2,156 matches
-
competente nu pot opera înscrierea în cartea funciară pe baza unor "considerații istorice de ordin general" (Hotărârea din 4 noiembrie 2014, pronunțată în Cauza Sociedad Anonima del Ucieza împotriva Spaniei, paragrafele 96 și 97). Se mai susține că această soluție jurisprudențială, prin care se neagă dreptul tabular existent la data deposedării și se recunoaște un drept de proprietate în favoarea statului, încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii și vine în contradicție și cu jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia "a considera, într-o
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. 27. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar
DECIZIE nr. 32 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011 , precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul nr. 5.560/2011 , art. 8 din Ordinul nr. 6.239/2012 , art. 8 din Ordinul nr. 5.451/2013 , şi art. 8 din Ordinul nr. 4.895/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279550_a_280879]
-
și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, așa cum rezultă din site-ul instanței supreme; elementul de noutate este conferit de faptul că problema de drept dedusă judecății nu a mai făcut obiectul unei analize și al unei dezlegări jurisprudențiale consecvente, neputându-se vorbi despre cristalizarea unei practici judiciare în această privință; ... c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data pronunțării
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 16. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 44.791/215/2014 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă a avut în vedere contextul legal, contextul jurisprudențial, caracterul de noutate al problemei de drept deduse judecății, precum și necesitatea interpretării normelor de drept substanțial în raport cu rațiunea și finalitatea pentru care au fost adoptate, de nevoile sociale pe care sunt menite să le reglementeze, dar și cu necesitatea unei
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
caz de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenului, în condițiile în care ramura dreptului civil privește terenul ca bun principal și construcția ca bun accesoriu. d) Așa fiind, instanța de trimitere a arătat că nu își însușește soluția jurisprudențială menționată, bazată pe metoda de interpretare a terțului exclus. Opinia instanței vizează o interpretare extensivă a unei norme de drept, cu aplicarea principiului ubi eadem est legis ratio, ibi eadem solutio esse debet; este vorba despre art. 9 din Legea
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
să fie în măsură să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un act determinat". Noțiunea de "lege" utilizată în materie penală de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale înglobează dreptul de origine legislativă, precum și jurisprudențială și implică unele condiții calitative, între altele cele ale accesibilității și previzibilității (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, și Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
lit. h), precum și ale art. 115 alin. (4) din Constituție. Cu alte cuvinte, prin adoptarea ordonanței de urgență, Guvernul nu s-a opus unei legi deja adoptate de Parlament, respectându-se, astfel, și această cerință desprinsă de Curtea Constituțională pe cale jurisprudențială. 65. Luând în considerare faptul că Guvernul a motivat în preambulul Ordonanței de urgență nr. 13/2017 că modificările legislative vizează punerea în acord a unor prevederi ale Codului penal, respectiv ale Codului de procedură penală cu prevederile constituționale, potrivit
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
sau d) din Constituție (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 259 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 15 mai 2015, paragraful 50). 99. Având în vedere aceste considerente jurisprudențiale, pe de o parte, și dispozițiile constituționale invocate, pe de altă parte, Curtea constată că decizia Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015). Această din urmă circumscriere a competenței Curții Constituționale în cadrul atribuției prevăzute în art. 146 lit. e) din Constituție (stabilită însă exclusiv pe cale jurisprudențială) a fost avută în vedere la pronunțarea de către Curte a deciziei din prezenta cauză, apreciindu-se că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, câtă vreme ordonanța de urgență a fost emisă în baza
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
fi revocată această decizie și a naturii și regimului juridic ale actului de revocare depinde soluționarea apelului. 36. Sesizarea este admisibilă și sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate, întrucât chestiunile de drept supuse interpretării nu au mai fost analizate; examenul jurisprudențial efectuat a relevat că problema interpretării coroborate a dispozițiilor Codului muncii cu cele ale Codului civil, în calificarea naturii juridice a deciziei de concediere ca fiind un act juridic revocabil și efectelor acestei calificări, nu a mai fost verificată anterior
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]
-
unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori). Examenul jurisprudențial efectuat relevă că nu s-a cristalizat o practică judiciară unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
exercitare a dreptului de preempțiune sau neînscrierea imobilului în cartea funciară), există complete care apreciază că legea de drept material aplicabilă unor asemenea procese este cea sub imperiul căreia a fost încheiat antecontractul. Hotărârile judecătorești depuse în exemplificarea acestei opinii jurisprudențiale sunt, de regulă, de admitere a cererilor de chemare în judecată. Este important de precizat că, dacă în unele hotărâri prin care au fost admise cererile de chemare în judecată se apreciază că nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 17
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
Constituția României, excepția prevăzută de legiuitor nu mai produce efecte, astfel că și aceste antecontracte de vânzare-cumpărare rămân supuse dispozițiilor Legii nr. 17/2014 , în forma în vigoare la data pronunțării hotărârii care ține loc de act de vânzare-cumpărare. Opinia jurisprudențială care susține că Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, nu este aplicabilă dacă promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare este încheiată anterior adoptării acestei legi și care, prin urmare, consideră că legea de drept material aplicabilă este cea de la
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
invocarea pentru prima dată de către instanța de apel/recurs a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 16 din Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, cu procesul cu care este învestit Tribunalul Giurgiu, se reține și împrejurarea că examenul jurisprudențial nu a relevat existența unor divergențe de opinie sub acest aspect. 21. Pentru toate aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 521 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată
DECIZIE nr. 24 din 26 septembrie 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) în corelare cu prevederile art. 3 alin. (3), art. 4, art. 9 şi art. 16 din Legea nr. 17/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277186_a_278515]
-
Referitor la împrejurarea că partea ar putea fi prejudiciată prin pasivitatea angajatorului arată că angajații, în calitate de persoane vătămate, puteau să demareze acțiuni în obligația de a face împotriva angajatorilor și că, în orice caz, remediul nu poate fi realizat pe cale jurisprudențială, ci pe cale legislativă. Președintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, constatând că nu mai sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului și că nu mai există alte chestiuni prealabile, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, fie angajatorii au fost menționați în aceste anexe, dar recunoașterea prin lege a condițiilor speciale de muncă a vizat alte locuri de muncă decât cele ocupate de reclamanți la unitățile pârâte. III. Orientările jurisprudențiale divergente 5. Într-o primă orientare, majoritară, instanțele au respins cererile formulate, reținând, în esență, că încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, respectiv în condiții speciale se efectuează prin parcurgerea unei metodologii obligatorii, în ordinea cronologică anume prevăzută de
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
după cum sunt posibile modificări sau completări ulterioare ale actului normativ care să suscite (alte) probleme de interpretare. Ca atare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În consecință, se apreciază că importante sub acest aspect sunt existența și dezvoltarea unei jurisprudențe continue și constante în materia de referință. În acest
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, astfel cum a fost modificată, în materia obținerii datelor prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului. 2. Examenul jurisprudențial Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter
DECIZIE nr. 15 din 26 septembrie 2016 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12^1 din Legea nr. 506/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276789_a_278118]
-
text care a redevenit aplicabil, cu consecința admiterii solicitărilor procurorilor de a fi autorizată transmiterea datelor stocate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului. S-a precizat că această orientare jurisprudențială a fost identificată și la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind exemplificată Încheierea nr. 63 din 18 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16/2016. 3.2. Într-o a doua orientare a practicii, instanțele
DECIZIE nr. 15 din 26 septembrie 2016 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12^1 din Legea nr. 506/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276789_a_278118]
-
acestea au fost prezentate pe larg de instanța de contencios constituțional în Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 ale cărei considerente sunt aplicabile oricăror raționamente ce vizează stabilirea calității legii contravenționale sau penale. 14. Totodată, având în vedere criteriile jurisprudențiale privind calitatea legii penale și implicit și a celei contravenționale, menționează că fapta calificată de lege ca și contravenție trebuie în mod necesar să aibă elementul material prevăzut de lege, fără ca pentru a fi determinat acest element material, destinatarii legii
DECIZIE nr. 473 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1 prin raportare la art. 195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
există alte chestiuni prealabile, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problema de drept care a generat practica neunitară. Orientările jurisprudențiale divergente 1. Prin sesizarea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 915 alin. (2) din Codul de
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
avocat) de a-l reprezenta în litigiul având ca obiect cererea de divorț, aflat pe rolul instanței alese de către reclamant, reprezintă acordul acestei părți în privința alegerii judecătoriei competente să soluționeze cererea de divorț în primă instanță. 17. În această opinie jurisprudențială este prezumată existența unui acord tacit al pârâtului (cu privire la instanța aleasă de reclamant) în absența unei opoziții exprese a acestuia. II. Jurisprudența Curții Constituționale 18. Din verificările efectuate a rezultat că dispozițiile art. 915 alin. (2) din Codul de procedur
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
a instanțelor judecătorești asupra problemei de drept semnalate și, prin Hotărârea nr. 16 din 24 iunie 2016, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra problemei de drept deduse judecății, fără ași exprima opinia cu privire la orientarea jurisprudențială pe care o consideră ca fiind legală. IV. Opinia procurorului general 20. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii cea de-a doua opinie exprimată, în sensul
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
comunicat că nu au identificat hotărâri judecătorești care să vizeze problema de drept în discuție, cu excepția Curții de Apel Constanța care a învederat că la nivelul Tribunalului Constanța și al instanțelor arondate există o practică neunitară. 33. În cadrul primei orientări jurisprudențiale s-a apreciat că cerința prevăzută în art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, poate fi îndeplinită și ulterior emiterii actului, fiind vorba despre o condiție rezolutorie a cărei neîndeplinire
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
și completările ulterioare, poate fi îndeplinită și ulterior emiterii actului, fiind vorba despre o condiție rezolutorie a cărei neîndeplinire poate fi constatată numai pe calea impusă de art. 49 din același act normativ. 34. Prin cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a considerat că cerința prevăzută în art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să fie îndeplinită la momentul emiterii actului, fiind vorba despre o condiție de validitate a
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]