8,326 matches
-
deveni atunci un obiect de piață. Grație formidabilelor progrese pe care le putem aștepta de la nanoștiințe, fiecare va spera chiar să-și transfere într-un alt corp conștiința de sine, să-și procure propriul dublu, dar și copii ale ființelor iubite, bărbați și femei de vis, hibrizi fabricați cu trăsături particulare selectate astfel încât să corespundă unor obiective precise. Unii vor căuta chiar să depășească specia umană printr-o formă de viață și de inteligență diferită, superioară. în această ultimă versiune a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
necredincioșilor. Dar aveți Încredere, Dumnezeu e cu noi! Pe drum, la Roma, asupra capului nostru se va pogorî binecuvântarea papală, așa cum Duhul s-a pogorât peste apostoli În zorii faptelor lor. Încrede-te În Fecioară, popor al Florenței, fiu mult iubit al Bisericii biruitoare! Lângă el, fata părea să Încuviințeze printr-o lentă oscilație a capului, În timp ce ochii nu Încetau a parcurge cu privirea lor Înghețată mulțimea extatică. Dar ceva din ea părea să accentueze chinul rănii sale extraordinare, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
altfel, nici nu mă interesează, dar cu siguranță că nu a apreciat prea tare comedia despre care vorbește. Ca și mine. Ca Destinat, fără îndoială. Trebuie să fi băut și el din vinul acru, și să fi pierdut devreme chipuri iubite. Altfel nu ar fi putut scrie asta niciodată: când trăiești pe un covor de flori, nu te gândești la noroi. Cu cartea în mână, am trecut din cameră în cameră. Erau destule. Toate arătau cam la fel. Erau camere goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
e mai tânără ca mine cu atâția ani, mi-a plăcut... Nu-ți mai povestesc, că nu știu nimic despre tine, cum ești?, pe unde ești?, încerc să te sun pe fix, dar sună încontinuu ocupat, ești pe Internet, Tină iubită?... și eu care vroiam să te sărut pe gâtul lung, de balerină, și să-ți mai aud glasul unic. O. — Acuma, adică atunci, după ce ne-am împăcat, ne întâlneam într-o garsonieră din Pantelimon, mergeam mai rar la ei acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
înțelegi, femeia asta împlinită, de care vorbești tu, nu mai are ce să-și dorească, a ajuns unde a vrut!... Adică realizată, nu terminată!, asta voiai să-mi spui... Am bani, copii, că eu am o fată nemaipomenită, nu?, sunt iubită, și eu sunt iubită de tine, nu?, cum să nu fiu realizată? Are mai multe sensuri cuvântul ăsta, „împlinită”. Poate fi și „desființată”. De-aia ni s-au dat cuvintele, ca să putem minți... (Pauză, e neliniștită...) Ei, fleoșc, ai descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
știu, cum ajunge soția aia care e femeie de casă, liniștită și preocupată de prăjituri, să-și înșele bărbatul? Greu. Cum greu? Când o femeie înșală, ceva nu-i în regulă în viața ei, poate ar vrea să se simtă iubită, să trăiască în lumina începutului, femeii îi place chestia asta. Alteori e frustrată, îi lipsește ceva, se acumulează tot felul de frustrări pe care nu le recunoaște și-atunci e pregătită, dacă în momentul ăla o miroase un bărbat, tipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
din mână și am vrut să i-l arunc în cap, dar, când m-am uitat pe ecranul telefonului, scria la un text pe care nu-l terminase, eu știam bine poezia, mi-o trimisese și mie, odată, Bună seara iubită bună și rea!/ Am să intru în tine ca piciorul în nea!, v-am povestit pe la început despre asta, că îmi spusese și mie textul ăla demult, când eram în mașina lui, când vroiam eu să mă împac cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
rău, nu te duc eu la rău! Sună de trei ori, scurt, dar, de alături, iese vecina. Bătrâna aceea frumoasă, suedeză-slavă, niciodată n-a știut nimic despre ea, auzise doar că a fost o dansatoare fatală, că a fost mult iubită și că viața multora a depins de ea. — Sărut-mâna. Anita e acasă, n-ați auzit-o? — Care Anita? — Îîî... Cum care Anita?, bine, Tina, Tina, fata aia care a locuit la mine, e acasă? Pe la 14, 15 august, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
erau o ceață Înghețată de-a lungul burlanelor. Cele două fantome ale noastre se sărutau sus, pe sârmele lungi și labirintice ... Lugubre ecouri de râs se aud Înfundat, lăsând doar un suspin iluzoriu pentru dorințele tinere. Regretul a urmat lucrurilor iubite de ea, ieșind din coaja cea mare. UN ALT SFÂRȘIT La mijlocul lui august a sosit o scrisoare de la Monsignor Darcy, care, evident, Îi găsise până la urmă adresa: Dragul meu băiat, Ultima ta scrisoare a fost suficientă ca să-mi fac griji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o aștepta, poate și bunica. Sper să nu mă certe, să nu-mi zică că sinuciderea e un păcat și așa mai departe. Oare au oglinzi în Rai? Oare au whisky? Oare? - Și zi așa, te-ai căcat? Cea mai iubită voce din lume. Mariana deschise ochii. Mișu, în desuuri roșii de satin, cu paiete, gata-gata să plesnească pe el, dansa în jurul unei cozi de mătură. - Și zi așa, păi cine o să mai facă striptease în barul meu din America? Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Mariana se uită în plic: volumul de poezii lipsea. Nu-i nimic, o să cumpere ea altul, să nu fie Mișu dezamăgit. PASAJ RETRAS Vrăjitoarea Maria, am apărut la Teo în direct și dezleg de farmece, impotență, fac legături cu persoana iubită, lucrez cu argint viu și cocoș negru. Mișule, ai un mare viitor, deșteptarea României. Vino să prezic cum și când. Descântec de putere și celebritate. FINAL PASAJ RETRAS Celebritatea lui Mișu începuse s-o cam obosească pe Mariana. O luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și sănătos și se bazează pe pumnii săi, așa cum și funcționarii social‑democrați Probst, Koci și Wrba se bazaseră pe ai lor, atunci când au zdrobit greva. Hans a învățat că nu e musai să fii un funcționar al acelui mult iubit partid muncitoresc ca să nimicești ceva cu bâta, poți s‑o faci și pe cale directă și, mai ales, pentru tine însuți. Așa va începe cândva să se adune o oarecare avere, care apoi se va înmulți. Se aprind primele felinare, curentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
necesare în procesul de creație literară, Rainer e atent la telefonul care i‑o poate aduce pe Sophie în casă fără nici un efort. Când e întrebat dacă așteaptă ceva, el spune nu, ce să aștept? În realitate însă așteaptă vocea iubită. Aceasta apare doar arareori. Nu poți să faci primul pas din cauza valorii personale. De ce oare din eter nu se apropie de el vocea aceea, ci numai niște tâmpenii de dedicații muzicale de la radio, unde niște tâmpiți îi felicită pe alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și cândva mă vor răsplăti. Acolo n‑o să fiu niciodată uitat și, de asemenea, voi trăi mai departe prin fiul meu. Fii liniștită, așadar. Într‑un fel mor chiar pentru întreaga Austrie, din care tu ești o parte minusculă, dar iubită, și căreia nimeni (în afară de comuniști) nu‑i recunoaște dreptul la existență. Ca într‑o secvență filmată cu încetinitorul, mama vede blocurile grele de piatră, crescute din pământul de la Mauthausen, cum îi strivesc pe deținuții vlăguiți. Chiar după încheierea zilei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sfârșitul) unui poem de la care nimic din ceea ce‑l înconjoară nu‑i mai poate abate atenția. Indiferent cum ar arăta. Până și Sophie trebuie să accepte asta, deși în cazul ei nu‑i așa de strict, fiindcă ea e femeia iubită. Iubirea nu ocupă decât o mică parte din viața lui Rainer, pentru că el știe că iubirea întotdeauna poate fi doar o mică parte, în timp ce arta reprezintă restul. În poem, Rainer îi disprețuiește pe toți grăsanii plini de ghiuluri care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ochi. De fapt, el vede foarte bine când trece pe undeva vreo frumusețe feminină. Atunci își închipuie că‑i aparține lui. Orice bărbat ar vrea să aibă toate femeile din lume, o femeie în schimb îl dorește doar pe bărbatul iubit, căruia îi rămâne fidelă. Anna îl ia imediat pe Hans de acolo, ca să fie singură cu el. Observă că băiatul ăsta înseamnă ceva pentru ea. Hans observă că el, cu prospețimea lui lipsită de griji, înseamnă ceva pentru fata asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se lipi de niște sâni strânși în corset, încât limba le atârnă pe afară, iar ochii le sunt duși în fundul capului. Bambi, acest animal al pădurii, nu rămâne cu picioarele pe pământ în fața nici unei actrițe principale. Fiindcă e foarte foarte iubită, căprioara de la marginea pădurii, cum stă ea ageră acolo. Cea care o ridică este Waltraud Haas, Haasi, în rolul ei de blondă orfană de ambii părinți care găsește un protector cumsecade în persoana preotului din Kirchfeld. E gata să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
trebuie să observe nimeni că el are ceva de învățat. Așa e întotdeauna la vârsta adolescenței, tinerii cred că nu‑i mai poate învăța nimeni nimic. Bineînțeles că soră‑sa e una și Sophie alta, Sophie trebuie să‑i devină iubită și să ia, la un moment dat, locul surorii. Să sperăm că înlocuirea se va petrece la timpul potrivit, iar tânărul se va desprinde de casa părintească fără traume. Dezbracă‑te, vreau să te am imediat (Anna). Mai încolo vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
face din durere un principiu universal, din durere și din plictiseală. Pe ambele le cunoaștem, fiindcă le‑am contemplat noi înșine. A se citi în acest sens: Demonii. Cel mai bine împreună cu Sophie. A se citi această carte împreună cu femeia iubită, care se deosebește de alte femei prin aceea că a devenit definitiv imaterială. Annei și mamei li se interzice, sub amenințarea pedepsei cu moartea, să lase în public, la vedere, bucăți de vată sau tampoane pătate de sânge. Astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Rainer cât și pentru Hans. Rainer o preferă pe Sophie pădurilor etern cântătoare din Waldviertel, poate că la vară o să‑l invite pe Côte, fiindcă atunci când ești îndrăgostit nu vrei și nu poți să te lipsești nici o clipă de omul iubit, iar Sophie simte și ea același lucru. Hans spune ceva superficial despre picioarele Sophiei, fiindcă n‑are nici o bază ca să spună ceva despre gândurile ei. Aceasta se uită în jos, la propriile picioare, și zice că n‑a remarcat încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să fie nespus de fericit alături de Sophie. Mama spune că ea nu și‑a învățat fiul să fie așa de egoist. Și nici tata nu l‑ar fi învățat asta. Degetul matern arată deja, ca de obicei, în direcția trăsăturilor iubite, dar aproape uitate, ale acelui chip. Hans spune (și tata n‑are decât să audă) că el va reuși mai bine să spargă barierele, indiferent ce bariere, prin iubire, mai exact prin iubirea pentru Sophie, decât prin luptă, indiferent împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un experiment record, prin care să‑mi ating cât mai repede limitele impuse, confecționând, de exemplu, o grenadă artizanală. Deja știu rețeta, am descusut‑o pe maică‑mea, care‑i chimistă. Anna e departe, dar Rainer e mai aproape de persoana iubită și simte brusc că‑i gata să se scape pe el de frică. Spune: Sophie, se apropie bacalaureatul, n‑ar fi mai bine s‑o facem după aceea, ca să nu zburăm din școală în caz că se află sau, cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fizică. În momentul acesta tocmai o convinge pe Sophie că omul fără iubire e un grăunte de praf nesimțitor. Înăuntrul lui Rainer se frânge ceva, pentru că o parte a unui om (de cele mai multe ori inima) se frânge întotdeauna când persoana iubită devine infidelă. Însă teama de a fi suspectat în realitate, poate chiar fără să fie vinovat, inhibă multe hotărâri privitoare la Sophie. Anna nu simte absolut nimic după acest șoc, doar Hans, cu iubirea lui, poate să străpungă această amorțeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
freamăt care-i cuprinse buzele. Aveți o iubită? adăugă el, lipăind cu zgomot o Înghițitură de ceai. Nu i-am răspuns. — Dacă nu-mi răspundeți, mă văd pus În imposibilitatea de a vă livra marfa. Ce vreți să spuneți prin „iubită“? Cineva cu care să am o relație serioasă, cu care să fiu logodit? Porcușor Își Îndreptă poziția pe scaun, cu un aer plictisit. — Ce-aș putea să vă spun? murmură el, apoi, după un moment de gândire: Marfa, vedeți dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pentru o fată care frecventa o școală particulară. Deasupra patului, într-o ramă masivă neagră, se afla un afiș mare al unui spectacol cu Lacul Lebedelor de la Opera din Paris, iar pe cuvertura roz stăteau câțiva ursuleți din pluș mult iubiți. Am ridicat perna. Era o carte acolo, un roman de dragoste care costa 10 pfenigi, de genul pe care îl puteai cumpăra la orice colț de stradă. Nu tocmai „Emil și detectivii“. I-am dat cartea lui Frau Steininger: — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]