66,303 matches
-
periodice vechi se numără „Contimporanul“, „Convorbiri literare“, „Cultura“, „Cuvântul“, „Familia“, „Literatorul“, „Luceafărul“, „Magazin istoric“, „România literară“, „Sburătorul“, „Tribuna“, „Universul literar“ ș.a.m.d. Pentru partea de periodice moderne, în primă fază, sunt incluse colecțiile electronice ale cotidianelor „Evenimentul zilei“, „Național“, „Jurnalul național“, „Ziua“, „Curentul“, „Cotidianul“ și „Capital“. A. M. Grad pompierii informează l În 13 noiembrie, la ora 22,45, a fost înregistrat un incendiu la o societate comercială din Făget, pe Drumul Gladnei nr. 10. La fața locului s-au deplasat
Agenda2004-47-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283075_a_284404]
-
va avea loc și o șezătoare literară. În ceea ce privește acțiunile culturale aflate pe agenda „Concordiei Cenad pe 2005, amintim continuarea editării publicației „Cenăzeanul“, aflată într-al unsprezecelea an de existență, precum și editarea a două cărți cu tematică legată de comună: „Din jurnalul unui cenăzean anonim“ și „Analele științifice ale Asociației culturale Concordia Cenad“. DUȘAN BAISKI Invitație l La Filarmonica arădeană Filarmonica de Stat Arad își ispitește publicul cu un eveniment cu caracter... transoceanic: Concert de muzică americană, joi, 9 decembrie, de la ora
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
aer de șantaj. Altfel, o dispută măruntă la Hramul mănăstirii Nicula, în care un grup de credincioși greco-catolici au cerut retrocedarea lăcașului a fost transformat într-o problemă cu iz de atac la siguranța statului de publicații precum COTIDIANUL și JURNALUL NAȚIONAL.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
Noica, o formă de rezistență împotriva istoriei, a curgerii, a tot ce ne preia. Luciditatea păgubitoare a realistului trebuie combătuta. Idealismul capătă din acest moment drept de cetate: "...experiența lui Don Quijote e valabilă, perfect valabilă, afirmă Noica în al său Jurnal filozofic. Așa trebuie trăit: cu lumea ta"11. Iar lumea ta - Noica o spusese deja în Mathesis sau bucuriile simple - se naște prin părăsirea lumii curente, prin uitarea faptelor ei, prin omiterea întregii istorii care, "nu reprezintă pe nimeni și
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
mîna pe care, conștient sau nu, a apucat-o Constantin Noica "înrămîndu-se" în ideal. Moștenirea pe care ne-a lăsat-o la sfîrșitul acestei bătălii cu realul se poate rezumă fidel prin cuvintele lui Witold Gombowicz consemnate în faimosul sau Jurnal: "... lumea a devenit mortal de serioasă, iar adevărurile noastre, lipsite de elementul ludic, se plictisesc și, din răzbunare, încep să ne plictisească și pe noi. Uităm că omul nu există numai pentru a-l convinge pe celălat om - el există
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Ed. Humanitas, 1995, p. 8. 6. Constantin Noica, Șase maladii ale spiritului contemporan, Ed. Cartea Românească, 1978, p. 98. 7. Constantin Noica, Carte de înțelepciune, Ed. Humanitas, 1993, p. 37. 8. Constantin Noica, Șase maladii ..., p. 30. 9. Constantin Noica, Jurnal filozofic, Ed. Humanitas, 1990, p. 66. 10. Constantin Noica, De Caelo, Humanitas, 1993, p. 54. 11. Constantin Noica, Jurnal filozofic, p. 20. 12. Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple, Ed. Humanitas, 1992, p. 44 13. Ibidem, p. 31. 14. Constantin
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
7. Constantin Noica, Carte de înțelepciune, Ed. Humanitas, 1993, p. 37. 8. Constantin Noica, Șase maladii ..., p. 30. 9. Constantin Noica, Jurnal filozofic, Ed. Humanitas, 1990, p. 66. 10. Constantin Noica, De Caelo, Humanitas, 1993, p. 54. 11. Constantin Noica, Jurnal filozofic, p. 20. 12. Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple, Ed. Humanitas, 1992, p. 44 13. Ibidem, p. 31. 14. Constantin Noica, de Caelo, p. 30 15. Loc. cît. 16. Ibidem, p. 63. 17. Constantin Noica, Mathesis..., p. 28. 18
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
maladii..., p. 70 19. Ibidem, p. 93. 20. Constantin Noica, Echilibrul spiritual, Ed. Humanitas, 1998, p. 220. 21. Constantin Noica, Șase maladii ..., p. 136. 22. Antistihus, În genul lui Cioran, Noica, Eliade..., Ed. Humanitas, 1996, p. 8. 23. Witold Gombrowicz, Jurnal, Ed. Univers, 1998, p. 105.
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
a păstra restricțiile gramaticale și semantice ale sintagmei inițiale: în cazul dat, noul substantiv se folosește doar la plural. În ultimul timp, adjectivul care preia și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate: "timișorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul național" 1669, 1998, 1); "anticipatele par a se apropia" ("Evenimentul zilei" = EZ 2049, 1999, 1). De fapt, înregistrarea cazurilor celor mai clare de elipsa lexicalizata din limbajul jurnalistic oferă un fel de grafic al temelor la modă: este evident că
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
tocmai în exploatarea conștientă a relației speculare. Scriitorii "de profesie" - precum Sandu (Jocurile Daniei) ori Ladima (Patul lui Procust) - stăpânesc perfect mecanismul punerii în abis, iar "diletanții" - Fred Vasilescu (Patul lui Procust) ori Emil Codrescu - experimentează și ei, în paginile jurnalului intim, paralelismul fertil dintre funcția de reflectare a oglinzii și mimesisul narațiunii. Iubirile trecute, evocate de eroul lui Ibrăileanu, nu constituie doar - cum s-a mai spus - diversele vârste ale Adelei, ci și diversele vârste ale prozei românestiă (pp. 89-90
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
sugestiva parodie a "înfruntării" la oglindă dintre Adela și doamna M.: între regia lui Ibrăileanu și cea a lui Bălăită, s-a întors definitiv o pagină din istoria românului românesc. Cu ani în urmă (pe vremea când Codrescu își scria jurnalul, iar Antipa nu se născuse încă), bronzul tocit al oglinzii era încărcat de formule criptice care acum nu mai spun nimic. Un lucru e sigur: de la Adela și până la Lumea în două zile tirania sensului a luat sfârșita (p. 142
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
schimbare a atitudinii guvernanților față de el. Și aceasta s-a și produs, spre satisfacția lui Blaga, de ce n-am spune-o, și spre descumpănirea unor tineri discipoli care luau act de ea. Cu strângere de inimă consemna Nicolae Balotă în jurnal (Caietul albastru) emoția bucuroasă trăită de Blaga la receptarea primelor semne de bunăvoință din partea regimului, trimise prin emisari înalți. A rezistat într-adevăr Lucian Blaga mulți ani, dar, într-o anumită măsură, regimul însuși a fost acela care i-a
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
defulare personală, ci că ele oglindesc un sentiment de disconfort cvasigeneral al scriitorilor și al autorilor de astăzi, Vă rog să inserați textul de mai jos în cuprinsul revistei România Literară. În ultimul timp apar tot mai multe fragmente de jurnal intim (?) ale unor personalități în viață. Dacă imediat dupa decembrie ^89 acele însemnări se constituiau în dovadă unor nemulțumiri și frustrări din perioada dictaturii, acum se publică tot mai multe consemnări din 1995, ^96 sau ^98, iar conținutul lor intim
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
autorii se dovedesc a fi profund nemulțumiți de colegii lor de breaslă, ecourile nemulțumirilor semănând izbitor cu niste delațiuni. Pentru că, dacă înainte de decembrie ^89 era greu de presupus că multe asemenea file vor avea șansa (?) de a fi tipărite, acum jurnalul intim (?) - mai ales cel aparținând unui trecut foarte apropiat - este evident că (și) pentru public a fost conceput. Nu mai puțin interesant pentru sociologia culturii apare cuprinsul nemulțumirilor privitoare la confrați: de obicei, nu probleme grave de principiu îi deranjează
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
probleme grave de principiu îi deranjează pe autori, ci faptul că X s-a dovedit un personaj nerecunoscător, ca Y și-a dat arama pe față, ca Z este de o insistența cu totul nepotrivită. Toate acestea, bineînțeles, față de autorul jurnalului. În rest, predomina observații în legătură cu trecutul colaboraționist al unuia sau altuia, trecut - uneori - dedus doar umoral. (Este ciudat cum Ilya Ehrenburg, un recunoscut personaj important din structura stalinista, în cea mai bună carte a sa, Oameni, ani, viața, vorbeste deosebit de
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Nu dispun de un mandat care să-mi permită să mă erijez în purtătorul de cuvânt al scriitorului român contemporan, insă cred că acesta se simte trădat, în primul rând, din interior. De aici și refulările din tot mai deșele jurnale intime (?), de aici și numeroasele răbufniri pe toate canalele față de confrați. Revizuirea scării valorilor în literatura întârzie la fel ca și în cazul celorlalte domenii - atât morale, cât și sociale. TOATE revizuirile promise după ^89 s-au amânat sine die
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
mai scris (și nu numai ce a făcut) și colegul de dicționar. (Un inevitabil dicționar, desigur, subiectiv și născând și el frustări...) Convins că nu se va întâmpla nimic "major" după publicarea acestor rânduri, considerati-le tot o pagină de jurnal intim (?) vindicativ, dar pe mine același, al Dumneavoastră Arad, 15 iulie 1999
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Pop i-a revenit însărcinarea, ca ministru de Justiție, să încheie concordatul cu Vaticanul pe baza unei documentații dinainte pregătite. Vizită la Romă și tratativele duse acolo au fost încununate de succes și omul nostru nu contenește să noteze în jurnal felicitările primite din partea lui Iorga, a regelui și a altora, desi personalități precum Onisifor Ghibu își manifestau împotrivirea. Dar Pop e încîntat pentru ceea ce obținuse, notînd bucuros și cu morgă faptul că Iorga "mă felicită pentru succesul avut, îmi fac
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
fost găsiți, totuși, generalul Cihoski și Romulus Boilă, nepotul de sora al lui Maniu. Deci fruntașul politic ardelean apărea într-o lumină bănuielnica. Au scăpat, cu acordul regelui, si Madgearu și M. Popovici, chiar fără verificarea controlului averilor. Pop aglomerează jurnalul sau cu tot felul de laude ce i se aduc. (De pildă, în septembrie 1934, cînd îi comunica lui Vaida că Maniu, ca persoană, va fi scos din cauza în afacerea Skoda, Vaida "mă califica întîiul om politic din generația următoare
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
nostru este un suveran excepțional"). Pop a stat, mereu util și apropiat regelui, în guvernul Tătărescu, revenind, ca ministru de stat, și în ultima guvernare liberală (din 17 noiembrie-29 decembrie 1937), cînd guvernul a pierdut alegerile. Pop își întrerupe brusc jurnalul la 17 martie 1935. Și e ciudat că după instaurarea dictaturii regale, Valeriu Pop, ca om de încredere al regelui, nu capătă o demnitate ministerială în toate guvernele ce s-au succedat după 11 februarie 1938. Să fi fost păstrat
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Sau Pop, considerîndu-se un naționalist constructiv, cu simpatii pentru extremă dreaptă și partizan al orientării politicii noastre externe spre Germania, nu voia el să accepte demnități ministeriale, păstrîndu-se în rezervă. Așa se pare și e păcat că, neexistînd însemnări de jurnal pentru acea perioadă, nu putem verifica acest punct de vedere din partea lui V. Pop. Brusc, într-adevăr, Valeriu Pop e reactivat cînd încep, în 1940, tratativele pentru cesiunea teritorială vestică cerută de Ungaria. După ce a fost șef al delegației române
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
a mai apucat să le scrie. D-na Sanda Pop, dăruita memoriei socrului ei, a depus multă energie pentru descifrarea și transcrierea acestor însemnări, încununată, pînă la urmă, de succes. De n-ar fi fost strădania d-sale, aceste însemnări (jurnal plus memorii) s-ar fi pierdut, chiar dacă valoarea lor astăzi nu e de însemnătate excepțională. I se datoresc omagii și sentimente de recunoștință. Valeriu Pop, Amintiri politice, 1936-1944. Ediție îngrijita și prefață de Sanda Pop. Cu un cuvînt înainte de Florin
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Nemoianu sînt: Mircea Cărtărescu, Corin Braga, Ioan Mihai Cochinescu, Magda Cârneci, Ioana Ieronim, Ion Mureșan, Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Sora, Alexandru Paleologu, Andrei Marga, Sorin Antohi, Horia-Roman Patapievici, Mihai Zamfir, Dan C. Mihăilescu, Ion Ică jr., iar între reviste Apostrof, Jurnalul literar, Vatra și România literară. * Interviul se încheie pe un ton neașteptat de optimist, cu aprecieri măgulitoare la adresa comparatisticii românești și cu o perspectivă mai senina în legătură cu o problemă foarte spinoasă, exportul de inteligență: "...spre deosebire de mulți alții, nu cred că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
devine un promotor al esteticii ămetafiziceă precum Maiorescu (surprinzătoare conciliere ideologică!)". Ce să mai zicem? Ar fi un fel de exercițiu pre-ideologic, din cale afară de prudent, cînd încă "linia" proletcultista nu putea fi bine dibuita, ci doar presimțita! Paginile de Jurnal intim, din 1951, suferă, la rîndul lor, de un întristător impact dogmatic (eventual o timorare sau o disimulare!), iar încercările scriitorului de a se conforma cerințelor "literaturii noi" nu-i sînt de nici un folos. Să-i urmărim cîteva tribulații: "Scriitorul
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
mele bucureștene, 1954: era un domn vîrstnic, decent, cu părul cărunt tuns scurt, învesmîntat într-un veston maron reiat (pe atunci o haină "de lux"!), a cărui privire șovăia, abia simțit, între melancolie și difidentă. Citindu-i, recent, paginile de jurnal, mi-am dat seama că era atras erotic, în acel timp, de Maria Banus, care-l trata cu o dezamăgitoare condescendenta... realist-socialistă.
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]