2,513 matches
-
de viață când era mai tânăr -, slobozea acum urlete jalnice, persistente, care-ți induceau o stare de frică, de nesiguranță, de groază. Ce se întâmpla cu Haiduc? Erau aceste urlete nocturne un soi de rămas bun? Erau "cântecul lui de lebădă" și poate un "Memento mori"? Erau o trecere în revistă a propriei sale existențe și un adio luat cu ură și dispreț față de specia umană? Față de Homo Sapiens? Nu-mi pot da seama. Ceea ce știu cu siguranță e faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sper să apară anul acesta la editura Eikon. (Aprilie 2014) Angela Furtună Doamne, dar prieteniile literare sunt atât de rare... Mi-am dorit întotdeauna bucuria de a sta pe un țărm Arhanghelii nu au fost niște balerini firavi din Lacul lebedelor, ci niște războinici dispuși la sacrificii, arhistrategii ce păzesc bunele rânduieli din lumea îngerilor noștri păzitori. ...am avut șansa să mă nasc într-o casă cu bibliotecă, sobă cu lemne, pian, ceainic dătător de veșnice arome și podul cu multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a cauzelor bune și drepte, care pot fi incomode și chiar febril militante. Cauze ce sunt mai degrabă ale lumii, decât ale mele, eu fiind un caz cultural clasic de egofobie. Arhanghelii nu au fost niște balerini firavi din Lacul lebedelor, ci niște războinici dispuși la sacrificii, arhistrategii ce păzesc bunele rânduieli din lumea îngerilor noștri păzitori. Ei au avut de îndeplinit grele misiuni divine, conform vechilor scripturi, și tocmai de aceea numele lor, derivând din Angelus, în general, atestă această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sacru sadovenian și "țara de dincolo de negură"; de alta, la Blaga, muntele mitic, nu mai puțin impregnat de taine. La capătul vederii muntele era pentru mine o margine, marginá lumii... (Hronicul și cântecul vârstelor). Un Blaga interiorizat, "mut ca o lebădă", cultivă coborârea reculegere în inele mâhnit, atitudine nu mult diferită de muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu. Ce distanțe psihice, apoi, între autorul "Jderilor" și E. Lovinescu, foști colegi de clasă la Fălticeni! unul franc orientat spre modernitate, altul evoluând consecvent sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mic decât cel din Ithaca, dar același stil, cu tot ce trebuie vieții a 3 4000 studenți. Nu-i lipsește stadionul, bine Întreținut, prevăzut cu tot ce e necesar manifertărilor sportive. Seara, lacul universității, În lumina reflectoarelor, e brăzdat de lebede grațioase. Pe strada mea locuiesc familii modeste. Majoritatea Închiriază camere pentru studenți. Vecini cu mine, o pereche de studenți veniți din statul Indiana. El studiază medicina veterinară, ea agronomia. Micul lor automobil nu diferă de primele exemplare scoase de Ford
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
călușei, leagăne, mașinuțe și avioane, care se ridicau și se învârteau, în timp ce adolescenți bezmetici încercau labirin- tul cu oglinzi, peșterile sau zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să admire păunii și lebedele, iar tinerii se plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase, care iarna devenea un patinoar elegant pentru amatori. Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tolănit pe iarbă, urmărești marile figuri și forme pe care le fac norii cumulus - corăbii grandioase cu pânzele umflate de vânt și patru catarge, monștrii cu corpul sidefiu-solzos și fălci rubinii, care, În puține minute, se transformă suav Într-o lebădă, dar nu Într-una reală, ci asemănătoatre acelor lebede din cărțile de basme nordice unde un tânâr le călărește prin văzduhul atotputernic! Pe scurt, realitatea mea, a corpului și spiritului meu, era atît de dispropoționată față de realitățile mari, brutale și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care le fac norii cumulus - corăbii grandioase cu pânzele umflate de vânt și patru catarge, monștrii cu corpul sidefiu-solzos și fălci rubinii, care, În puține minute, se transformă suav Într-o lebădă, dar nu Într-una reală, ci asemănătoatre acelor lebede din cărțile de basme nordice unde un tânâr le călărește prin văzduhul atotputernic! Pe scurt, realitatea mea, a corpului și spiritului meu, era atît de dispropoționată față de realitățile mari, brutale și copleșitoare din jur - și Încă am Înșirat numai o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ruptură din falsul prezent, din fracturarea, de fapt, a persoanei și conștiinței proprii, poeții care nu numai că fac, dar și au „gânduri sinucigașe” - În sensul pozitiv, de bun-simț al celorlalți! -, poeții ating uneori, „cu frică și tremur”, acest prezent, lebădă neagră, orbitoare, ce trece pe sub lucruri - plutind deasupra lor, de fapt, Într-un cer concret, invizibil, și fiecare bătaie de aripă este o rană vie prin care se cască existența - mare, glorioasă, invincibilă, zeiească. Du entfernst dich von mir, du
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
celor care caută de lucru În străinătate. Au ajuns să fie primele două comunități românești din Europa Occidentală, depășind-o pe cea din Germania („culegătorii de căpșuni“ din Spania au intrat deja În folclorul românesc, la fel ca „mâncătorii de lebede“ de la Viena). Cu englezii, românii se pot Înțelege mai bine astăzi, grație... englezei. Cu observația că aceasta s-a impus nu prin Anglia, ci prin America. Relațiile sunt mai strânse ca Înainte, fiindcă lumea e mai mică și rețeaua contactelor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Românii ar avea motive să fie Încântați că măcar o parte din țigani pleacă din țară, dar nu prea sunt, considerând că, pe unde se duc, țiganii fac România de râs. O anecdotă bine cunoscută povestește cum au devorat țiganii lebedele de pe lacul Palatului Schönbrunn din Viena. Nici trecerea lor prin Londra nu a rămas neobservată; londonezii au avut prilejul să-i vadă exersând tradiționala artă a cerșitului. În 2002, odată cu renunțarea la vize, a urmat un val „sensibil“ În Franța
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Astoria" (aici găzduim). Statuia lui Petru cel Mare (Frémiet) Ecaterina II, Nicolai I. Palate europene și statui în gustul sec. XVIII. Străzi drepte, grădini mari, canaluri, Neva impozantă. Zi splendidă, ca în Sept. la noi. Seara, spectacol la operă. Lacul lebedelor, balet muzică de Ceaicovsky. Balet clasic, balerine grațioase. Democrația a păstrat acest fast artistic al trecutului. Am văzut și muzeul apărării Leningradului. Când ieșim de la operă 11 1/2 e încă lumină. Marți, 26.VI. Institutul de botanică. 5 milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două țărăncuțe care descifrează silabisind versurile de pe soclul pe care stă poetul (gânditor pe o bancă). ...Ceva despre liniște, despre un lac cu lebede... N-a mai rămas nimic din toate decât viersul... * Sunt bucuros că armata roșie ne-a scăpat poate pentru totdeauna de bestia războinică. * Syringa Josica un fel de liliac care crește și în munții apuseni. Floarea mai bogată. 1. Călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu umezeală și ceață; în dimineața asta a început a ninge ușor. Plecăm către amiază la o casă de țară a lui Ehrenburg la vreo sută treizeci de km de Moscova. Am mai văzut în una din sările trecute Lacul lebedelor, balet de Ceaikovski. Într-o după-amiază, vineri, am avut o masă a comitetului la care am luat parte, cu Skobelțin, numai eu, Ehrenburg și Dombovski (polon), Go-Mo-Jo bolnav; Alexandru Fadeev de asemeni; Aragon sosește la 9 sau la 10 dec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din cetate. Lebăda reprezintă o altă ipostază solară a fetei, adusă, într-un basm din Găgești, Dâmbovița, de cea mai mare apă curgătoare (în geografia și percepția românească) între lumi: „Se duce acolo, la Dunăre, vede venind pă apă o lebădă frumoasă. Venea, venea, venea, venea pă apă. A așteptat s-ajungă la distanța cât știa că cuprinde arma lui, trage-n ea și o lovește pă lebădă într-o aripă. N-a omorât-o. Numaidecât câinili sare și să duce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
românească) între lumi: „Se duce acolo, la Dunăre, vede venind pă apă o lebădă frumoasă. Venea, venea, venea, venea pă apă. A așteptat s-ajungă la distanța cât știa că cuprinde arma lui, trage-n ea și o lovește pă lebădă într-o aripă. N-a omorât-o. Numaidecât câinili sare și să duce s-o aducă. Când o vede el, lebăda aia mândră și frumoasă, nu știa ce să mai facă dă frumusețea ei. A dus- o-n cameră, unde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
A așteptat s-ajungă la distanța cât știa că cuprinde arma lui, trage-n ea și o lovește pă lebădă într-o aripă. N-a omorât-o. Numaidecât câinili sare și să duce s-o aducă. Când o vede el, lebăda aia mândră și frumoasă, nu știa ce să mai facă dă frumusețea ei. A dus- o-n cameră, unde dormea el și-a pus-o la capu patului, și stătea lebăda acolo, ei! Și să uita, privea”. Sintagma fixă „mândră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să duce s-o aducă. Când o vede el, lebăda aia mândră și frumoasă, nu știa ce să mai facă dă frumusețea ei. A dus- o-n cameră, unde dormea el și-a pus-o la capu patului, și stătea lebăda acolo, ei! Și să uita, privea”. Sintagma fixă „mândră și frumoasă” pare specializată pentru statutul inițiatic feminin, prin valoarea estetică înaltă, ce implică și o conștiință de sine acută. Efortul capturării este redat sacadat, prin flash-uri dinamice. Seria lor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
durativă a imperfectului. Repetiția de cinci ori a verbului a veni, din care de patru ori la imperfect, dilată momentul mitic printr-o percepție hiperbolică a hierofaniei avimorfe și construiește, prin emfază, proporții sacre. Considerată o „vie epifanie a luminii”, lebăda adusă în spațiul social se comportă asemenea fetei-floare și ia formă umană doar noaptea, pentru a se hrăni: „...s-a dat de trei ori peste cap și a ieșit o mândră fată care nici nu era pă față dă pământ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ritului de trecere în pielea unui animal și adoptarea comportamentului aferent constituie o constantă inițiatică universală. V. I. Propp menționează chiar un ceremonial inițiatic cu dominantă coregrafică: „erau incluse dansuri pentru care oamenii îmbrăcau diferite piei de animale: bivoli, urși, lebede, lupi etc. Capetele acestor animale slujeau ca măști. Tocmai ele simbolizau transformarea omului în animal”. Eroul hotărăște prin gesturile sale încheierea etapei liminare inițiatice, în urma căreia frații „sălbăticiți” au coborât în lumea esențială, a existenței puternice și libere de constrângeri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
strigătul specific al țapinarilor. Cuvintele nu mi sunt capabile să reproducă atmosfera de farmec din nopțile verii și toamnei acelui an, trăite În singurătate pe malul stâng al Bistriței, urmărind, transpus În lumea basmelor, trecerea plutașilor cu strigătul lor de lebădă sălbatică. Îi urmăream, aproape seară de seară, ore Întregi, cu o dragoste nemărginită și adesea le duceam comenzile ritmice cu mine acasă, adormind În cântecul lor. După ani, am mai trecut de multe ori prin Piatra Neamț, să-i arăt și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
literar de acolo, mediul în care ești pus să exiști zilnic, nu e tocmai prielnic pentru un ins de oarece vocație. Cu o metaforă nu știu cât de reușită, e ceva de genul: undeva, într-o lume a rațelor, dacă nimerește o lebădă, nu se simte în largul ei e de așteptat că rațele în cârd/ în cor cășună pe biata lebădă și râd de ea și caută s-o dea de-o parte căci ea, nesemănându-le, li pe pare teribil de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
oarece vocație. Cu o metaforă nu știu cât de reușită, e ceva de genul: undeva, într-o lume a rațelor, dacă nimerește o lebădă, nu se simte în largul ei e de așteptat că rațele în cârd/ în cor cășună pe biata lebădă și râd de ea și caută s-o dea de-o parte căci ea, nesemănându-le, li pe pare teribil de caraghioasă. În Craiova, sigur, conduceam filiala USR, conduceam revista "Ramuri"; dar asta mă costa prea scump, ca să păstrez echilibrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sfinte, prin marii părinți. Am citit toate cărțile/ am carnea tristă, cum spune poetul. Ce minunată zăbavă-i cetitul cărților și ce înalt model cultural! De rușinea de a scrie poezie, între poeți cine scapă?! Cum e să te știi lebădă între atâtea gâște gălăgioase și să nu te umpli de rușinea de a fi altfel... E greu, peste poate, când comiți fatala mișcare de a publica în cele reviste. Atunci rușinea cea mare coboară peste tine și ești alungat pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
grupă). Explicația Orală propriu zisă a lucrărilor -Se vor efectua următoarele exerciții de încălzire: “Umerii îi vom mișcă, Spatele vom așeza, Degetele-mi sunt petale, Se deschid că la o floare. Iar apoi le resfiram, Ca la pian noi cântam. Lebedele-n jur privesc, Mâinile mi le rotesc, Morisca o învârtesc.” După ce ultimele explicații vor fi date, le voi ură copiilor “Spor la lucru!” , urmând să lucreze sub atentă supraveghere și îndrumare a educatoarei , a zânei Primăvară și a Voluntarului care
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]