2,832 matches
-
și subțire de beton în mijlocul câmpiei cu aspect calm și liniștitor. Liniștea adâncă și căldura soarelui te îndeamnă tăcut spre odihna unui somn fără de griji. Din când în când, câte o pală sfioasă de vânt ondulează leneș linia aurie a lanurilor de grâu care se întind de o parte și alta a drumului, până la linia orizontului. Miroase a grâne coapte și iarbă verde. Dialogul se încheagă rapid între tinerii ofițeri. Căpitanul vorbește o germană elevată, semn al unei instruiri deosebite. Provenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
esențială este atitudinea autorului-narator-personaj. Figurile care mai apar (prea schematice pentru a fi numite personaje) intră în teritoriul ficțional în măsura în care posedă o atitudine îndeajuns de în răspăr față de lume. Romanul-cult din care derivă toată această proză este De veghe în lanul de secară, nu întâmplător best seller al librăriilor. Acești prozatori par a fi ieșit din mantaua lui Salinger, după cum personajele lor sunt imagini în oglindă a lui Holden Caulfield. Definitoriu devine deci nu tehnica de a scrie, ci stilul de
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
secara, orz, orzoaica de toamnă și primăvară, orez Metodologia de evaluare a producției în cîmp este aceeași pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultură grîului. a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de marimea și uniformitatea lanului, de omogenitatea densității culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînă la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafețe mai mari de 100 hectare
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
producției în cîmp este aceeași pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultură grîului. a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de marimea și uniformitatea lanului, de omogenitatea densității culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînă la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafețe mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonală lanului. Determinările se
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
aceeași pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultură grîului. a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de marimea și uniformitatea lanului, de omogenitatea densității culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînă la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafețe mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonală lanului. Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînă la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafețe mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonală lanului. Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice. ... b) Evaluarea producției în punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numără. Se stabilește proporția de spice mari, mijlocii și mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii și 10
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
boabe a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de marimea solei și uniformitatea culturii. ... Pînă la 100 hectare se vor stabili 3 puncte de control, iar peste 100 hectare, minimum 5 puncte de control, situate la distanțe egale pe diagonală lanului. Punctele de unde se delimitează probele de control se stabilesc astfel încît să reprezinte media lanului. Suprafață unui punct de control va fi de 10 mp măsurată cu panglică (2 m lungime x 5 m lățime). b) Evaluarea producției la punctele
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
la 100 hectare se vor stabili 3 puncte de control, iar peste 100 hectare, minimum 5 puncte de control, situate la distanțe egale pe diagonală lanului. Punctele de unde se delimitează probele de control se stabilesc astfel încît să reprezinte media lanului. Suprafață unui punct de control va fi de 10 mp măsurată cu panglică (2 m lungime x 5 m lățime). b) Evaluarea producției la punctele de control și la hectar se face astfel: ... Se numără plantele existente în fiecare punct
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
Floarea-soarelui a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de marimea și uniformitatea culturii. Pînă la 100 hectare se stabilesc 5 probe, iar peste 100 hectare, minimum 8 puncte. Punctele de control se iau la distanțe egale pe diagonală mare a lanului. Suprafață unui punct de control va fi de 28 mp (4 rînduri x 0,70 x 10). b) Evaluarea producției în punctele stabilite și la hectar ... La fiecare punct de control se numără capitulele și se stabilește numărul mediu de
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
producției începe prin stabilirea numărului de probe care trebuie luate în funcție de suprafață solei cultivate cu cartofi, după cum urmează: 20,1- 50 ha 10 probe Parcelele mai mari de 50 ha se împart în parcele mici. Probele se iau pe diagonală lanului prin recoltarea cartofilor pe 14,28 m.l. în cazul plantarii la 70 cm între rînduri la neirigat și pe 20 m.l. în cazul plantarii la 50 cm între rînduri la irigat. După luarea probelor se determina starea fitosanitara a tuberculilor
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
în cultura; - producția totală. Exemplu: La o parcela cu suprafața de 4 ha la irigat, plantata la 50 cm între rînduri, se evaluează producția astfel: 1. Se recoltează cartofii pe 20 ml în 3 locuri la distanță egală pe diagonală lanului. 2. Se curăță de pămînt, se șterg și se cîntăresc separat probele, exprimindu-se în kg: proba 1 = 40,0 kg proba 2 = 45,0 kg proba 3 = 48,2 kg 3. Se elimină tuberculii atacați de putregaiul umed, roz și
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
diminuată de suplețe și delicatețe, într-o atmosferă ce o amintește pe aceea a jocului și în care trăsăturile personajelor sau ale obiectelor sunt fine, diafane. Grațios este lujerul firav și pur al ghioceilor, străpungând zăpada, unduirea macilor în marginea lanului de grâu, tremurul șoptit al frunzelor de plop, cântecul limpede al izvorului, un surâs șăgalnic, un gest sau o privire pline de delicatețe. În muzică, grația emană, de exemplu, din creația lui Vivaldi, Mozart sau Debussy, adevărate dantele sonore, care
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și se hrănea cu coceni de porumb strânși în câmpiile acoperite cu zăpadă ale Bulgariei. {EminescuOpX 304} De trei ori să fi prădat tătarii țara în lung și-n lat, de trei ori să fi căzut ca nuorii locustele pe lanurile înflorite ale României, totuși n-ar fi produs pagubele pe care le aduc doi-trei ani de administrație roșie. Într-adevăr, dacă n-ar exista bietele tribunale cari de rău de bine tot sânt o amenințare permanentă pentru acești oameni și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alaltăieri nu maioratul, ci minoratul, după obiceiul pământului. Tatăl de familie își însura pe toți fiii și-i așeza cum putea, adecă-i regula cu ceea ce în dreptul vechi român se numește peculium; iar fiul cel mai mic moștenea așezarea și lanul părintesc. Cu toate acestea se va afla arareori cazul în care frații mai mari ar fi urgisit pe cel mai mic pentru patrimoniul părintesc. Hazlie e asemenea observația "Romînului" că instituția maioratului ar fi jidovească. Daca popoarele europene - toate fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
el, nefericitul de taică-său și Matilda. S-ar putea să murim toți patru, adică toți protagoniștii... Cosașul îndrăcit al lui Van Gogh, gândii mai departe cu ochii pe lumina soarelui care îmi inunda patul, nu avea ezitări înaintînd în lanul de grâu și făcând să șuiere spicele sub lama bine ascuțilă a instrumentului său implacabil... Da, viziunea pictorului nu era rodul înfierbîntatei lui imaginații... Ce e umanitatea dacă nu un astfel de lan, strălucind în lumina fierbinte a soarelui în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
inunda patul, nu avea ezitări înaintînd în lanul de grâu și făcând să șuiere spicele sub lama bine ascuțilă a instrumentului său implacabil... Da, viziunea pictorului nu era rodul înfierbîntatei lui imaginații... Ce e umanitatea dacă nu un astfel de lan, strălucind în lumina fierbinte a soarelui în culori halucinante, sub un cer de un albastru dens, orbitor, și în care, tăcută dar fără slăbire, seceră moartea? Mă întrebai dacă n-ar trebui să ies o zi din spital și să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
naștere, unde a făcut școala și-n ce oraș s-a dus (majoritatea scriitorilor din manuale erau țărani și ajungeau, inevitabil, la oraș), apoi cărțile pe care le-a scris, cum, când, unde (sub tei, sub plop, la birou, în lanul de porumb). De-aici, se sărea direct în capătul celălalt: moartea, cu zi, lună, an și loc. Omul își făcuse datoria, scrisese opera, nu mai era nimic de spus, putea să dispară liniștit, morbid, detaliat. Apoi venea „comentariul“ propriu-zis. Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în cap și nu-mi mai aminteam cartierul în care locuiam). Dacă fata după care suspina se instalase în America (așa cum reieșea din scrisoarea a II-a), omul nostru, în schimb, locuia prin Balta Albă, unde te lasă microbuzul în lanul de porumb. Să mă ierte Dumnezeu, dar ăla-i un cartier în care n-aș pune piciorul... Și-l mai trăda un detaliu: impostorul iubea metaforele, părea un grandoman al cuvântului, crescut chiar de noi, aici. Trimiterile se făceau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
își croiască prin forțe proprii drum în viață. Romanul urmează convențiile literaturii picarești, ale unui tip de erou american în căutarea identității, putând fi încadrat într-o ilustră tradiție în care, cu doi ani mai înainte apăruse De veghe în lanul de secară al lui Salinger. Ca un adevărat picaro, nu este ușă de biserică, se adaptează unei multitudini de sitații noi în peregrinările ce îi testează soliditatea și perseverența. Deși se declară cetățean al orașului Chicago, pe care îl împarte
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se identifice cu protagonistul, uneori cu consecințe foarte serioase. Un exemplu concludent este cel al lui Mark Chapman, ucigașul lui John Lennon. Chapman era un fan al lui Holden Caulfield, protagonistul romanului The Catcher in the Rye (De veghe în lanul de secară) al lui J.D. Salinger (vezi). Luând foarte în serios declarațiile lui Holden despre phoniness (impostură, falsitate, inautenticitate) și despre dorința acestuia de a-i feri pe inocenți, mai ales pe copii, de ea, tânărul fan al lui Holden
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și mondiale, s-a mutat din Manhattan pe Coasta de vest în 1957, devenind The San Francisco Giants. HELLER, JOSEPH (1923 1999) Așa cum un romancier precum J.D. Salinger își afirmă identitatea artistică printr-un singur roman remarcabil, De veghe în lanul de secară, Joseph Heller înseamnă, în literatura americană postbelică, Chichița 22 (Catch-22). Spre deosebire de Salinger, evreu american ca și el, care a participat la operațiuni militare în al Doilea Război Mondial, a scris povestiri, apoi a încercat să uite ambele experiențe
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este unul dintre mulții artiști americani, mai ales romancieri, care și-au făcut o reputație și au câștigat un loc important în cultura americană printr-o singură creație, în cazul lui romanul The Catcher in the Rye (De veghe în lanul de secară), publicat în 1951, dar având ecouri în toată perioada care a urmat, și nu numai în literatură. J.D. Salinger s-a născut și a copilărit aproape de Central Park, în inima Manhattanului, unde probabil se întreba, îngrijorat, precum protagonistul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în care au fost aruncați de soartă, și din care doresc să iasă cât mai repede posibil. Holden este îngrijorat de efectul pe care falsitatea adulților îl are asupra inocenței copiilor, al căror gardian vrea să fie, de veghe în lanul de secară, cum îi place să își imagineze. După cum s-a văzut, romanul lui Salinger a fost gândit și conceput într-un întreg deceniu, dar a fost publicat și receptat la începutul celei mai conformiste perioade postbelice, anii cincizeci, ani
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
atacă stricăciunea, nici schim‑ barea vremurilor. Câți n‑am cules mii și mii de vindecări din această sfântă raclă (a Sfântului Mucenic Iulian - n.n.) de când s‑a sădit trupul acesta În pământ, și rodul n‑a pierit ! S‑au secerat lanurile, dar spicele nu s‑au terminat ! S‑a scos apa din izvoare, dar vanele de apă n‑au secat, ci curg, curg mereu și nu se opresc, și, lucru de minune !, apa ce izvorăște e totdeauna mai multă decât cea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bibliografice: Partenie Murariu, „Dimitrie Țichindeal”, O, 1966, 10; Eugen Dorcescu, „Polemica Maiorescu-Gherea”, O, 1980, 17; Sara Iercoșan, „Eminescu și literatura înaintașilor”, T, 1985, 3; Aurel Turcuș, Sincronizare și integrare spirituală, O, 1988, 4; Cornel Bogdan, Cu secera și ciocanul prin lanul istoriei literare, O, 1990, 5. C. D.
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]