2,270 matches
-
diversității moleculare a imunoglobulinelor. Compararea secvențelor genelor imunoglobulinice exprimate și ale segmentelor genice din linia germinală permite constatarea că în genele imunoglobulinice exprimate apar noi secvențe de nucleotide. O anumită diversitate suplimentară apare ca urmare a schimbărilor secvenței de la nivelul joncțiunilor V-J sau V-D-J. Dar, unele asemenea schimbări au loc în amonte de localizarea din domeniul variabil. Asemenea schimbări reprezintă mutații somatice induse în mod specific în limfocitul activ. O probă care reprezintă un segment genic V exprimat poate fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și un nonamer conservat, separate de un spacer neconservat de 12 și, respectiv, un spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a unei structuri circulare de ADN, ce era excizată din locusul TCRδ (Roth și colab., 1992). Aranjarea alternativă a semnalelor care are loc în mod natural conduce la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a unei structuri circulare de ADN, ce era excizată din locusul TCRδ (Roth și colab., 1992). Aranjarea alternativă a semnalelor care are loc în mod natural conduce la o inversie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unire. De exemplu, la iepure și în timpul dezvoltării fetale la om și șoarece, unirea VH la DJH utilizează segmentul VH cel mai apropiat regiunii D. Secvențele codificatoare și secvențele semnal sunt prelucrate în mod foarte diferit, în mecanismul de asociere. Joncțiunile semnal sunt de obicei fuziuni precise de secvențe heptamerice; pierderea de nucleotide este rară, dar o mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cel mai apropiat regiunii D. Secvențele codificatoare și secvențele semnal sunt prelucrate în mod foarte diferit, în mecanismul de asociere. Joncțiunile semnal sunt de obicei fuziuni precise de secvențe heptamerice; pierderea de nucleotide este rară, dar o mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codificatoare și secvențele semnal sunt prelucrate în mod foarte diferit, în mecanismul de asociere. Joncțiunile semnal sunt de obicei fuziuni precise de secvențe heptamerice; pierderea de nucleotide este rară, dar o mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide: cele care se fac în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide: cele care se fac în absența matriței ADN (nontemplate = nematrițate) și cele care se produc cu utilizarea unei matrițe ADN (template). Lungimea secvenței de nucleotide inserate fără matriță este de până la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
absența matriței ADN (nontemplate = nematrițate) și cele care se produc cu utilizarea unei matrițe ADN (template). Lungimea secvenței de nucleotide inserate fără matriță este de până la 15 nucleotide și reprezintă așa numitele regiuni N acestea realizându-se la cele mai multe dintre joncțiuni. Adiția nucleotidelor fără matriță este catalizată de enzima terminal- deoxinucleotidil-transferaza (TdT). Un al doilea tip de inserție este adiția nucleotidelor randomizate care se produce cu frecvență mică. Ele constau în inserția unuia sau a două nucleotide complementare la ultima sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nucleotidice P (palindromice) și au loc atunci când capătul codificator atașat nu a pierdut nici un nucleotid. Aceasta înseamnă că inserția s-a produs în procesul rearanjării de timpuriu, înainte ca exonucleaza să acționeze și să fasoneze capetele catenei polinucleotidice asamblate. Sudarea joncțiunilor codificatoare se face în toate celulele în care are loc recombinarea V(D)J, inclusiv în fibroblastele care au fost induse să realizeze această recombinare, prin exprimarea genelor de rearanjare RAG1 și RAG2, funcționale în asamblarea genelor mature pentru imunoglobuline
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la sinteza imunoglobulinelor ale căror situsuri de combinare cu antigenul ar fi complementare. Moleculele complementare de anticorpi s-ar combina între ele, ceea ce ar compromite eficiența răspunsului imun. Unilateralitatea informației secvențiale, funcțională în rearanjarea V(D)J, face ca o joncțiune codificatoare, odată formată, să nu mai păstreze nici o legătură cu originea sa combinațională, fiind un capăt mort al procesului combinării, dar o joncțiune semnal poate continua să participe la noi runde de rearanjamente. Când are loc un asemenea proces, o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ar compromite eficiența răspunsului imun. Unilateralitatea informației secvențiale, funcțională în rearanjarea V(D)J, face ca o joncțiune codificatoare, odată formată, să nu mai păstreze nici o legătură cu originea sa combinațională, fiind un capăt mort al procesului combinării, dar o joncțiune semnal poate continua să participe la noi runde de rearanjamente. Când are loc un asemenea proces, o parte a secvenței este aparent recunoscută ca un semnal, pe când cealaltă este o secvență pseudo-codificatoare, care suferă excizie în manieră normală. Formele consens
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
esență aceeași secvență de recunoaștere, dovadă că sistemul de rearanjare a fost în egală măsură conservat în toată seria vertebratelor. Heptamerul este elementul crucial de recunoaștere, deleția sa anulând rearanjarea, pe când deleția nonamerului determină un nivel scăzut, dar detectabil de joncțiune. Multe segmente VH conțin un heptamer detectabil la capătul C-terminal al secvenței codificatoare, ceea ce face posibil ca o genă pentru catena grea, deja rearanjată, să se reasocieze cu o regiune VH, din amonte. Reasocierea VH poate substitui o genă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genei partenere endogene, la un nivel redus. Rata proceselor de rearanjare crește de peste 1000 de ori, în experiențele de transfecție cu ambele gene. Moleculele de ADN rearanjate, izolate din fibroblaste, au structuri asemănătoare acelora formate în celulele limfoide - în general joncțiuni semnal perfecte și joncțiuni codificatoare formate cu pierdere de nucleotide. Totuși, aceste joncțiuni codificatoare nu au inserțiile de baze tipic randomizate, probabil pentru că fibroblastele nu exprimă enzima TdT. Coexpresia ARNm RAG 1 și RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un nivel redus. Rata proceselor de rearanjare crește de peste 1000 de ori, în experiențele de transfecție cu ambele gene. Moleculele de ADN rearanjate, izolate din fibroblaste, au structuri asemănătoare acelora formate în celulele limfoide - în general joncțiuni semnal perfecte și joncțiuni codificatoare formate cu pierdere de nucleotide. Totuși, aceste joncțiuni codificatoare nu au inserțiile de baze tipic randomizate, probabil pentru că fibroblastele nu exprimă enzima TdT. Coexpresia ARNm RAG 1 și RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide, dar nu și în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
1000 de ori, în experiențele de transfecție cu ambele gene. Moleculele de ADN rearanjate, izolate din fibroblaste, au structuri asemănătoare acelora formate în celulele limfoide - în general joncțiuni semnal perfecte și joncțiuni codificatoare formate cu pierdere de nucleotide. Totuși, aceste joncțiuni codificatoare nu au inserțiile de baze tipic randomizate, probabil pentru că fibroblastele nu exprimă enzima TdT. Coexpresia ARNm RAG 1 și RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide, dar nu și în alte țesuturi. Faptul se corelează cu prezența activității de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
definit de mutația scid (de la Severe Combined Immune Deficiency). Șoarecii cu imunodeficiență severă a imunității umorale și celulare au foarte puține celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația afectează în primul rând joncțiunile segmentelor codificatoare V(D)J. Factorul scid nu este specific doar celulelor limfoide, afirmația bazându-se pe constatarea că liniile celulare fibroblastice derivate de la șoarecele scid sunt cu mult mai sensibile la razele X, față de tipul normal. La nivel molecular
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în vedere bogăția de GC a celor mai multe regiuni N. Într-o linie de celule pre-B, incidența regiunilor N a crescut în urma exprimării genei clonate TdT. În numeroase linii celulare pre- B, se remarcă existența unei corelații evidente între inserțiile de la joncțiunile semnal și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
N. Într-o linie de celule pre-B, incidența regiunilor N a crescut în urma exprimării genei clonate TdT. În numeroase linii celulare pre- B, se remarcă existența unei corelații evidente între inserțiile de la joncțiunile semnal și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT, iar joncțiunile codificatoare sunt lipsite de inserții randomizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT, iar joncțiunile codificatoare sunt lipsite de inserții randomizate de baze. Coexpresia TdT în fibroblaste se reflectă în formarea joncțiunilor codificatoare cu inserții de nucleotide asemănătoare celor care apar în celulele limfoide. Fibroblastele conțin un alt sistem capabil să adauge inserții nematrițate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT, iar joncțiunile codificatoare sunt lipsite de inserții randomizate de baze. Coexpresia TdT în fibroblaste se reflectă în formarea joncțiunilor codificatoare cu inserții de nucleotide asemănătoare celor care apar în celulele limfoide. Fibroblastele conțin un alt sistem capabil să adauge inserții nematrițate în cursul circularizării ADN linear transfectat, dar intermediarii ADN din procesele de rearanjare V(D)J sunt aparent
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei are loc în anumite regiuni ale creierului. Un nivel redus al rearanjării constructului a fost detectat prin reacția de polimerizare în lanț (PCR), dar joncțiunile rearanjate au fost diseminate și nu localizate la granița de semnal normal și nelincate evident cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care să lege expresia β-galactozidazei de rearanjarea genică. Alte experiențe nu au confirmat prezența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]