor, avându-se în vedere comportamente ierarhizate, de la cunoaștere, înțelegere, aplicare, la analiza, sinteză, evaluare și creativitate - Corelarea volumului și a gradului de dificultate al cerințelor cu particularitățile psihice, de vârstă și individuale, si cu
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
anexă nr. 3, completat în limba engleză, în 2 exemplare (original și copie), cu: numele și adresa importatorului și exportatorului, denumirea produsului folosind descrierea exactă din anexă nr. 1 la Memorandumul de înțelegere semnat cu Canada (MOU - Coloana A - Agrrement Item No), cantitatea exprimată în unitățile de măsură indicată în anexa nr. 1 la MOU, perioada de limitare (anul), țara de origine și cea de destinație. De asemenea, se vor anexă copii ale facturii externe și documentului de transport. Originalul documentului
ORDIN nr. 3 din 12 ianuarie 1996 privind regimul de export pentru tesaturi şi produse textile româneşti exportate în SUA şi CANADA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120897_a_122226]
-
Atunci s-a întâmplat ceva meschin: pe de o parte, a apărut repartizarea în producție, ceea ce însemna alegerea unui post la un liceu în funcție de mediile pe care le aveam, dar și implicarea în activitățile ASC. S.B.: Au introdus mai mulți itemi. D.T.: O altă noutate pentru mine a fost aceea că nu aveam aprobarea ASC-ului pentru cele cincizeci de sutimi care se dădeau pentru activism și de acest fapt mi-am dat seama când am văzut listele afișate. Pe o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
meu început în 1979. În plan organizatoric, cultural, social, profesional, mai ales creșterea forței ASC în universități. S. B.: Care erau punctele slabe? D. T.: Toate au fost trecute în mapa de prezentare, evidențiate în documente și intervenții. Aveam un item în fiecare document, raport, intervenție - "neajunsuri", "autocritică" etc. S. B.: Unul dintre punctele slabe este că se falsificau dosarele la originea socială ale studenților. D. T.: Nu se falsificau, doar că dacă găseam un student bun și trebuia să îl
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu erau trecuți scriptic în ea. Prin contractele de cercetare ei chiar produceau și aduceau plusvaloare. D. T.: Moțiu i-a inoculat lui Nicu exact chestia asta: contribuția UASCR-ului la creativitate, ăia 2%. Era damblaua lui Ceaușescu. Apoi alt item, sugerat de Moțiu, era acela că statul român a investit enorm în pregătirea studenților. S. B.: Ceaușescu nu că nu mai putea de dragul studenților și al libertății lor, ci îi vedea ca pe niște oameni care puteau să producă. Culmea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Nu numai la ASC. S.B.: Da, pentru că se vede. Cu toate că era un procent stabilit la nivel național, totuși era foarte jos procentul de aici. Dar o să vedem că ei văd o cauză. D.T.: În '82, eu chiar am lucrat la itemii la care mă refer și care constituiau criteriile intrării în partid. S.B.: Lipsa membrilor de partid studenți venea și din faptul că mediul universitar era un mediu fluid. Ăștia veneau și plecau după aceea. Asta era cauza pe care ei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nevoia să aibă în afară de ASC o altă stuctură de propagandă? Căci și ASC avea sarcini de propagandă, făcea politica partidului în afară de latura sindicală. De ce a creat partidul o altă structură de propagandă? D. T.: Era nevoia de a răspunde la itemul și la măsura vizavi de perfecționarea pregătirii politico-ideologice a propagandiștilor. Profesionalizarea activității de propagandă. S. B.: Acești studenți aveau funcții și în structurile ASC sau erau în afara structurilor ASC? D. T.: Puțini erau în afara structurilor ASC. Toți erau membrii ASC
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
parte: Leonard Constantin, Florica Toma, Alecu Floareș, Jitaru Vasile, Eugen Nechifor, Gheorghe Platon, Ionel Hagiu. Secțiunile au fost: istorie, științe social-politice și economice, literatură-cultură-artă. De ce nu apăreți nicăieri? Nu v-ați implicat? D.T.: Preluam și eu la nivelul UASC-ului itemi din programele care erau elaborate la nivel de județ sau național. M-am extras. Nu eram un cadru de nădejde care să meargă cu ochii închiși, zelos, activistic, să fie un devotat propagandist. De aceea nici nu am fost delegat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se analizau planul de învățământ (pe discipline), programele analitice (aici erau mai multe catedre care țineau de o facultate), se colabora și pe orizontală, și pe verticală. Iar până la urmă se duceau către comisia profesională, să vadă dacă se respectă itemii științifici și didactici, și către partid, să se vadă dacă se bifează sau s-a făcut la fiecare catedră ritualul acesta. Calitatea conținuturilor didactice S. B.: Am ajuns la calitatea conținuturilor didactice, mai exact la calitatea cursurilor, o temă mereu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să vină tovarășul Nicu șef al UASCR. S. B.: De la UTC să vină. D. T.: Nu s-a întâmplat lucrul acesta, deși el bifase și un alt criteriu foarte important în ceea ce privește promovarea în carieră, mai ales în mintea și în itemii tovarășei Elena Ceaușescu, și anume situația de familie. Nu era căsătorit și din câte știu a acceptat să se însoare. La Predeal, pare-mi-se, s-a însurat, exact în ziua când aveam o Conferință pe țară a UTC, UASCR
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
rezumăm în cele ce urmează. În primul rînd, avem în vedere precauțiile ce se cuvine să însoțească operaționalizarea unor termeni care provin din aplicarea probelor specifice. De exemplu, este impropriu să aplicăm probe care măsoară agresivitatea, care sînt alcătuite din itemi ce pornesc de la situații concrete de viață construite exclusiv într-un context cultural occidental, în care forme de violență domestică sînt chiar pedepsite penal, într-o lume precum cea islamică, în care asemenea "corecții conjugale" sînt tolerate. Dacă "bătaia soției
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
țării de "destinație" (țara în care se va aplica proba, să zicem România). Prezumția unei bune cunoașteri a specificului cultural al țării proprii îi va permite acestui expert să aclimatizeze adecvat traducerea, conferind sensurile cele mai relevante conceptelor operaționalizate prin itemii inițiali. Mai apoi, rezultatul traducerii este preluat de un alt expert independent român, bun cunoscător al limbii engleze, care o va retraduce în limba engleză. în sfîrșit, proba ce rezultă la capătul acestor traduceri succesive (care este acum formulată în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
engleză) se compară de către un ultim expert independent (sau, și mai exigent, de către un grup-expert) din țara de origine a probei (în exemplul nostru, din SUA) cu forma inițială de la care a pornit acest demers. Se urmărește suprapunerea semantică a itemilor față de configurația inițială și, dincolo de rigorile statistice (consistența internă, bunăoară, prin coeficientul Alpha Cronbach), proba se consideră adecvată și relevantă dacă se obține un indice de retroversie de minimum 0,8 0,9 (altfel spus, proba redă între 80%-90
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să execute o serie de sarcini specifice: stabilirea priorităților unor interviuri, completarea unor cereri pentru o serie de produse, configurarea unor profile de candidați, ierarhizarea cererilor pentru un loc muncă ș.a.m.d. Fiecare subiect avea de completat 20 de itemi, iar standardul reușitei era desemnat fie individual ("reușiți dacă fiecare veți completa performant cei 20 de itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de produse, configurarea unor profile de candidați, ierarhizarea cererilor pentru un loc muncă ș.a.m.d. Fiecare subiect avea de completat 20 de itemi, iar standardul reușitei era desemnat fie individual ("reușiți dacă fiecare veți completa performant cei 20 de itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
loc muncă ș.a.m.d. Fiecare subiect avea de completat 20 de itemi, iar standardul reușitei era desemnat fie individual ("reușiți dacă fiecare veți completa performant cei 20 de itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza reușita grupului. Conform rezultatelor obținute, s-a remarcat că în SUA
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adesea din necunoscuți (străini), iar în cadrul unor asemenea grupuri fiecare subiect ajunge să-și definească mai proeminent identitatea prin adoptarea unei poziții extreme, care să iasă în evidență, tendință care facilitează deciziile riscante. S-a reproșat chestionarului Stoner că propune itemi ce descriu situații de risc relevante pentru cultura nord americană, exprimînd subiacent un mod de viață anume. în culturi în care dominanta colectivistă s-a impus și în care indicele de dezvoltare economică este mai modest ("țări sărace"), tipul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indicii de dezvoltare economică, cum ar fi produsul intern brut: r = -0,65 între PIB și distanța față de putere, respectiv și r = +0,82 între PIB și individualism. Pentru a confirma imaginea rezultată, s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-0,65 între PIB și distanța față de putere, respectiv și r = +0,82 între PIB și individualism. Pentru a confirma imaginea rezultată, s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]