5,821 matches
-
Cu toate acestea, nici una din numeroasele tentative de identificare efectuate până acum nu pare să fi rezistat criticilor. Așa cum am spus, Pseudo Dionisie a exercitat o serioasă influență asupra tradiției mistice și teologice în general; lucrul acesta e prezentat pe larg (în așteptarea unor cercetări mai aprofundate) în a doua parte, datorată mai multor autori - în total 145 de coloane foarte dense! -, a articolului consacrat lui Dionisie în Dictionnaire de spiritualité, vol. III (cf. mai jos, în Bibliografie). Dacă e să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
știe să prețuiască revenirea de la o istoriografie cu caracter strict ecleziastic, așa cum fusese cea practicată de Socrate, la o istoriografie care să refacă legătura cu tradiția clasică, așa cum înțelege s-o practice Sozomen. Povestind istoria Bisericii, Sozomen nu e la largul său atunci când trebuie să abordeze chestiuni teologice pe care trebuie să le prezinte totuși, și atunci, pentru a se justifica, invocă scuza că nu se pricepe la astfel de probleme. Adesea le enumeră sau le menționează fără să le comenteze
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în epocă și a fost încununat cu Premiul „Năsturel- Herescu” al Academiei Române, în urma raportului foarte elogios al lui Titu Maiorescu. A continuat cu volumele de versuri Ne cheamă pământul (1909), Din umbra zidurilor (1913), Cântece fără țară (1916), ultimul, Din larg (1939), fiind publicat postum. A semnat și piesele de teatru Domnul notar (1914) și Meșterul Manole (1928). G. se angajează de timpuriu și foarte dinamic în lupta pentru drepturile naționale și sociale ale românilor din Transilvania. După câteva procese de
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
apariției, Sala de așteptare a semnalat foarte prompt direcțiile de mișcare ale prozei optzeciste. Cu o anume emfază, într-un roman sinopsis de proporții impresionante, se recapitulau, pe alocuri cu o anume maliție, achizițiile brevetate de proza decadei. Romanul În larg (1989) este de un manierism obositor, storcând tot ce se poate din bătătoritele rețete ale scriiturii intimiste (epistolarul și jurnalul). Jongleria cu mai toate convențiile ficțiunii (parodiate serios) constituie adevărata temă a cărții, populată cu personaje anemice, vizibil confecționate din
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
trebuiau să asigure pregătirea pofesorilor pentru a acoperi lipsurile acestor discipline, care ocupau 20% din ansamblul primului ciclu universitar (Grundlagestudium). Conferențiari și profesori Printre primii conferențiari, existau o seama de ofițeri ai armatei sovietice de ocupație. Unii se simțeau În largul lor În fața publicului; aveau o siguranță de sine ce provenea din calitatea de Învingători ai nazismului, dar și dintr-o stima fără complexe față de cultură germană, În contrast cu crisparea cadrelor KDP/ȘED, sub calificate față de colegii lor și, uneori, chiar față de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
atitudinea combativă față de estetism și față de „vârtejul nebun de vorbe” de pe piața literară, calificată ca „un pustiu de întuneric”. Sunt tipărite cu precădere producțiile Cercului, ale cărui întruniri, consacrate omagial lui Al. Vlahuță sau lui I. Popovici-Bănățeanul, sunt relatate pe larg. Un spirit tutelar e Duiliu Zamfirescu, din scrierile căruia se reproduc versuri și proză, evocat (sub semnătura Nylen) în ipostaza de ministru al afacerilor străine și comemorat la un an de la dispariție. Un necrolog e consacrat și lui N. N. Beldiceanu
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
pornind de la primele două volume din romanul În preajma revoluției. Din afara cercului, îl apreciază elogios pe Liviu Rebreanu, dar nu gustă modernitatea Hortensiei Papadat-Bengescu, nerecunoscând nici o calitate romanului Concert din muzică de Bach. Revenind la cei de la „Viața românească”, comentează pe larg și entuziast La Medeleni de Ionel Teodoreanu, considerând, spre deosebire de G. Călinescu, psihologia adolescentului tot atât de interesantă pentru scriitor ca și aceea a omului matur. În același timp, nu poate să nu observe că romanul e prea literar și, de aceea, în
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
un „atentat împotriva realismului”etc. În schimb, prima monografie a lui R., Anton Pann, apărută în anii ’50, fusese puțin atinsă de sociologism, cartea impunându-se prin soliditatea ei, până azi inatacabilă. Corelând viața cu opera, istoricul literar vorbește pe larg și în deplină cunoștință de cauză despre cântărețul de strană și despre folclorist, despre moralist, fabulist, editor și povestitor, despre influența și impactul critic al scrierilor lui în posteritate. Se fac observații judicioase în legătură cu circulația universală a motivelor, cu străluciții
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
fără teamă de „prozaic” și de nonliterar se regăsesc, aliate cu un umor spontan, în proza de călătorie, partea cea mai rezistentă a operei lui R., și care, de altfel, i-a asigurat popularitatea de la bun început: Veneția (1893), Din largul lumii (1903), Dincolo de hotare (1908), Din Egipt (1909), La capătul pământului (1910), Hai-hui (1924), Instantanee turistice (1939), toate subintitulate „note de călătorie”. A colaborat la ,,Lumina” (Iași), ,,Literatorul”, ,,Țara noastră”, ,,Epoca”, ,, Foaia pentru toți”, ,,Literatură și artă română”, ,,Convorbiri critice
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Din inimă, București, 1895; Fără iubire, cu ilustrații de N. Vermont, București, 1896; Proză și epigrame, București, 1896; Duioase, București, 1897; Sincere, București, 1897; O lecție, București, 1899; Valuri, București, 1900; Păcate, București, 1901; Cele din urmă, București, 1902; Din largul lumii, Constanța, 1903; Printre picături, Ploiești, 1904; Din toate, București, 1905; Epigrame, București, 1906; Dincolo de hotare, București, 1908; Din Egipt, București, 1909; Trei nuvele, București, [1909]; La capătul pământului, București, 1910; Razna, București, 1912; Prin pravoslavnica Rusie, București, 1913; Da
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Maupassant, De demult..., București, 1908. Repere bibliografice: Al. Macedonski, ,,Veneția”, L, 1893, 6; Ludovic Dauș, ,,Din inimă”, ȚA, 1895, 686; Rosetti, Dicț. cont., 163; D. Evolceanu, Doi poeți dramatici (H.C.Lecca și R.D. Rosetti), CL, 1901, 2; B. Brănișteanu, ,,Din largul lumii”, ADV, 1902, 4781; Gr. Ventura, Literatură - artă, U, 1902, 317; Ioan Bianu, „Din largul lumii”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXV, 1902-1903; Iosif Vulcan, „Din toate”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVII, 1904-1905; Ibrăileanu, Opere, IV, 115-118
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Din inimă”, ȚA, 1895, 686; Rosetti, Dicț. cont., 163; D. Evolceanu, Doi poeți dramatici (H.C.Lecca și R.D. Rosetti), CL, 1901, 2; B. Brănișteanu, ,,Din largul lumii”, ADV, 1902, 4781; Gr. Ventura, Literatură - artă, U, 1902, 317; Ioan Bianu, „Din largul lumii”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXV, 1902-1903; Iosif Vulcan, „Din toate”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVII, 1904-1905; Ibrăileanu, Opere, IV, 115-118; Victor Anestin, „Din toate”, ADV, 1908, 6701; Ioan Bianu, „Dincolo de hotare”, AAR, partea administrativă și
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Marian Popa, cronicar literar la „Luceafărul”. O parte din foiletonistica sa va figura în cuprinsul volumului Utopica, apărut în 1969. Personalitate critică autentică, R. își găsește repede timbrul propriu, probând maturitate și bun gust. S-a simțit cu adevărat în largul său mai cu seamă în comentariile închinate poeziei. Avea, de altminteri, însușirea de a ști să asculte muzica acesteia, fiind un rezonator pentru ea, prelungindu-i reverberațiile. Percepția genuină i-a și îngăduit să treacă ușor peste locurile îndelung bătătorite
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
al drepturilor de proprietate individuală și ne-am ferit de ideea că el trebuie să joace un rol activ În asigurarea bunăstării generale sau a redistribuirii bogăției către cei mai puțin norocoși dintre noi (despre această tema vom discuta pe larg În capitolul 2). Astfel, ca de la Început, americanii au preferat să mențină taxele mici și să limiteze rolul guvernului În comunitate, pentru a optimiza acumularea individuală de bogăție și a asigura un control personal sporit asupra proprietăților. A ajuta pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fapt, o piață publică globală. Vechea idee convențională, de a jura loialitate exclusivă țării de adopție, devine din ce În ce mai problematică Într-o lume a diasporelor culturale. Pot americanii sau, să spunem, cetățenii francezi, germani sau britanici să se simtă vreodată În largul lor Împărțindu-și țara cu oameni având o loialitate divizată? Într-o lume În care oamenii Își duc cu ei cultura, nu vă asteptați ca imigranții să fie foarte dispuși să facă sacrificiul suprem pe care Îl pretinde statul-națiune - să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o tendință către un nou model de apartenență ancorat În noțiunile deteritorializate ale drepturilor persoanei”20. Cetățenia transnațională ar putea ajuta la formarea unui nou sentiment de apartenență pentru toți indivizii și grupurile disparate, care nu se mai simt În largul lor ca cetățeni exclusivi ai unei anumite țări cu toate limitele și constrângerile politice care Însoțesc afilierea teritorială În era globală. Cetățeanul Uniunea Europeană este primul din lume căruia i se garantează drepturi universale, Întărite de lege. Exemplul Uniunea Europeană va fi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sisteme de valori. Conceptele mai importante cu care cel de valoare se intersectează sunt: atitudinea, norma, idealul, interesul, nevoia și trăsăturile de personalitate. (Relația valoare- atitudine, constituind unul dintre subiectele principale ale secțiunii de față, va fi tratat mai pe larg spre sfârșit.) Față de normele sociale, care sunt și ele standarde ale conduitei, valorile sunt prescrieri mai generale ale modului de comportament, fiind, în același timp, și scopuri, stări ultime de atins ale existenței noastre (end states of existence). Normele sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumit mediu cultural și care prin socializare devin „adevăruri” personale. Împreună cu evaluările (atitudinile propriu-zise), ele funcționează ca prejudecăți, iar traduse în comportamente, ca discriminări. Nu însă în toate împrejurările - înseși stereotipurile nefiind automat și integral „false judecăți sociale” (vezi pe larg Iluț, 2000; Chelcea, 2003). 2.2. Funcțiiletc "2.2. Funcțiile" E de menționat întâi că atitudinile au, ca orice unități mentale, funcția generală de legătură a eului cu lumea și de raportare selectivă la realitate. Dar, dacă schemele mentale privesc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și stima de sine. Relația de cauzalitate dintre sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile pe care le avem (vezi pe larg Iluț, 2001). Se pare, apoi, că, împreună cu stima de sine, multe atitudini servesc unui scop mai general al ființei umane, anume acela de a minimiza frica de moarte (Greenberg et al., 1993). Consider că discutând despre funcțiile atitudinilor se impun
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor de realitățile psihice grupale și colective (vezi pe larg Iluț, 2000). Dar, chiar la acest nivel (al grupurilor), și sociologia ca atare a găsit un teren fertil de studiu, concentrându-se însă nu numai pe grupurile mici și mijlocii, ci și pe cele mari, și neintrând în detalii de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prelucrarea cantitativă și calitativă a datelor; elaborarea sintezei (raportului) de cercetare. Fiecare dintre aceste etape este importantă și implică o serie de exigențe. Probleme deosebite se ridică însă la nivelul eșantionării și al construcției chestionarului. Aceste chestiuni sunt tratate pe larg în cărți dedicate metodologiei (vezi, în românește, Rotariu și Iluț, 1997; Chelcea, 2001; Mărgineanu, 2000), așa încât se va proceda aici doar la câteva sublinieri. Eșantionul este acea parte din populația supusă investigației care este intervievată efectiv. Calculele probabilistice și experiența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
p.108). Mills accentuează această constatare, afirmând că, pe cât crește numărul membrilor unui grup, pe atât scade posibilitatea intercomunicării și dezvoltării identității, rezultantă directă a acestei dificultăți comunicaționale între foarte multe persoane. Conceptul de echipă ca atare este descris pe larg de către Forsyth; autorul alcătuiește un scurt inventar conform căruia în afaceri ne confruntăm cu echipe de producție sau echipe de luare a deciziilor, în universități cu echipe de cercetare, în dezvoltarea organizațională cu echipe de experți, în școli cu echipe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
resemnării. Poezia devine mod existențial alternativ, care își stăpânește autorul, impunându-se emblematic. Lipsa de echivoc a implicațiilor etice iese tranșant în evidență în raport cu ambiguitatea funciară a poetului ce îngemănează în demersul său curajul „nebunesc/ nebunesc/ nefiresc/ al ieșirii în larguri” cu luciditatea că acolo va fi trădat de materialul său poetic, natura umană. În proză, cursivă și fără vreun efort vizibil în scriitură, S. „face analize psihologice dintre cele mai subtile într-un limbaj instructiv și precis” (Alex. Ștefănescu), fără
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
lumii și a omului, chiar dacă sînt înțelese în litera lor, și știința umană, reprezentată în special de doctrinele filozofice. Ca atare, în acest comentariu, care se dovedește profund și impunător, bogat în ce privește erudiția și expunerile specifice, Augustin se folosește pe larg de ceea ce scriseseră mai înainte Origen și Vasile (citiți în traducere), de cunoștințe de fizică, astronomie, medicină sau aritmologie - într-un cuvînt, de toată știința profană, astfel încît opera pare lipsită de un principiu organic și de unitate în compoziție
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
victorioși vandalii. Quodvultdeus intervine curajos, doar cu arma cuvîntului, pentru a condamna violențele și jafurile pe care le îndurau catolicii. Pentru a-l pedepsi, Genseric îl îmbarcă împreună cu alți oameni ai Bisericii pe o corabie deteriorată care este dusă în largul mării. Dar, navigînd cu noroc, aceasta ajunge în Campania. Aici erezia pelagiană era foarte răspîndită și Quodvultdeus îl avertizează pe episcopul de Napoli, Nostrianus, de pericolul reprezentat de Florus, care era prietenul lui Iulian de Eclanum și căruia marele eretic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]