24,388 matches
-
-Nu-i de-ajuns, trebuie să-mi dai cheia locului în care ții sechestrată Fata pustiului și să promiți că mă lași în pace să-mi văd de drum după ce o găsesc. -De acord și a băgat un picior în apa izvorului de lângă el de unde a scos un fir de plantă, aruncându-o lui Stup. Căiță a ridicat firul de plantă de jos zicând prietenilor lui: -Să nu avem încredere în el, ne depărtăm, dar cu atenția trează în urma noastră. N-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și cu rele, trecut materializat în mantia umbrei mele, ulițele satului se deschid primitor și luminos. Pădurea de fag a fost prima mea dragoste, deși când o vizitam, călătoream în gând alături de cele mai neobișnuite ființe de pe pământ. În schimb izvoarele, mi-au compus cele mai frumoase partituri care mi-au alintat copilăria și au dat naștere celor mai minunate cursuri de apă, pe care călătoream mândru de mine, împreună cu bărcuțele chinuite dintr-un ziar ponosit, galben de vechi ce era
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
regăsi steaua. În calitatea de umil călător prin viață observ cum dealurile și-au ușurat culmile pentru ca eu să le pot atinge mai ușor cu tălpile. Mărturisesc că fac parte din acei drumeți ai acestei vieți care se bucură de izvoare care abundă în nestemate. Dar cristalele se opresc și îmi zâmbesc, gândind că voi reuși să înțeleg odată că eu, omul, trebuie să le respect și nu doar să mă opresc pentru a le privi, ci și pentru a le
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
doar atunci când pe om nu-l va interesa decât o singură întrebare: „Cum să viețuim? ... Când ... totu-i distrus.” În orice zi, nu este târziu să oprim tăierea pădurilor. Pădurea este plapuma cu care ne învelim ca să trăim. Pădurea este izvorul de viață. Pădurea-i o dimensiune care nu este doar a omului, ci a păsărilor și animalelor. Pădurea este dată să învățăm a ne opri și a înțelege responsabilitatea că nu este doar pentru noi, ci și pentru viitorime. Nimic
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ne poate lua și pe noi cei de la oraș să mergem cu el la pădure, pe munte să-l ajutăm. Eu fiind curios ca de obicei să văd cât mai multe locuri. Mi-a spus că merge spre munte, la izvoarele pârâului Aluna după niște fân să-l adune pentru a nu-l prinde ploaia. Ne-am urcat în căruță și „la drum, băiete” și-a îndemnat el calul. După o perioadă bună de mers în galopul calului, am ajuns la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
păsărilor din acea pădure. Am străbătut pădurea la pasul calului ceva timp, apoi am pătruns într-o poiană deosebit de frumoasă. În mijlocul ei străjuia un măr bătrân cu ramurile încărcate de poame. Pe liziera pădurii, de la rădăcina unui fag, ieșea un izvor ce susura pe calea care o urma către vale. În rest, iarbă multă presărată cu foarte multe flori divers colorate. Albinele abia mai puteau căra polenul colectat din flori. De asemenea, erau fluturi și mulți bondari; și aceștia, ca și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pentru o etică a umanității au fost ilustrate excelent de Walter Homolka, rabin și rector al Colegiului "Abraham Geiger" din Potsdam, în cartea pe care am scris-o împreună în 2008 Weltethos aus den Quellen des Judentums (Etica mondială în izvoarele iudaismului). Despre "etica mondială din perspectivă creștină" vorbisem deja în anul 2005, în cartea omonimă scrisă împreună cu Angela Rinn-Maurer, pastor în Mainz. Dar ce semnifică, specific, spiritualitatea creștină? Este necesară o definiție. Spiritualitatea creștină falsificată "Spiritualitatea", adesea separată de "religiozitate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
manifestă vreun interes pentru copilăria sa, descrisă în schimb în Matei și Luca în mod detaliat, cu aspecte semnificative și emoționante, dar și legendare. Activitatea lui Isus a durat maxim trei ani: după cronologia Evangheliei după Ioan, care evident folosește izvoare antice sau poate chiar doar unul singur. În timp ce Buda, Confucius, Moise și, într-un anumit sens, și profetul Mahomed mureau în pace la vârste înaintate, el a murit pe cruce la treizeci și trei de ani, o moarte infamă la care romanii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aș întreba dacă nu este în același timp și cuvânt uman, cuvânt al profetului Mahomed. Chiar și așa, Coranul pentru mine ar revela adevărul, calea și viața. Coranul este baza modelului de viață islamic: prin dreptul, riturile și teologia sa, izvor de inspirație a întregii arte și culturi islamice. Din acest model fac parte cei cinci pilaștri ai Islamului: profesiunea credinței față de Dumnezeul unic și de profetul său Mahomed; rugăciunea rituală cotidiană; plătirea taxei de solidaritate pentru săraci sau pentru scopuri
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
hulitorii de cele sfinte, pentru cei fără Dumnezeu, ori pentru cei ce tăgăduiesc harul sfinților Lui. Credinciosul vorba Psalmistului David, Ps. cap I își găsește plăcerea-n Legea Domnului; cugetă la ea ziua și noaptea; este pomul sădit lângă un izvor de apă, ce-și dă rodul la vremea lui și ale cărui frunze nu se vestejesc; iar ceia ce începe duce la bun sfârșit; pe când cei răi și necredincioși sunt ca pleava pe care o spulberă vântul de pe fața pământului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Christos Iisus (Filipeni III 13.14); crede-n Dumnezeu, dar ferește-te de lupii îmbrăcați în piei de oaie, care vin în numele Lui, să te amăgească; adapă-te numai de la izvorul viu al Luminei lui Christos, ca să învieze și în tine și pe pământul acestei țări, o lume nouă de simțire și idei; și numai atunci vei putea înțelege adâncul rost al glasului din noaptea sfântă a învierii, care astăzi și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fii slăvit Tu, Eroul Necunoscut și Arhanghel al națiunii românești! (Flacăra Sacră, IV, 6, 1937, pp. 1-2) Discurs la moartea Elisei Conta Mult îndurerată familie! Întristată adunare! Iașul, cetatea intelectualității românești, păstrătoarea bunelor tradiții, leagănul adevăraților boieri de baștină și izvor neîntrecut de credință și patriotism, a îmbrăcat astăzi haina cernită a durerii și jelește cu toată sinceritatea pe vrednica ei fiică, pe Elisa Conta, sora marelui filosof, Vasile Conta. Descendentă a unei modeste familii de preot un preot fără blazon
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
au oamenii despre fericire și totuși ce iureș, ce năvală nu se dă spre a căpăta iluzia de o clipă și adânc zguduitoare a beției simțurilor, care deformează sensul vieții și face din om neom!... Antitezele de cugetare sunt singurul izvor al tragediei omenești. Omul, în loc să meargă pe linia dreaptă a iubirii de adevăr, face compromisuri de conștiință cu sine însuși, mergând cel puțin pe două drumuri și pe linii frânte. Este neapărată nevoie să intercalez aici, încă odată, povestea "țații
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cineva a spus, odată: Scopul vieții este ... moartea". Ca atare, dorința noastră de a trăi nu este altceva decât drumul călătorului obosit, care în arșița soarelui de vară grăbește să ajungă cât mai curând la capăt și să găsească un izvor de apă răcoritoare, iar iarna în bătaia viforului de gheață, grăbește găsirea unui adăpost cald și sigur. Frumusețea vieții nu stă decât în graba noastră de a dobândi ceia ce nu avem. Dar strădania de fiecare zi a omului țintește
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu sunt altceva decât dezvoltarea sa. Această reprezentare a vieții este, în cazul de față, cea a lui Hristos Pantocrator a cărui imagine gigantică tronează în vârful marii cupole și, deoarece viața este înțeleasă aici în Fondul său ultim ca Izvorul și Principiul naturant din care purcede tot ceea ce este viu, chiar procesiunea formelor naturate ale vieții (ale vieții care nu zămislește ea însăși, dar care se încearcă pe ea însăși în pasivitatea sa radicală cu privire la Fondul care o zămislește și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
În fața lui nu se mai desfășoară ca altădată, într-un degradé minunat al luminii și al coloritului pe care aceasta îl înfățișează în nuanțe infinite, continuitatea unui naos cu decorații sclipitoare unde se vestește devenirea neîndoielnică a ființei pornind de la izvorul său tainic. Ascunse de schelării care îi fac să creadă pe puținii turiști că au nimerit în toiul unor lucrări de restaurare, imense dâre albicioase de stuc și ciment își întind tentaculele monstruoase, semănând dezolarea și oroarea acolo unde până
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
derizorii, decât a se dedica sarcinilor politice cu scopul de a se identifica astfel în mod cvasi-metafizic cu destinul lumii. Cunoaștem semnificația acestei fugi din sine a vieții și a individului și în ce fel ea își are în realitate izvorul în ei. Sociologia care se clădește pe ruina vieții individuale, științele umane care își propun același scop nu obțin astăzi, în ciuda mediocrității lor conceptuale, succesul care le aparține decât din cauză că, îndărătul gablonzurilor galileene cu care se înzorzonează, ele fac trimitere
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sâcâia pe contele de Guadalmedina pe motiv de procese, de testamente și de moșteniri. Așa că numitul Guadalmedina Îl Însărcinase pe Diego Alatriste să simplifice procedurile legale. Totul s-a rezolvat În timpul unei excursii a tinerelului marchiz Álvaro de Soto la izvorul Acero, cu câțiva prieteni, ca să le curteze pe doamnele venite să bea apă minerală de partea cealaltă a podului din Segovia. Un pretext oarecare, o Îmbrânceală, câteva insulte schimbate Între ei, și junele - de nici douăzeci de ani - căzu orbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
bani, să-l escorteze În aventuri galante și primejdioase sau să Încheie socotelile cu soți Încornorați, cu rivali În dragoste și cu creditori sâcâitori, cum procedase și În cazul junelui marchiz de Soto, căruia, ne amintim, Alatriste Îi administrase la izvorul Acero, urmând prescripțiile lui Guadalmedina, o puternică doză de oțel ce se dovedise letală. Dar departe de a abuza de situația aceea, cum negreșit ar fi făcut majoritatea foștilor soldați puși pe liber și deveniți mardeiași ordinari, care bântuiau prin preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ițindu-se în vale, lângă Hällnäs, dincoace de sanatoriu, distanța în zbor de pasăre este de optsprezece kilometri. Acolo văd adesea un fum alb, care se ridică drept spre cer. Nu știu dacă în locul acela stă cineva sau dacă e un izvor care scoate aburi. Cum ați putea înțelege toate acestea? Și își au oare ele locul în cartea noastră despre Biblia lui Doré? A fost o greșeală din partea mea să-l pomenesc pe Doré în fața lui Manfred Marklund. Mai bine i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Ați întâlnit-o și pe aceasta în viață? m-a întrebat el. Da, am spus. Am întâlnit-o. L-am întrebat de ce venise atâta drum, până sus, în vârful muntelui Ava, chiar până pe muchie, adică la marginea mlaștinii care înconjoară izvorul Oxkall, de unde pornește râul Ava. Biserica are fonduri ca să facă lucruri noi, mi-a spus el. Căutăm în toate direcțiile ce-ar fi de făcut. Uneori mergem chiar și pe jos. Iată, eu s-a nimerit să ajung pe acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de ceea ce am făcut. Umilința, arta și mândria îmi vor rămâne. Nu pot să mă fac mai neînsemnat decât sunt. Umilința, mândria și arta, toate trei, dar cea mai importantă dintre ele este arta. Seara, când am ajuns la însuși izvorul luminii din spatele Creatorului, unde nu trebuie trasă nici o linie, a venit la mine directorul, cel care mă învăța totul despre gândurile ființei umane, mai ales ale lui Blaise Pascal. Cu pipa stinsă atârnându-i în colțul gurii, s-a aplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
spuneam eu, dă-mi-o totuși pe cea adevărată înapoi! Nu era nevoie să lămuresc ce voiam să spun. Dumnezeu știa. Această rugăciune era și mai autentică decât opera vieții mele. Stau culcat pe spate și spun asemenea lucruri. La izvoarele râului Ava au înflorit sălciile. Salcia este un arbore nobil. Nu rar, dar nobil. Ca să-mi limpezesc gândurile, mă tot întreb: Oare chiar erau sonatele lui Brahms cele pe care mi le cânta mama la pian? Sau: O să-mi aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ce nu pot fi descrise. Dimpotrivă, echilibrul și simțurile mele nu au fost niciodată zdruncinate. Nici o agitație și nici o neliniște nu m-au împins înainte. Liniștit, constant și conștient de țelul meu, am străbătut drumul vieții până aici, sus, la izvoarele râului Ava. Și nimic nu s-a pierdut. Niciodată nu am avut curajul să vorbesc cu Manfred despre neliniștea mea adâncă în ceea ce-l privește. Probabil că el își consideră existența ca fiind una absolut normală, da, poate chiar exemplară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
am mai spus eu. Pe ansamblul globului pământesc muntele Ava este doar un bloc puternic de stâncă, alcătuit din aur, cu părți de calcopirită, bucăți mari de piatră acoperite cu morene și o gaură mlăștinoasă, din care a țâșnit un izvor. înțeleg, a spus Manfred, că este vorba de perioade lungi și că tot ce a fost important s-a petrecut cu mult timp în urmă. Dar nu s-ar putea face totuși o știre din toate astea? Un articol scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]