21,649 matches
-
alte forme, printre care și aceea a susținerii materiale a activității teatrale : înzestrarea cu mobilier, plata în anul 1869, a unor ornamente în interiorul teatrului și mai cu seamă, acordarea unor subvenții pentru acoperirea salariilor artiștilor și a unor indemnizații etc. Justificarea acestei poziții o găsim în două încheieri de ședințe ale consiliului comunal al orașului Tr Severin din anul 1868 și 1870 în care se arată că.. arta dramatică nu puțin contribuie la dezvoltarea facultăților intelectuale și chiar a moralității publice
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
flacăra brichetei la vârful țigaretei sale. Femeia trase cu nesaț un fum și-l expiră cu plăcere, umplând încăperea cu un miros deosebit de plăcut de tutun fin. Se simțea bine în prezența acestui bărbat drăguț, de care se temuse fără justificare înainte de a-i accepta invitația. Chiar era liniștită și împăcată sufletește că a venit în vizită la el. Dintr-o dată nu mai exista nicio problemă atât de importantă și stringentă în viața ei. Uitase că tocmai acestea au determinat-o
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
deplin în cazul unor anchete, procuratorul obținu ceea ce dorise. Îngroparea cazului cu trădarea cavalerului. În acest fel crezuse procuratorul Ponțiu Pilat, că prinderea și eliminarea lui Baraba aveau să servească la reabilitarea proprie în fața împăratului și a Senatului și la justificarea anumitor pierderi din vistierie. Atunci, după ce Baraba fusese prins, și aflându-se în temniță unde își aștepta sentința, vestitul tâlhar primise o vizită neașteptată. Aceea a cavalerului pe care îl mituise și pe care îl descoperise însuși Ponțiu Pilat. Acesta
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
mântuirii, iar soluțiile care au guvernat aceste relații au oscilat și au variat în timp - după cum declară și recunoaște chiar autorul. În altă ordine de idei, Statul va simți permanent nevoia, pentru coerciția pe care o exercită în numele suveranității, de justificări transcendente. De fapt, s-a recunoscut mereu pe sine ca fiind doar un instrument material, având însă temelie și scopuri spirituale. Lucrarea de față urmărește să trateze, în cele două studii ale sale, atât cât îi stă în putință, modul
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
evidența că pînă și în proverbe reducerea la tăcere prin ucidere se poate obține dreptatea: Cu mortul, decît viul, giudecată a avea mai lesne”,(“Proverbele românilor”de I.A.Zane), mă face să consider că mentalul popular crima își găsește justificarea în diferite forme mitizate și mitizante,ca rezultat al unei lungi experiențe de viață și nedreptate.Insă, a face din aceasta o temă,general acceptată de studiu în școli și facultăți,mă face să cred,după ce zilnic văd pe posturile
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
cum că păstorul are o valoare superioară turmei sale și deci că și păstorii oamenilor, conducătorii lor au o natură superioară naturii popoarelor pe care le diriguiește. Pasul până la originea divină a conducătorului e mic! Și totuși, pentru a conchide justificarea prezenței la vârf a unuia sau altuia din societate, pe viață sau temporar, în funcție de credințe, de opțiuni, de natura relațională cu divinitatea pe care de fapt i-o stabilesc alții, cel mai puternic nu este nicidată atât de puternic încât
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu. Al. Florin ȚENE Iunie, 2009 Referință Bibliografică: Al.Florin Țene Netzche între / Al Florin
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
de ținta vieții creștine, încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea” - mărturisește Părintele Ioan Cristinel Teșu în lucrarea sa: „Virtuțile creștine, cărări spre fericirea veșnică” apărută la Editura „Trinitas” - Iași, 2001. În justificarea acestei concepții, spiritualitatea filocalică dezvoltă o învățătură duhovnicească de o deosebită profunzime - pe care, pe câteva, vom încerca să le scoatem în evidență în rândurile următoare. O întreagă viață poate nu facem altceva decât să învățăm ce este iertarea. Până
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
caracteristice, ci oamenii de bine, inteligenți, culți, cu lumină în suflet, cu hărnicia, cu eleganța și altruismul lor. Și-mi spuneam, cu același prilej, că numai cine își iubește cu adevărat țara și neamul, numai un astfel de om are justificarea și tăria să se ia de piept cu toate relele, cu toți netoții, cu lichelele, cu viciile omenești, cu prostia și necinstea și frații și surorile acestor mizerii. Vorbim, se înțelege, de o pleiadă de scriitori talentați, ceea ce, mai ales
BUCURIE CU BOOKLOOK ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367710_a_369039]
-
de ținta vieții creștine, încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea” - mărturisește Părintele Ioan Cristinel Teșu în lucrarea sa: „Virtuțile creștine, cărări spre fericirea veșnică” apărută la Editura „Trinitas” - Iași, 2001. În justificarea acestei concepții, spiritualitatea filocalică dezvoltă o învățătură duhovnicească de o deosebită profunzime - pe care, pe câteva, vom încerca să le scoatem în evidență în rândurile următoare. O primă idee ar fi aceea a necesității lor. Aceste încercări, ne spune Sfântul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Despre frumusețea Maicii Domnului scria și Sfântul Grigorie Palama: “Trebuie ca aceea care a născut pe cel mai frumos dintre fiii oamenilor să fie ea însăși de o frumusețe fără seamăn” . Dar formula “Frumusețea va slăvi lumea” își găsește deplina justificare în Iisus Hristos - Marele Vindecător, Sfântul Sfinților - Cel care înălțând chipul cel căzut la cinstea cea dintâi, l-a unit cu dumnezeiasca Frumusețe. La Parusie Domnul nostru Iisus Hristos va revela deplin sfinților Săi Frumusețea cea veșnică și va sta
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
pe cei ce se apropie, și nu știu cum să numesc această neorânduială. Observația a doua Unii obiectează zicând că se cade să ne cuminecăm tot la patruzeci de zile și nu la mai puține zile. Câți avansează această obiecție aduc drept justificare a lor o mărturie din Sfântul Ioan Gură de Aur care spune: "De ce postim aceste patruzeci de zile? În vechime muțti veneau la aceste Taine pur și simplu și cum se nimerea, mai cu seamă în vremea aceasta (în Joia
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
de Răsărit, trad. de Carmen Bolocan, ed. Polirom, Iași, 1996, p. 155. 4 Pr. Prof. Univ. Dr. John Breck, Puterea cuvântului în Biserica dreptmăritoare, Editura IBMBOR, București, 1999, p. 9. 5 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Doctrina luterană despre justificare și câteva reflecții ortodoxe, în Ortodoxia , nr. 4/1983, p. 507. 6 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Ființa Tainelor în cele trei confesiuni , în Ortodoxia , nr. 1/1956, p. 33. 7 Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Galeriu, Preoția ca
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
pe care îi avea.” Se căsătorește cu Nina și au doi copii, un fiu, Mihai și o fiică, Ela. Nu își mai amintește de părinți, refuză să mai aibă vreo legătură cu acești oameni handicapați. Și își găsește și o justificare pe măsură. „Este exact ceea ce tu, mamă, m-ai învățat, nu-i așa? Handicapații sunt marginalizați, inferiori, eu, însă nu fac parte din această categorie, sunt superior pentru că... oare nu era mai bine să mă ajuți să iubesc și să
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
au deschis astfel fronturi multiple în luptele de idei dintre vechi și nou, materializate în dezbateri despre existența (sau nu) a unei autorități morale supreme și, pornind de aici, despre acreditarea (sau combaterea) relativismului etic ca normă; despre combaterea (sau justificarea) radicalizării marilor revendicări egalitare; despre omologarea (sau combaterea) vulgarității ca formă lăudabilă de divertisment. Iar pe plan economic, despre dreptul pieței de a-și aroga (sau nu) puteri discreționare asupra cetății moderne. Există, păstrând proporțiile, eroarea de gândire comisa de
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
și a lucrării sale, nu ar fi putut să lipsească, fiind de la sine imperative, acele elemente care țin de „Elaborarea unui raport de prezentare, interpretare și autoevaluare a portofoliului propriu”, unde se pune accent pe cauzalitate, pe cadrul legislativ, pe justificarea procedurilor, pe scontarea de efect, pe așteptările de impact privite în cadrul larg. De menționat faptul că avem în fața noastră o elaborare de excepție, pornită, însușită și dusă la finalitate de către un bun profesionist în domeniul psihologiilor individuale și colective, aplicate
DRD. DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368675_a_370004]
-
nu ? naționalist în scrierile politice și poezii ) puteau să nu mai reapară, fiind întrerupte de jumătatea de secol comunistă. De-ar fi servit numai acestui lucru acea « epoca de aur » merită suportată ! dar acum, în situația actuală, care poate fi justificarea ? Un eventual răspuns ar fi următorul : nu ne-am născut fiecare în mod întâmplător într-un anumit neam, ci cu un rost : unii (mulți) de a-i spori doar numărul, alții (puțini) de a-i îmbogăți lumină, altă parte (medie
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
puteau să se manifeste în maniera și după gustul lor: cu pietre, bâte, garduri protectoare aruncate în mijlocul străzilor, vandalizând sau incendiind tot ce le ieșea în cale. În cancelarie se formaseră două tabere: una care susținea protestele și le găsea justificarea în măsurile de austeritate impuse de guvernanți, inclusiv în tăierea propriilor salarii, cealaltă de acceptarea situației, ținându-se cont de starea economică globală. Această grupare era mai puțin numeroasă decât cea a nemulțumiților. Discuțiile pro sau contra nu erau așa
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
parte directoarea liceului și senatorul, încercau să o lingușească pe Georgeta, să-i arate câtă simpatie și susținere au față de el și partidul său. Însă, niciunul nu știa că de fapt, doamna Zbihli ura politica și găsea în ea toate justificările necazurilor sale din viața de familie. Senatorului Ernest - Albert Zbihli îi plăcea să se laude cui îl asculta, precum că prin venele sale ar curge sânge albastru, el fiind rudă îndepărtată cu ducele de Saxa - Coburg și Gotha, Alfred Ernest
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
fiecare, chiar și dacă cineva ar striga de la ușă, fără să o crape și să-și arate fața în deschizătură. Are două rânduri de fișe cu pacienții: una scriptică și alta așezată în propriile acumulări cerebrale. Nu are scuze și justificări pentru a nu răspunde unui om, pentru a nu-i fi la dispoziție, pentru a nu intermedia între medic și el, consultația, fără așteptatul la ușă, printr-o programare cu exactitate, fără omisiuni sau săriri. Este o doamnă asistentă, care
ASISTENTA ANA-CORNELIA FLOAREŞ. OMENIA, UN DAT ŞI DEOPOTRIVĂ CONDIŢIA CADRULUI MEDICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363753_a_365082]
-
și națiunilor independente cu o economie de dimensiuni europene. Existența globalizării legitimează integrarea europeană în scopul nevoii pentru o mai mare competitivitate, iar patternurile de comerț global pot justifica nevoia pentru blocuri regionale. Globalizarea este prezentată ca o provocare și justificare, precum și ca un stimulent pentru a adânci integrarea, competitivitatea, liberalizarea comerțului. Dinamica globalizării pare să fi avut și o altă dimensiune și anume, aceea de a fi prezentat noi oportunități pentru Uniunea Europeană pentru a-și asuma rolul principal în guvernarea
DESPRE EUROPENIZARE SI GLOBALIZARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364715_a_366044]
-
dezbaterea și evaluarea noastră valorică și axiologică, ce este de cele mai multe ori pur subiectivă și, mai mult decât atât, răsturnată, ignorăm adevărul și realitatea că unul din păcatele și patimile cele mai mari pe care-l săvârșim cu toată îndrăsneala, justificarea, aroganța și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic afectați, înșelați sau amăgiți de această cursă și capcană a duplicității
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
care spune în epistola sa că la noi creștinii „ce este da trebuie să fie da, iar ce este nu să fie nu, iar ce este mai mult decât aceasta, de la diavolul este!...” Cu foarte multă „abilitate” găsim argumentări și justificări cum că așa este diplomatic sau aceasta este politica, uitând de faptul că este bine să avem permanent tărie de caracter și coloană vertebrală dreaptă, și la propriu și la figurat!... Iar consecințele acestor cauze amăgitoare și înșelătoare vedem cu toții
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
poartă. „N-am mai venit demult. Iartă-mă. După moartea Jeannei ar fi trebuit să mă apropiu mai mult de tine. Paradoxal, n-am făcut-o. Știi că nu mă învinge orgoliul, știi că nu privesc păcatul ca pe o justificare a creației. Și nici cu jertfa nu sunt întru totul de acord. Cu jertfa inutilă, desigur, nu cu prinosul adus lui Dumnezeu. Știi, desigur, și că îl caut pe Dumnezeu, că nimic din ce am trăit, am iubit și am
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
pieptului meu. Am simțit-o cum se încordează - aveam o cicatrice uriașă. Treptat, a devenit rece, inhibata, așa cum, de fapt, nu fusese niciodată până atunci. "Trebuie să-ți spun ceva, am întrerupt-o". "Nu. Nu vreau să ascult nimic. Nicio justificare, niciun lucru neprevăzut, niciun ultim dans. Te iubesc. Vreau să fiu cu tine. Să plecăm împreună sau să rămânem aici, dar în orice caz, să nu ne despărțim niciodată. Să facem dragoste ore în șir, la tine, la mine sau
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]