28,495 matches
-
a cărei dispariție afectează nivelul de trai al celor aflați în întreținerea sa, ca și dimensiunii afective, de respect și sprijin moral, precum și obligațiilor de asistență și solidaritate între soți, după cum s-a reținut, în mod constant, în jurisprudența Curții Constituționale. ... 140. Cât privește trimiterea expresă din cuprinsul art. 66 dinHotărârea Guvernului nr. 257/2011, la vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege, în ceea ce privește art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, trebuie
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 576 din 9 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.249/2/2019, Curtea
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
anexa nr. V la legea-cadru se prevăd sporuri în cuantum maxim total de 45%, acestea fiind norme juridice speciale, care derogă de la norma generală, care plafonează cuantumul sporurilor la 30%. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului privind principiul egalității în drepturi. ... 7. De asemenea, se arată că din expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017 nu rezultă care este rațiunea excluderii specialiștilor IT și a informaticienilor șefi
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
a mai constatat că dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală nu sunt încălcate, precizând că normele constituționale evocate nu dispun cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile. ... 24. În continuare, plecând de la considerentele enunțate în jurisprudența sa, potrivit cărora legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, instanța de contencios constituțional a statuat că stabilirea, prin prevederile art. 38
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
raport cu cele enunțate, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție. ... 26. Cât privește invocarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind restrângerea exercițiului dreptului fundamental la salariu (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea a observat că acestea vizează ipoteze juridice
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. ... 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii“, precum și de art. 73 alin. (3) lit. h), care reglementează competența legiuitorului de a stabili infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora, cu raportare la consistenta jurisprudență în materie deopotrivă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Raportând cele prezentate mai sus la soluția legislativă criticată, apreciază că legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. Se invocă astfel jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat asupra principiului proporționalității, potrivit căruia toate sancțiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei. Acest principiu își găsește corespondent în dispozițiile art. 5 alin. (5) și
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
poate fi considerată ca având un caracter „penal“ în sensul autonom pe care Convenția europeană a drepturilor omului îl acordă respectivei noțiuni. Se invocă astfel Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Sergey Zolotukhin împotriva Rusiei, precum și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la înlocuirea închisorii contravenționale. ... 19. Închisoarea contravențională a fost eliminată din dreptul pozitiv, argumentul suprem care a stat la baza eliminării răspunderii penale fiind art. 23 alin. (13) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Sancțiunea privativă de libertate
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
gravitate care există între faptele penale și cele contravenționale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, permite extinderea aplicabilității unei alte sancțiuni, specifice sistemelor sancționatorii moderne, și anume, prestarea unei activități în folosul comunității. “ ... 20. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, se consideră că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. ... 35. În motivarea sesizării sunt invocate dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), referitoare la supremația Constituției și respectarea legii, cu referire la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și ale art. 23 alin. (12) și (13), referitor la libertatea individuală. Se invocă, de asemenea, art. 7 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
art. 39^1 alin. (1) în actuala redactare], iar în celălalt, inițiativa este a organului de specialitate al unității administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) [art. 9 alin. (3) în actuala redactare]. Este o distincție constatată și în jurisprudența Curții Constituționale, unde se reține că „legiuitorul, stabilind că instanța poate să înlocuiască, în faza de executare, sancțiunea amenzii cu cea de obligare la prestarea unei activități în folosul comunității, a reglementat o modalitate alternativă de executare a unei sancțiuni
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
dispozițiile referitoare la înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, cuprinse în capitole distincte ale aceluiași act normativ care constituie reglementarea-cadru în materie contravențională, creează un cadru legislativ confuz, contrar exigențelor dezvoltate într-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale, fundamentată și pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie. ... 57. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, cuprinse în capitole distincte ale aceluiași act normativ care constituie reglementarea-cadru în materie contravențională, creează un cadru legislativ confuz, contrar exigențelor dezvoltate într-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale, fundamentată și pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie. ... 57. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
nr. 802 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 20 martie 2019, paragraful 80). ... 58. Jurisprudența Curții Constituționale în materie se fundamentează, prin raportare la art. 20 din Constituție, pe o consistentă jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului în care sunt dezvoltate aceleași cerințe de calitate a legii, garanție a principiului legalității. De exemplu, prin hotărârile din 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007, 24 mai 2007 și 5 ianuarie 2000, pronunțate în
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. De asemenea, prin Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României (paragraful 52), instanța europeană a reamintit jurisprudența sa conform căreia „prevăzut de lege“ înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern, ci și calitatea legii în cauză: astfel, aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă. ... 59. Tot astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. “ ... 65. Curtea amintește că, în ceea ce privește incidența normelor de tehnică legislativă în controlul de constituționalitate, instanța constituțională a reținut că, deși „nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
constatarea neconstituționalității sale în ansamblu, prin raportare la principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și, respectiv, de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum acestea au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale și, respectiv, a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 68. Dată fiind neconstituționalitatea în ansamblu a legii astfel constatată și motivată, Curtea reține că nu este necesară examinarea celorlalte critici formulate în sesizare. De altfel, dacă ar continua examinarea
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
au legătură cu cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât aceste dispoziții vizează faza executării silite, iar din analiza dosarelor instanțelor judecătorești a quo nu rezultă că acestea ar fi în fază de executare silită. Or, potrivit jurisprudenței Curții, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 46. Cu privire la criticile aduse art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea a reiterat jurisprudența sa în materie, potrivit căreia suspendarea de drept operată prin textele de lege criticate este proporțională cu scopul legitim urmărit. Cu privire la art. 7 alin. (4) teza a doua din lege, Curtea a constatat că acest text este unul
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
a excepției de neconstituționalitate, deoarece criticile vizează durata termenului prevăzut în procedura jurisdicțională, iar aceasta exprimă voința legiuitorului, care nu împiedică accesul liber la justiție. În ceea ce privește art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, se invocă jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 2.730 din 12 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 478/116/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
nu motivează în niciun fel pretinsa încălcare de către aceste dispoziții din Legea nr. 554/2004 a unor prevederi sau principii din Constituție. ... 16. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. În jurisprudența sa referitoare la structura unei excepții de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a conturat „o anumită structură inerentă și intrinsecă
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
lor procesuală, având în vedere că, potrivit art. 174 alin. (2) și art. 176 pct. 3 din Codul de procedură civilă, actele de procedură efectuate de instanța necompetentă sunt nule. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă este neîntemeiată
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale este prea scurt, „mai ales în condițiile în care, într-un interval de circa doi ani, se emit 11 ordine de salarizare“, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, potrivit atât jurisprudenței constante a Curții Constituționale, cât și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la instanță nu este unul absolut. Prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
drepturilor salariale este prea scurt, „mai ales în condițiile în care, într-un interval de circa doi ani, se emit 11 ordine de salarizare“, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, potrivit atât jurisprudenței constante a Curții Constituționale, cât și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la instanță nu este unul absolut. Prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituțională a stabilit
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]