2,362 matches
-
cu corpul ei de silfidă, cu gura ca o fragă, cu sânii fabuloși, e plină de șarm, incredibilă din toate punctele de vedere< îi plăcea această fată și acum, se uita la ea pe furiș. Ea a perceput mulțumită că Laur o admiră și curând se observau prin grup și parcă totul s-a evaporat în umbrele nopții. În plus sesizase că are un aliat de nădejde pentru apărarea Malvinei< el tot încerca să-l potolească din avânt pe Marinică. Într-
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
trup se lipi de al lui. - E ea! își spuse fericit, eliberat de apăsarea ce-l cuprinsese. Ajungând lângă el, Flora și-a strecurat palma în mâna lui și a început s-o strângă cu înfrigurare. În clipa aceea, pentru Laur toate necazurile au dispărut în neant. Un timp care i se păru viu se instală între cei doi; își uneau imperceptibil umerii încordați, se apăsau și stabileau ce să facă. Totul dispăruse între cei doi și-i învăluise într-un
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
șușotiți acolo? Flora nepăsătoare îi răspunse: - Ne ducem la plimbare ! - Vin și eu ! hotărî Marinică cu îndrăzneală. - Tu? Ce să cauți cu noi? spuse Flora revoltată și continuă conversația cu celelalte fete, nebăgând în seamă de aici înainte intervențiile lui. Laur nu mai știa pe ce lume se află.Ea nu i-a mai dat drumul. Degetele lor, pe măsură ce trecea timpul, se împleteau și se cercetau pline de nerăbdare. Trupurile care se lipeau întruna, simțurile și instinctele traduse numai prin transpirația
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fierbinte se reduseseră practic numai la palme care se frământau încordate. Îl atrăgea fata aceasta drăguță, pasiunea puse repede stăpânire pe el, limbajul mâinilor, intraductibil dar riguros de exact, i se destăinuia fetei, te vreau! Toți din jur sunt edificați, Laur a pus mâna pe Flora, sunt și puțin invidioși însă nicio grijă, ’’are balta pește’’. Au luat-o încetișor spre casa Malvinei și după ce sau despărțit de ea, Flora, respirând adânc i se confesă repede, continuându-și plimbarea, sub crengile
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
îți sar în ochi luminile și acele negre indicând trecerea timpului. Li se pare că s-a uitat în nemișcare, vremea se oprise pentru totdeauna, deși scurgerea timpului este singura variabilă implacabilă și gândurile li s-au unificat pentru eternitate. Laur speră să rămână singuri în parc vântul suflă un aer încins, el a simțit deodată nevoia să nu mai fie nimic între ei, hainele erau de prisos însă îi era frică de cei din jur: - Nu-ți fie teamă, nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
îngândurat? Nu ar trebui să fii, eu nu te plac! Te iubesc, înțelegi? Hai spune și tu măcar, mă placi? Știi, te iubesc de mult, de când m-am mutat lângă voi, off mai bine tac, poate vei înțelege mai târziu! Laur se frământă, ce poate să-i răspundă? Însă ca întotdeauna întârzie, reflectează și izbucnește într-un târziu, - Mai bine ne sărutăm! Ajung vorbele! Ea repetă încet: - Iubitule! Iubitule îl domină cu intensitate și când totul se împrăștie și se prăbușește
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ca la comandă în același timp, se sărută, fac încă doi pași, din nou o repriză amândoi tremură de dorință, fata ar sta o veșnicie regretă, suspină dar trebuie să plece. Pasiunea iar s-a învolburat pe nesimțite în valuri. Laur ar dori să se întoarcă în parc însă tace, își da seama că se apropie răsăritul. Se întrerup ades și se despart cu dificultate însă merg mai departe, tot mai departe! Ea veselă îi aruncă: - Să nu care cumva să
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Nu mai ești singur de capul tău< acum ești al meu! El râde încetișor, parcă s-a gândit să-i spulbere incertitudinile. Se pupă scurt, apăsat ca doi oameni care se cunosc de secole și Flora dispare în întunecimea caselor. Laur pleacă mai departe, o umbră pândește de peun balcon, ridică privirea însă ea se retrage iute spune în minte: - Mulțumesc, dragă vecină, pentru discreție! Intră în casă își încălzește apa și se spală de transpirație. Pantalonii, slipul, cămașa sunt mototolite
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
picoliță pe hol și-i cere să-i aducă o ciorbă de burtă în salon. Femeia îi spune: - Nu mai avem specială sefu’! Este nouă și bănuia că este un invitat deosebit. - Nu-i nimic, adu-mi din cealaltă! Intervine Laur îndreptându-se amândoi spre salon. Imediat s-a zvonit întoarcerea nepotului, tot personalul se bucură și încep să vină în pelerinaj Geta de la bufet îi spune râzând: - A venit șefuțu’! Unchiul îi ia la fugă glumind: - Vedeți că poate aveți
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și eu vacanța! Spune zâmbind cu ochii după o clientă frumoasă care tocmai a intrat în restaurant: - Foarte bine că este măritată, nu-ți trebuie complicații acum! Îi răspunde unchiul încântat, și-și scoate portofelul: - Arată-l pe al tău! Laur îl arată gol și râd, nici urmă de Bălcescu. Unchiul său îl umple cu niște bani și continuă: - Când îi termini, vii la mine! Să nu iei de la taică-tu sau maică-ta, pentru ei banii sunt scumpi. Hai acum
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
forme geometrice, linii și culori cu tonuri delicate; este închisă cu nasturii până la gât care-i ascund trupul superb. Este hipnotizat însă și ceilalți băieți se uită cu admirație la ea. S-a lăsat liniștea în grup: Bună, la toți! Laur, vii te rog? Vorbește natural, fără emfază. Își spune: - Ce liniștitor îi este glasul! Se dezmeticește, iese din grup și se îndreaptă spre ea. Fericită că Laur se duce lângă ea, îi dă un sărut fugar iar Nicu rostește cu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cu admirație la ea. S-a lăsat liniștea în grup: Bună, la toți! Laur, vii te rog? Vorbește natural, fără emfază. Își spune: - Ce liniștitor îi este glasul! Se dezmeticește, iese din grup și se îndreaptă spre ea. Fericită că Laur se duce lângă ea, îi dă un sărut fugar iar Nicu rostește cu încântare, aproape strigând cu vocea-i puternică de bas: - Te-ai făcut gagică mișto, ia-mă și pe mine la plimbare, măcar să vă țin borcănelul! Râd toți
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Era una din acele nopți blânde, minunate cum numai pe malul mării poți întâlni. Rezemau din picioare zidurile sau stau jos pe trotuar, la taifas. Malvina a venit imediat spre ei, fericită că o vede și se așează lângă ei. Laur își întreabă amicii: Îl știți pe Panaitescu, profesorul de franceză? - Da ! Este profesor în continuare la Școala generală numărul 13! - Și eu am făcut clasa a cincea și aproape o lună din a șasea, acolo la 13. Mă ascultă odată
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să o am și la anul profesoară! Băieții se distrau copios. - Probabil s-o fi îndrăgostit de tine și nu poate să ți-o spună, de e profesoara ta! spune Flora agasată dar spre deliciul tuturor și îi șoptește lui Laur: - Mergem și noi, că mă plictisesc? S-au ridicat nerăbdători și trec s-o lase pe Malvina. Au rămas doar ei pe strada învăluită în întunericul copacilor bătrâni și se sărută. Flora îi prinde mâna și o așează ușor printre
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de bătrân însă boala l-a traumatizat și, cel schimbător de minunat ca apa vieții, pentru tânărul fiu care deocamdată își manifestă nepăsarea, inconștiența și uneori chiar sacrificiul tinereții. La restaurant ajunge odată cu inginerul șef, Bălăuță. Unchiu-său le face cunoștință Laur este rezervat însă din partea lui Bălăuță simte multă efuziune. Acesta este bucuros că în sfârșit îl cunoaște pe nepotul amicului său. Lui Laur îi pare că distinge o oarecare urmă de afecțiune în vocea inginerului. Merg în salon unde începe
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
inconștiența și uneori chiar sacrificiul tinereții. La restaurant ajunge odată cu inginerul șef, Bălăuță. Unchiu-său le face cunoștință Laur este rezervat însă din partea lui Bălăuță simte multă efuziune. Acesta este bucuros că în sfârșit îl cunoaște pe nepotul amicului său. Lui Laur îi pare că distinge o oarecare urmă de afecțiune în vocea inginerului. Merg în salon unde începe tirul întrebărilor curioase și de rutină: - Câți ani ai< la ce facultate ești? - La Utilaj în București este singura de această specialitate din
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de cum te-a văzut, mai mănânci ceva? Ia un cotlet, lasă că ajungi tu la întreprindere. Nu m-am așteptat ca Utilajul pe care l-ai schimbat cu Frigul să fie atât de bun și de perspectivă. În sfârșit, Laur pleacă de la restaurant și merge până la capătul liniei de troleu respectând indicațiile primite. În Tomis, noul cartier al Constanței, se vede vânzoleală de macarale, utilaje și mașini specifice șantierelor de construcții, însă trebuia să meargă mai departe să ia o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
specifice șantierelor de construcții, însă trebuia să meargă mai departe să ia o mașină dintr-o stație de autobuz. Nefiind oră de vârf, autovehiculele veneau rar ele făceau turul variantei prin Zona industrială a orașului și tocmai plecase unul, însă Laur neștiind drumul l-a ratat a trebuit să îl aștepte pe următorul. Era o zi călduroasă de iulie, niciun copac, niciun petec de umbră unde să se refugieze. Căldura înăbușitoare se prăbușea fără milă asupra tuturor, oamenii fugeau înnebuniți în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
traseu hârbuit fiind pasageri puțini, au mai stat câteva minute până au venit doi călători. Șoferul se cunoștea cu ceilalți și parcă făceau parte dintr-o lume aparte, lumea celor ce trudesc și discutau problemele lor, ieșind din tiparele obișnuite. Laur transpirase, îl apăsa umezeala, aerul greu respirabil îl înăbușea; s-a așezat la umbră, scaunele din partea pe care bătea soarele rămăseseră neocupate. Merge fix două stații și se miră că mașina aceea hodorogită se putea deplasa cu viteză atât de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
gând să înceapă, curând însă seara își intrase în drepturi. Începuse să se mai răcorească, asfaltul păstra încă fierbințeala acumulată în timpul zilei. Dintre bătrâni doar Marinică agitat, bântuia nesigur pe stradă, nervos că nu are partener la agățat gagici. Pe Laur știa că l-a înhățat Flora care nu apăruse. Ea și Malvina parcă și-au dat întâlnire la o oră fixată, au apărut din direcții diferite în același timp. Flora a venit cu o rochie asemănătoare cu cea din seara
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
S-au așezat direct pe trotuar într-un colț mai întunecos; îi străjuia Marinică în picioare și Malvina, așezată jos lângă Flora< nu se feresc de restul lumii și își lipesc buzele tandru. Cedând impulsurilor, se așează în brațele lui Laur și îl sărută pătimaș. Marinică, înfierbântat de scenă, izbucnește necontrolat: - Malvina, hai să ne f<em și noi! În lumina felinarelor se observă fața Malvinei, înroșită brusc, cu privirea derutată și două lacrimi uriașe care se revărsau printre gene. Izbucnește
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
același ton întărâtat. - Te fu..e bine, șchiopul ăla al tău? - Da! Răspunse Flora sec, realizând că el poate continua la nesfârșit cu limbajul de mahala. - Nu vezi că te-ai umplut, miroși și tot mai vrei, ma...hie de la Laur! Cred c-o înghiți cu halba! - Da, numai pe a lui o servesc! zise Flora indignată și scurt către Laur, - Să mergem! Încheind disputa pentru amândoi. Marinică dispare iritat și îndârjit prin oraș. După acest incident Flora, tristă, îi mărturisește
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
la nesfârșit cu limbajul de mahala. - Nu vezi că te-ai umplut, miroși și tot mai vrei, ma...hie de la Laur! Cred c-o înghiți cu halba! - Da, numai pe a lui o servesc! zise Flora indignată și scurt către Laur, - Să mergem! Încheind disputa pentru amândoi. Marinică dispare iritat și îndârjit prin oraș. După acest incident Flora, tristă, îi mărturisește sfârșită: - Bărbatul meu vine mâine! Laur a rămas uluit, fără grai, simțea cum îi bubuie creierul care-l prevenea repetat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
halba! - Da, numai pe a lui o servesc! zise Flora indignată și scurt către Laur, - Să mergem! Încheind disputa pentru amândoi. Marinică dispare iritat și îndârjit prin oraș. După acest incident Flora, tristă, îi mărturisește sfârșită: - Bărbatul meu vine mâine! Laur a rămas uluit, fără grai, simțea cum îi bubuie creierul care-l prevenea repetat atenție, primejdie! Trebuia să ia o decizie care întârzia să îi vină în ajutor el aproape uitase de celelalte existențe și tot ea rupse tăcerea: - În
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mine ? Flora este la fel ca marea, puternică, nesfârșită, îl folosește cum dorește, e mărinimoasă și blânda, îi trece mâna prin părul ud de transpirație și-i spune: - Ai răbdare, iubitule, avem toată seara înainte, o noapte cât o eternitate! Laur se gândește cum poate opri timpul! Timpul este incompresibil, orice ai face el este invariabil dintr-un șir de constante care se rătăcesc, el curge mai departe indiferent de voința noastră este acum aici și nu mai e, a dispărut
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]