4,107 matches
-
care dorințele tale desenează sfârșituri din viitor nu ne caută nimeni ... Citește mai mult fuste scurte îmbrăcate în femei lungidimineața călare sub soaremitomani gălbejiți numără zilesemințechiștoacetu miroși a lumină roșiemi-e frică să te respirochii ți-s două clepsidre sincronizate copii leagănă părinți pe valuri albe le cântășevaletul meu nu mai are culoarepână și mintea mi-e un cearceafpe care dorințele tale desenează sfârșituridin viitor nu ne caută nimeni... XX. NIMIC, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 236 din 24 august
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
cazul unor încălcări grave și cînd brahmanul vrea să respecte riguros legea, intervin pedepse mai dure. Forma principală a pedepsei constă în faptul că expulzatul trebuie să-și înfigă în coapse un cîrlig și agățat de acesta trebuie să fie legănat prin aer [239] timp de o jumătate de oră, o oră sau mai mult. Acest procedeu nu este, în marea parte a cazurilor, permis de către englezi. 7) Este de amintit aici o formă singulară de reintegrare în casta brahmanilor. Un
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
grijă, parcă dezmorțindu-și inelele. Se târa greoi, ridicând foarte ușor capul și plecându și-l repede pe podea, ca și cum ar fi căutat o urmă. Când se apropie de lacul de lumină, se opri o clipă amețit. Apoi se îndrepta legănat spre Andronic. Parcă lumina lunii îl vrăjise și pe el ...“. După o lungă noapte, Andronic și șarpele dispar într-un mod la fel de misterios ca cel al apariției lor. Conform dicționarului Doinei Ruști, șarpele este: „semn al renașterii, al infinitului și
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
grijă, parcă dezmorțindu și inelele. Se târa greoi, ridicând foarte ușor capul și plecându-și-l repede pe podea, ca și cum ar fi căutat o urmă. Când se apropie de lacul de lumină, se opri o clipă ametit. Apoi se îndrepiă legănat spre Andronic. Parcă lumina lunii îl vrăjise si pe el“. Aceeași idee de ambivalență a faptelor este întâlnită și în Nouăsprezece trandafiri, unde pădurea evocată de Damian exista aievea în 1914, când a fost tăiată, însă el nu înțelege că
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
dar nici soacră-sa nu era tocmai hâtră. Într-o zi omul nostru iese de-acasă după trebi. Nevastă-sa, după ce-și scaldă copilul și-l înfașă, îl puse-n albie lângă sobă, că era iarnă; ș-apoi îl legănă și-l dezmierdă până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cîtu-i lua gura: "Aolio! Copilașul meu, copilașul meu! Muma ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși s-o schimbe după mintea lor periculoasă. Bogăție și sărăcie, deșteptăciune și prostie, frumusețe și urîțenie polii între care omenirea își leagănă de milenii implacabila soartă. Resemnare? Nu. Să ne împăcăm cu gîndul că nu ne naștem egali. Că avem ce merităm. Revoluțiile puse în mișcare de indivizii tarați ai ultimului secol par să intre definitiv în amintirea neguroasă a planetei. Oricum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fetele (băieții mai puțin) au aerul că dintr-un moment în altul sînt gata să-și ia zborul: baloane pe care ginșii plesnesc. Fete drăgălașe, normale, puse nemilos pe socluri de celulită. Incredibil! Negresele însele, mlădii în imagistica tradițională, se leagănă pe tortuare ca niște leneșe elefăntoaice. Largile rochii de regine de Saba, coafurile abracadabrante, supradimensiunea brățărilor și cerceilor, toate amplifică, deformează, urîțesc. Doar pe malul Loarei, fără întrerupere, o formație tam-tam, supli africani autentici, de Discovery Channel par să marcheze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Răcirea vremii duce la schimbarea frunzișului copacilor, păsările pleacă și lasă codrii pustii, ploile mărunte și dese dau o nuanță de gri naturii, se așază tristețea spre sfârșit de toamnă. Poeziile propuse pentru clasa a III-a sunt: Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Joc de toamnă de Elena Dragoș; Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri. „Se-nșiră rândunele în zare și se duc... Furnica i foarte mândră de tot ce-a strâns în vară... Și n sat, pe ulicioară, lucind
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
folosite de poet. d. Momentul evaluării gradului de înțelegere a textului liric poate fi apreciat prin lectura integrală a acestuia, discuții despre poezie, poet, versuri și strofă. Pentru consolidarea cunoștințelor, dau elevilor pentru rezolvare exercițiile: a. La poezia Ce te legeni... cer să noteze corespunzător: 1. Mihai Eminescu un vers 2. Ce te legeni... titlul 3. Fără ploaie, fără vânt, numele poetului b. La poezia Joc de chiciuri de Tudor Arghezi cer elevilor să completeze propozițiile lacunare: Joc de chiciuri este
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
fi apreciat prin lectura integrală a acestuia, discuții despre poezie, poet, versuri și strofă. Pentru consolidarea cunoștințelor, dau elevilor pentru rezolvare exercițiile: a. La poezia Ce te legeni... cer să noteze corespunzător: 1. Mihai Eminescu un vers 2. Ce te legeni... titlul 3. Fără ploaie, fără vânt, numele poetului b. La poezia Joc de chiciuri de Tudor Arghezi cer elevilor să completeze propozițiile lacunare: Joc de chiciuri este o scrisă de Tudor Arghezi. Un rând din poezie se numește . Două sau
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
într-o comunicare clară, frumoasă și expresivă. Poeții atribuie însușiri deosebite obiectelor pentru a-și exprima sentimentele, iar elevii învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Nu-i nimic. A trecut acceleratul.” (versuri scrise de George Topârceanu) Pentru verificarea însușirii noțiunilor despre personificare, cer elevilor să dea exemple de versuri din poezii unde sunt atribuite însușiri omenești necuvântătoarelor: Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu; Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Iarna pe uliță de George Coșbuc. O altă figură de stil întâlnită în poeziile de la clasele mici este repetiția, cu rol de a concretiza, a accentua ceea ce poetul consideră esențial în sentimentele pe care le trăiește. În
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în sentimentele pe care le trăiește. În poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, identificăm repetiția în versurile: „Mircea însuși mână-n luptă vijeliangrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare...” De același poet avem versuri din poezia Ce te legeni...: „Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând...”. În poezia Iarna de Vasile Alecsandri întâlnim repetiția în versurile: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară...” Pentru ca elevii să prezinte interes pentru
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
masă. 2. Treceți substantivele la numărul singular: păduri; case; câini; elevi; pomi. 3. Precizați felul și numărul substantivelor din versurile: „Peste vârf de rămurele, Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele.” (M. Eminescu, Ce te legeni...) Rebus: A B Soluția pe verticală, A - B (SUBSTANTIV) Orizontal: 1. Se aude și se pronunță ............ 2. Propriu sau ............ 3. Cuvântul este alcătuit din ............ 4. Plural sau ............ 5. Propoziție sau ............ 6. Singular sau ............ 7. Denumește lucruri, fenomene și ............ 1. 2
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
25 Al lui Enitharmon; dar vaierele ei îneacă harfele nemuritoare. Tare și mai tare via muzică peste văzduh plutește, Slabă și mai slabă lumina zilei asfințește; și rotile învîrtitoarei bezne Porniră în solemne revoluții. Pămîntul, de durere frînt, zbătîndu-se, Se leagănă încoace și încolo și plînse-amar la geamătul lui Enithármon. 30 Și totuși fíravele harfe și glasuri de argint alină așternutul cel trudit, Însă din peșterile nopții celei mai adînci, suind în nori de ceață, Iarna-și întinde áripile negre largi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Prin aerul întunecos; cartea de fier o luară și așezat-o-au deasupra Pe nori de moarte, si cîntecele își cîntară, frămîntînd pîinea lui Orc. Orc cîntecul îl asculta, silit fiind, răbdînd de foame pe vîntul friguros 100 Care se legăna împovărat de blestemata plămădeala; se mînia Prin sita Onei promoroaca; torențiala ploaie se varsă din vadra cea de fier A lui Eleth, si mîinile-nghețate-ale lui Úveth frămîntau pîinea. Cerurile de groază se înclină sub a' lor mîini de fier, Cîntînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ceruri era negura: numai o luminița Așa cum scînteiază din spirite ce dorm, se arătă-n adîncuri dedesubt. Precum atunci cînd súflă vîntul peste un cîmp de grîne, a sufletelor harmalaie Prin tot noianul, purtate jos de Nouri grei care se leagănă-n căldură toamnei, Astfel vuiește de la un cer la altul, cu glas dogit răcnesc 326 chipurile omenești 565 Sub nouri groși, îngrozitoare fulgere bufnesc și tunete răzbubuie, În valuri cad potopurile cerului peste recolta omenească toată. Atuncea Urizen, șezînd în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
secretă!) să tărăgăneze instrumentarea cazului până ce se va cristaliza o părere majoritară în opinia publică atât de agitată. (Ministrul Educației Naționale a trebuit să-și dea demisia și soarta întregului Guvern atârna de un fir, de un fir ce se legăna amenințător când într-o parte, când în cealaltă.) Așa că Doctorul Ralf Lalazor n-a apucat să finalizeze dosarul și acesta a ajuns pe masa eminentului procuror Doctor Ragnavaldur Sicl. Care n-a mai putut tărăgăna lucrurile fiindcă după atâția ani
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cu fitilul sângelui scurt / lâng-un perete ard în neștire / suflă peste mine clopotul surd. Tânjesc departe și nu am casă / piatra-nflorește dinspre genunchi / în locul pleoapei vreau o mireasă, / mamă, vestește ceasul la unchi. // În pivniți vinul albit pe frunte / leagănă lumea pentru-un argint, / îmi caut trupul de peste munte - / voalul miresei l-o fi orbind. // Dar pune, mamă, jar în mireasă / plângi de pe-acuma căci am să cânt, / șadă cu toții veseli la masă / eu mai întârzii pe sub pământ.” Precum
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
îl derivă din Diana plus oda, A. T. Laurian și T. C. Massim, ca și Aron Densușianu, de la verbul doleo („a durea”), iar A. Cihac de la sârbescul dvoinița („fluier dublu”). Un alt grup de etimologii apropie termenul de verbele a legăna și a alăpta ( I. A. Candrea, A. Philippide, Aug. Scriban, D. Caracostea). B. P. Hasdeu, identificând unele corespondențe în limbile celto-irlandeze, în persană, sanscrită, zendică și lituaniană, consideră că și la noi forma veche era daina și că d. a
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
P. Hasdeu, V. Alecsandri, B. Delavrancea, și de Lucian Blaga, care invocă necesitatea primă de cunoaștere poetică. O teorie originală creează D. Caracostea, care este convins că d. a fost izvodită de femeile înstrăinate prin căsătorie, în timp ce-și legănau copiii, dar mai ales de cele ce slujeau la stăpâni. În felul acesta, dorul de cei de acasă și jalea unui trai greu se îmbină cu duioșia maternă în discrete elegii. Certă pare a fi doar periodizarea care consideră că
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
categorie fac parte instrumentele gramaticale: prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume, numerale, verbe. Între cele 2000 de cuvinte moștenite în limba română, unele s-au păstrat numai în această limbănumărul lor este de 100, precum ajutor, cântec, creștin, împărat, a ierta, a legăna ș. a. Ca o concluzie, limba română continuă latina populară (vulgară). Româna, ca și alte limbi romanice, s-a născut în urma diversificării și evoluției neîntrerupte a limbii latine vorbite (populară). Latina vorbită era o limbă comună, mijloc de comunicare orală, limbile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
genunchi, privirea i se topea pe cerul străveziu. Licărirea unui surâs îi lumina chipul... Puțin câte puțin, ne-am lăsat în voia acelei liniști. Aplecați peste balustradă, cu ochii larg deschiși, încercam să vedem cât mai mult cer. Balconul se legăna ușor, fugindu-ne de sub picioare, începând să plutească. Orizontul se apropia de noi ca și cum ne-am fi avântat spre el prin răsuflarea nopții. În zare am deslușit sclipirea aceea stinsă - ar fi zis că erau paietele unor valuri mici pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu coșuri, cu saci și pachete. - Trimiteți toate astea la piață?, a întrebat Charlotte ca să umple liniștea stingheră din ultimele clipe. - Nu. |sta e câștigul vostru. N-au avut timp să răspundă. Vizitiul a tras de hățuri, căruța s-a legănat, a început să înainteze în praful cald al drumului de peste câmp... Sub pănură, Charlotte și mama ei au descoperit trei saci cu cartofi, doi saci cu grâu, o putină cu miere, patru dovleci enormi și mai multe coșuri cu legume
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de clătinări din cap sugestive. Era un fel de tabu în jurul căruia se învârtea istorisirea lor descriind astfel decorul. Vedeam mai întâi un râu curgând pe pietricele netede, apoi un drum care străbătea nemărginirea deșertului. Iar soarele începea să se legene în ochii Charlottei, obrajii ei se învăpăiau de la arsura nisipului și cerul răsuna de nechezaturi... Scena căreia nu îi înțelegeam sensul, dar căreia îi percepeam densitatea fizică, pierea. Adulții suspinau, schimbau vorba, își turnau încă un pahar de votcă. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]