4,795 matches
-
EI buchetul de flori. EA privește neatentă florile și le trântește pe masă. EL-VEHICULUL aruncă buchetul de flori în chiuvetă. Se îmbracă ca EA și începe să mănânce florile. EL se ridică smulge din fața VEHICULULUI-EA buchetul și îl îndeasă în lada de gunoi. EA-VEHICUL se transformă în EL-VEHICUL și calcă în picioare plantele furios și le înfundă mai adânc în ladă. Apoi iese.) EL: A fost necesar? EA: Nu, dar posibil. EL: Știți că sunt convins, că știți, că eu nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Se îmbracă ca EA și începe să mănânce florile. EL se ridică smulge din fața VEHICULULUI-EA buchetul și îl îndeasă în lada de gunoi. EA-VEHICUL se transformă în EL-VEHICUL și calcă în picioare plantele furios și le înfundă mai adânc în ladă. Apoi iese.) EL: A fost necesar? EA: Nu, dar posibil. EL: Știți că sunt convins, că știți, că eu nu v-aș putea niciodată dărui flori, pentru că d-voastră sunteți prea deșteaptă pentru florile de orice culoare. EA: Dacă v-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fi altceva decât Teatru și Ocolire. (Vehiculul încearcă să se sufoce cu o pernă. EA se ridică și îi ia furioasă perna) EL: Orice prostie se evidențiază și se pune în propria prostie. Dumitale ți-aș lua cu adevărat o ladă plină cu acele flori de bucătărie atât de idioate, dacă dumneata, ai vrea să lași florile în întunericul bucătăriei să se ofilească și să se închircească. Întunericul e de la sine înțeles că e ceva care aparține unui spațiu. Știți d-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Vehiculul El pășește spre EL, îi dă carabina în mână, ia o lupă din buzunar, o observă pe EA, bagă lupa la loc, își ia la loc carabina și pleacă din nou la vânătoare. Între timp se ascunde într-o ladă.) EA: Acum am chef să te surprind. Trag concluzii care de fapt îți aparțin ție. Priviți asta ca pe un gest prietenesc. Omul e mereu în spatele unor lucruri. A cui ești tu, se întreabă afară la țară vitele, și atunci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Este luminos ca formă a faptului că suntem unde suntem. EL: Suntem acasă. Și dacă d-voastră din ușurință părăsiți forma de adresare cu d-voastră, vă veți afla în absolut lipsita de importanță străinătate. (Vehiculul-EL șchioapătă trăgând după el lada cu rechuizite și se sprijină de un ciot tăiat, cu o vizibilă proastă dispoziție. Își înfige bastonul în fața LUI ca o declarație de război. Se schimbă în EA și îi împinge LUI în gulerul cămășii un șomoiog de iarbă. EL
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bătrân ține în mână atributele masculine și feminine în mână. Se uită când la unele când la altele. Apoi rămâne cu privirea fixată mult timp jos la picioarele lui. În cele din urmă pune deoparte atributele se duce la o ladă și scoate de acolo un pistol. Pune pistolul între atributele masculin și feminin. Observă ansamblul o vreme, își pune atributele feminine, ia arma și se împușcă în cap. Rămâne numai o clipă jos apoi sare iute în picioare își pune
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de practica diplomatică tradițională și cerințele și legitimitatea unei științe sociale, mai ales în SUA, sînt reproduse la nivel instituțional. De aceea, a treia parte a acestui capitol va arăta că este imposibil să arunci pur și simplu realismul la lada de gunoi a istoriei și să o iei de la capăt. Aceasta este o non-opțiune. Deși realismul ca teorie strict cauzală a fost dezamăgitor, diversele asumpții realiste sînt încă prezente în mintea multor practicieni și observatori ai chestiunilor internaționale. Deși nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de calitate prea aleasă. Așa au mers lucrurile secole la rând în domeniul stupăritului, până în urmă cu circa 400 de ani, când într-o insulă din arhipelagul Cicladelor grecești un stupar a salvat viața unor albine punându-le într-o ladă câteva bețișoare de care a legat fâșii de fagure, oferind astfel albinelor un suport pe care să clădească restul fagurilor, până jos la dușumeaua stupului. Când a venit vremea marelui cules, stuparul a mai adăugat deasupra o ladă mai mică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
într-o ladă câteva bețișoare de care a legat fâșii de fagure, oferind astfel albinelor un suport pe care să clădească restul fagurilor, până jos la dușumeaua stupului. Când a venit vremea marelui cules, stuparul a mai adăugat deasupra o ladă mai mică în același dispozitiv, unde harnicele albine au cules miere curată ca lacrima. Recoltarea mierii în astfel de condiții a fost ușoară, folosindu-se un cuțit lung și lat în vârf cu ajutorul căruia se desprindea fagurele de pe peretele lădiței
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vânătoare și pescuit sportiv. Vânătoarea tradițională se făcea cu ajutorul capcanelor sau cu șfacul (lațul), folosind momeli pentru ademenirea vânatului. Mistreții se prindeau la țarc, lupii în lupării special amenajate, iar răpitoarele mici (vulpi, dihori, pisici sălbatici) în capcane de tip ladă. Animalele mai mari se prind cu șfacul, iar cu capcanele lucrate de fierari se prindeau dăunătoare mici și mari. Astăzi se vânează organizat, folosindu- se armele de vânătoare și gonacii pentru hăituire. Vânatul prezenta odinioară un deosebit interes, dar în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cu regret constatăm în prezent că globalizarea și faptul că majoritatea articolelor de îmbrăcăminte pot fi procurate din magazine, au făcut ca preocuparea femeilor pentru meșteșugurile casnice să fie abandonată, articolele vestimentare specifice portului popular regăsindu-se doar în vechile lăzi de zestre ale bătrânelor. NUME, SUPRANUME, PORECLE. TOPONIMIE Încă din antichitate, au fost cunoscute porecle. Pe lângă numele primit la naștere, unii indivizi primeau un al doilea nume, care se referea la calitățile ori defectele acestuia, la acțiunile ieșite din comun
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o omletă fără să spargem ouăle. Sartre credea că e imposibil să nu reacționezi În fața unei nedreptăți. Camus relata, În Ciuma, povestea unui scriitor care a eșuat fiindcă dorea să găsească fraza perfectă. La moartea lui a fost găsită o ladă plină de variante literare. Fraza, scrisă și respinsă de o mie de ori, În una dintre versiuni, suna astfel: „Într-o frumoasă dimineață din luna mai, o elegantă amazoană parcurgea, pe o superbă iapă alezană, aleile Înflorite din Bois de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
adresată lucrarea, îndeosebi - m‐au făcut să deschid paginile cu gând de înlăturare a uitării care ne încearcă, uneori... Ziarele și revistele născute la Bârlad, ca și oamenii lor, fac parte din zestrea municipiului. De ce n‐am scoate‐ o din lada care o găzduiește? Bârladul, ca fiecare localitate a țării noastre, merită să fie mai bine cunoscut... Ca și oamenii lui, mereu recunoscători înaintașilor, profesorilor noștri... Ion N. Oprea 18 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ Vechea Stradă a Gării din Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu șeful Serviciului de Informații din Ministerul de Război și cu specialiștii pentru pregătirea agenturii pentru vest, cu șeful Serviciului Cifru din Marele Stat Major, cu directorul general al Siguranței și Poliției sau predarea completă a arhivei mareșalului Antonescu (nouă lăzi fuseseră deja luate de partea sovietică). Documentele predate generalului Fedenko în cursul lunii septembrie 1944, erau consemnate într-un proces-verbal încheiat la sediul Secției a II-a, la 25 septembrie 1944; căruia i se adaugă o notă din 10 septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să treacă, pe furiș, în România. Deși își iubea nespus mama, frații, căsuța părintească, satul, Miron a hotărât să plece peste munți. În ceasul plecării, Măria l-a luat de mână, l-a dus în odaia cea curată, a deschis lada în care ținea ce avea ea mai de preț. Și, lăcrimând, a scos dintre pânzeturi de in un steag tricolor. I l-a arătat și i~a spus: -Acolo, peste munți, la frații români, ai să vezi multe și ai
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
aista-i steagul nostru românesc: tricolorul Unirii. Noi, aici n-avem voie să-l scoatem la lumină. Ne pedepsește stăpânirea. Dar tu, fiul meu, să te învrednicești a fi printre cei care mă vor ajuta să scot ist steag din ladă și să-l arăt, nepedepsită, în lumina soarelui. Miron a îngenunchiat și a sărutat pânza tricoloră. Măria a împăturit-o cu grijă, și-a așezat-o înapoi în ladă, la loc de taină să n-o afle jandarmul împăratului. Peste
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
printre cei care mă vor ajuta să scot ist steag din ladă și să-l arăt, nepedepsită, în lumina soarelui. Miron a îngenunchiat și a sărutat pânza tricoloră. Măria a împăturit-o cu grijă, și-a așezat-o înapoi în ladă, la loc de taină să n-o afle jandarmul împăratului. Peste zece ani, în decembrie 1918, Miron Dandu s-a întors în Șercaia. Era acum flăcău voinic și purta uniformă de locotenent al armatei române. Pe obrazul stâng avea o
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
un glonț dușman în bătălia de fa Oituz! În ziua aceea, Maria lui Dandu din Șercaia a plâns de bucurie: întâi, pentru că i s-a întors feciorul acasă, apoi pentru că și~a putut împodobi poarta cu tricolorul românesc, păstrat în ladă, ani și ani. Și cu toate că era iarnă, acea frântură din marele tricolor al Unirii românești strălucea, sărbătorește, în bătaia vântului și în lumina soarelui. CRISTOFOR COLUMB povestea expedițiilor lui Cristofor Columb - Navigatorii temerari vikingi au atins, înaintea lui Cristofor Columb
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Ionescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Emil Costinescu, Dimitrie Greceanu, Al. Constantinescu, M.G. C anta cuzino, N. Titulescu, I.G. Duca, Gh. Mârzescu, Vintilă Brătianu și Constantin Iancovescuʺ. Din tezaur, la 31 mai 1935, urmare a demersurilor diplomatice, ni s au înapoiat 1443 lăzi cu docume nte de stat sau private, fără mare valoare materială, iar în anul 1956 - al doilea și ultimul transport din tezaur, pentru care Gheorghe Gheorghiu - Dej s a mândrit îndelung, ziarul Scân teia sub titlul „Un măreț gest de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
terminologia, sau mai precis cu numele lor, de aceea lansez acum, pe această cale, un SOS, un strigăt de ajutor, ca să fiu și eu consiliat în materie de chei reglabile, chei pe care la noi le găsim în comerț, în lada de scule a mașinilor și pe la casele oamenilor, sub numele de chei franceze. Ei, de aici începe dandanaua. Această regină absolută a sculelor, nu numai a cheilor, cheia franceză, care mă așteptam ca în Franța să fie denumită simplu, cheia
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
josnic, îngîmfat, tîmpit, pomanagiu, un în-trei zdrențe, de doi bani, un împuțit în ștrimfi de lină ticălos; un laș, un pîrîcios, un pu i de ț ir f a, -un izmenit, superservil, chițibușar de potlogar; un sclav cu zestre-o lada; unul ce-ar vrea a fi codoș tot slugărind cu zel, și nu-i nimic decît un amestec de pungaș, de cerșetor, las mijlocitor, fiu și moștenitor al unei cațele corcite; unul pe care-am să-l biciui pînă-o chelălăi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
etapele de lucru ale unui coș. În expoziție sunt prezentate diferite unelte folosite pentru prelucrarea lemnului: dălți, răzuitor, sfredele, cuțitoaie, compase de lemn, fireză, teslă, gărdinar, gealău, rindea, strung de lemn etc., precum și obiecte de lemn: linguri, ivăre, căuce, putinică, ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea meșteșugurilor se încheie cu un atelier de fierărie, vechi de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în vitrinele orașului. Azi fusese zi de salariu. Ieșise ziua, demult nu mai ieșise ziua pe străzi. Mergea prin forfota străzii privind precaut în jur, urmărind fețele celor care treceau, ferindu-se din calea celor prea grăbiți, de sacii sau lăzile pe care oameni cu fețe nebărbierite le mutau de ici, colo, mai mult poate pentru ase afla în treabă și a da impresia că totuși fac ceva. Nimeni nu-l privise cu luare aminte și poate pentru prima oară își
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fi trebuit să se ducă acasă, la marginea orașului ca să se odihnească, fiindcă la noapte iar va trebui să pornească alături de calul său cu căruța, să strângă hârtiile și ambalajele aruncate pe stradă, să răstoarne coșurile verzi de gunoi în lada încăpătoare și să fie din nou acel gunoier care lucrează numai noaptea, când ceilalți dorm. Ar fi trebuit, dar pașii îl purtară mai departe. Găsi o bancă liberă, la umbra unui castan cu frunze parcă opărite de bruma toamnei, cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]