2,397 matches
-
au adresat instigatorii ei, au fost respinși cu indignațiune". Și astăzi mă cutremur, când mă gândesc ce necalculabile și dezastroase urmări ar fi avut această nenorocită întreprindere, dacă izbutea. Și doar se luase toate măsurile posibile pentru a-i asigura izbânda. Ziua de 3 april era într-o duminică și anume în cea din urmă care preceda Paștele. Era natural ca poporul să asiste la leturghia ce se oficia în biserica mitropoliei. Cete, cete de oameni din toate mahalalele orașului se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
România liberă, ci și din Transilvania și Bucovina. A fost singura luptă ce s-a dat în țara noastră pe un alt tărâm decât acel politic, și ne-a redeșteptat la o nouă viață literară care părea de mult amorțită. Izbânda finală a fost a Convorbirilor, căci Revista contimporană a închinat steagul de mulți ani, iar Convorbirile trăiesc și astăzi. Însuși Hasdeu și răposatul V. A. Urechia, care erau capii mișcărei contra junimiștilor, au sfârșit prin a intra în rândurile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
văcsuitorului nostru de cizme, iar după ce Catrințaș ne-a desfăcut saci cu merindele, apoi... halal să ne fie!... Era drept dragul să ne fi văzut cineva la lucru. Poftă de mâncare și poftă de vorbă cât lumea. Parcă făcusem cine știe ce izbândă. Cu cât să deșartau sacii și butelcile, cu atât poveștile vânătorești deveneau mai gogonate. Ca să dau o idee despre ce este în stare să istorisească un vânător sătul cu o ploscă de Cotnar trasă la măsea, e destul să spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
au decât să iasă în câmp pentru ca iepurii să le treacă printre picioare și prepelițele să le clocească pe pălării. Nimic nu-i fără trudă în lume. De astădată însă truda a fost din cale afară mare și fără nici o izbândă. Parcă perise sămânța sălbătăciunilor. Osteniți, descurajați și mai cu samă flămânzi, căci nu mai era mult pănă la amiazăzi, ne-am întrunit cu toții la umbra unui stejar singuratic și rămuros, care străjuia ca un pusnic în mijlocul câmpului și acolo am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un număr de prepelițe și cristei pe care nu vreu să-l spun, ca să nu fiu bănuit că mă laud. Iar când s-a întunecat, de nu se mai vedea țelul puștei, ne-am suit amândoi în căruță mulțămiți de izbânda făcută și ne-am dus la curtea lui Millu, unde eram așteptați la masă. II Cine nu a cunoscut pe Alecu Millu în județul Suceava și, aș putea zice, în toată Moldova? Era unul dintre cei mai de frunte ținutași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
până în ziua aceea nu-mi cunoșteam păcatul de a fi invidios, mărturisesc că grozav aș fi voit să fiu în locul lui înghesuit de atâtea gingașe miss177. Ce vrei, nu-și poate cineva învinge firea așa ușor! Mai târziu feliurite alte izbânzi atribuite lui au fost puse în circulațiune. Se zicea că ar fi trecut oarecând Dardanelele și că altă dată ar fi scoborât asemine înot Dunărea de la Viena până la Peșta în urma unei prinsori 178. Dar aceste vitejii nu le-am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sub cenușă, gata totdeauna să se aprindă. Noroc că la sosire, nemaiavând cine sufla în el, s-a stins de la sine, deoarece persoana cu pricina plecase și ea în străinătate tot cu gândul uitărei, dar, ca să fie mai sigură de izbândă, s-a dus întovărășită de un bun amic al meu. CUM AM ÎNCEPUT A SCRIE I Stau dinaintea biuroului meu, gânditor cu capul răzămat pe mâni și cu ochii ațintiți la fereastră. Pe acest biurou am făcut în cursul vieței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Poltava. A fost marea sa șansă și, totodată, un moment benefic pentru pedagogie. Lipsea orice dotare a noului așezămînt, după cum lipsea orice experiență a noului director într-un astfel de domeniu. A urmat o perioadă de înfrigurate căutări, de puține izbînzi și numeroase eșecuri. Makarenko trebuia să redea societății "societății socialiste" copii și adolescenți care deveniseră vagabonzi și delincvenți din cauza nenumăratelor tragedii familiale și individuale din anii primului război mondial (1914-1917) și ai războiului civil ce i-a urmat. Realitatea îl
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de către invaziile barbare din secolele al patrulea și al cincilea. Domnia lui avea să fie importantă pe viitor datorită reformelor sale administrative și a codurilor de legi. El a inițiat și un ambițios program edilitar la Constantinopol, a cărui mare izbîndă a fost construirea Hagiei Sophia, biserica Sfintei Înțelepciuni (numită Sancta Sofia sau Sfînta Sofia în majoritatea scrierilor apusene), care avea să devină însuși simbolul creștinătății ortodoxe. Iustinian nu a fost însă în stare să găsească soluții pentru marile probleme care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tovarășul Cameniță s-a retras, a plecat din București, dar tot îl urmărea de la distanță pe fratele meu și tot se bucura de succesele lui literare, era mândru de el și privea traiectoria fulminantă a lui Vlad ca pe o izbândă personală. În anii ’90, societatea civilă înfiripată peste noapte l-a adoptat pe Vlad ca pe unul dintre liderii săi incontestabili. Vlad a putut să-și exercite în sfârșit talentele oratorice la nivelul maxim al înzestrării sale: a ajuns unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
întreținerea moralului. Simțea oricine că cei care veneau la concerte nu se adunau pentru distracție ci, cum le spunea tuturor, pentru a fi uniți în gând și în faptă. Toate aceste insesizabile și nesemnificative gesturi au condus până și la izbânzile de pe front. Și oare câți dintre noi mai știu că în noiembrie 1939, în preajma celui de al doilea Război Mondial, compozitorul a donat președintelui Consiliului de Miniștri al României la acea vreme o sută de mii de lei pentru apărarea
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
fi înscris acolo. Deci, satul dumneavoastră, într-un fel sau altul, a nimerit în istorie. Să o conducem pe ultimul drum pe această femeie nenorocită și totodată fericită, că a lăsat în urma ei un drum pe care vom merge până la izbândă. Dumnezeu să o odihnească și dumneavoastră să nu pierdeți credința lui Ilie Ilașcu, credința că vom fi în sfârșit liberi! Vom fi împreună și vom putea cinsti tot ce am moștenit de la părinții noștri. Scuzați-ne că am făcut atât
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
chiar efectiv mai deștepți decât tot ce-am întâlnit până într-un anumit moment al existenței. Îmi căutam modele printre profesori, dar aceștia ori nu aveau chef de emuli, ori nu aveau ce oferi. Datorită amicului, care producea cu fiecare izbândă a dialogului și temeiul ratării de mai târziu, am înțeles devreme un adevăr cardinal, și anume că nu există drumuri scurte de tot către calitate. Asta mă înnebunea la acel prieten, că întrevedea scurtături în absolut tot ceea ce iniția. Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
era victorie. Plecat de acasă la treisprezece ani cu gândul să mă întorc doar dacă nu mai vedeam încotro, la douăzeci de ani devenisem de-acum un veteran plin de cicatrici. Dar nu-mi dădeam seama. Ori chiar asta era izbânda cea mare, care-mi marca toate celelalte confruntări cu viața: faptul că nu-mi dădeam seama, că nu reușeam să trăiesc ca pe o continuă plăcere o viață amărâtă. Muzica îl face pe om Împlineam douăzeci de ani, când m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
întuneric. Totul doarme încă-n pace; iar Iordanul sună-n unde Și-n ecou bătrânul codru din adâncuri îi răspunde. Sus pe-a Golgotei colină, ca și stafii, stau la pândă Luptători de-a vechii Rome, duși cu gândul la izbândă... Nici o clipă nu se pierde..., dar deodată ce să vadă? Un fior le-ngheață firea... Și în haina de zăpadă Văd cum Domnul se ridică sus spre ceruri din mormânt; Iară ei cuprinși de frică cad cu fața la pământ. Scuturi, suliți
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Îți cântă povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape. Și are s-o spună, de-acum, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni se spune prin file de cronici izbânda din Tape... Căci nu-i mai frumoasă poveste pe lume, mai demnă de bucium, Ca sfânta poveste de Preot, de-Apostol de Crainic de crezuri, Și nu-i mai frumoasă viața de luptă, de trudă, de zbucium, Ca sfântă a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape, Pătrarul de secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Și are s-o spună, de-acuma, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni se spune prin file de cronici izbânda din Tape... Căci nu-i mai frumoasă poveste pe lume, mai demnă de bucium, Ca sfânta-ți poveste de Preot, de-Apostol, de Crainic de crezuri, Și nu-i mai frumoasă viața de luptă, de trudă, de zbucium, Ca lupta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alții, în sensul „de ochii altora“. și am pierdut gustul de a face orice... În după-amiaza aceasta am reușit să mă smulg din dezgustul față de mine însumi și să revin la vechile și dragile mele ocupații de totdeauna. E o izbândă a celor bune din mine asupra celor rele, o izbândă spontană, de la mine putere, iar nu consecința unui act volițional, în numele nu știu cărui principiu sau simț al datoriei. și cu atât mai prețios! 31 martie 1955 Începutul a ceva nou. După
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de a face orice... În după-amiaza aceasta am reușit să mă smulg din dezgustul față de mine însumi și să revin la vechile și dragile mele ocupații de totdeauna. E o izbândă a celor bune din mine asupra celor rele, o izbândă spontană, de la mine putere, iar nu consecința unui act volițional, în numele nu știu cărui principiu sau simț al datoriei. și cu atât mai prețios! 31 martie 1955 Începutul a ceva nou. După atâta timp, am spus: iubesc! Sunt fericit... Mai curând - neliniștea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
unor sentimente atât de atingătoare, de percutante. Îți venea să te ridici de pe scaun și să pornești desculț și degrabă, ca o vijelie în iureșul sfintei bătălii patriotice. "Treceți batalioane române Carpații La arme cu frunze și flori V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători" Erau porniți rău. Și ca la comandă și-au dat jos ciubotele din picioare pentru a fi mai sprinteni, hotărâți să-i alerge pe nepoții lui Attila prin toată pusta ungurească până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
misiunea, grăbit și el să dispară cu „cota” din pradă. Triumfători, se speriaseră. Triumfători, intraseră în panică. Triumfători, s-au dus dracului. Nu i-au speriat nici poliția, nici victimele, nici morala de apoi. Panica a venit din comoară, din izbânda loviturii de geniu, din ei înșiși. E panica triumfului. Nu cred că-i absurdă și de neînțeles. Nu cred că-i nătângă. Dimpotrivă - mulți (scriitori) înnebuniți de glorie și multe alte forțe creatoare ar trebui să bage ceva la cap
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
doi bandiți - reperați într-un hotel - pun pe fugă poliția și unul dintre inspectori e concediat; la 3 mai, un suspect e împușcat în picior - suspectul se dovedește un înalt și nevinovat funcționar guvernamental; 6 mai: la aeroport, convinși de izbândă, inspectorii ridică din avion un pasager - judecător la o Curte de Casație din provincie! Un raport cere modificarea celebrelor căști ale polițiștilor englezi: în locul formei rotunde - „plină de inconveniente pe timp de vânt puternic sau când agentul se găsește într-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Elena Ceaușescu a devenit exemplul, simbolul milioanelor de femei din țara noastră, dovada eticii, altitudinii, capacității și demnității femeii socialiste, a româncei. Diversitatea de planuri, mutațiile evenimentelor social-istorice din țara noastră, începând din acele vremuri de luptă și speranță, apoi izbândă și efort novator, au solicitat-o continuu pe tovarășa Elena Ceaușescu, domnia-sa dovedind o inegalabilă suplețe de spirit, fiind mereu activă și în concordanță labilă cu geniul politic al tovarășului Nicolae Ceaușescu, cu programul creator al Partidului, fără să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1978) BERGER Wilhelm „De ziua republicii ne simțim îndemnați să întreprindem, deopotrivă obiectiv și afectiv, câte un bilanț, să măsurăm valoarea materiilor care s-au adăugat în noul cerc crescut pe trunchiul trainicului copac: cât de puternic strălucește cununa marilor izbânzi ale poporului în drumul său spre comunism!“ (Scînteia, 30 decembrie 1978) BERINDEI Dan „Drumul cel nou a fost deschis în august 1944, când națiunea noastră a intrat într-o nouă etapă hotărâtoare a existenței ei, în care, după desăvârșirea revoluției
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viața acestui Bărbat. Astăzi sunteți ca și patria, patria-i ca dumneavoastră, poporul, și el - în seama aceluiași Om.“ („Efigie“, Luceafărul, 4 ianuarie 1986) „...M-am dus în calea oamenilor și le-am spus: Slavă vouă, meritați de mult această izbândă, V-ați ales un bărbat curajos cum îl merită țara Măsura și speranța voastră nu vor fi știrbite, Ceaușescu este dreptul vostru, datoria voastră către lume. Fiți liniștiți, Fiți lângă el tot timpul; De acum se poate zice acest lucru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]