3,106 matches
-
și sociologului Max Weber (1864-1920). Weber definește capitalismul ca pe un sistem rațional de comportamente de schimb, a cărui finalitate vizează obținerea profitului. Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a autorității, planificare, raționalitate, grijă față de semeni, ordine, autodisciplină, chibzuință, economie etc. Specificul sistemului capitalist și al unui sistem socio-economic evoluat, consideră Weber, este "organizația birocratică", structurată și orientată spre profit. Reflectând tradiții ideologice consensuale cu cele europene, teoriile și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
economică și echitate socială" (misiunea ONU), precum și crearea unui sistem de reguli, instituții și proceduri care să reglementeze politica economică internațională. Reglementarea liberalizării internaționale a schimburilor de bunuri, servicii și capital prin Acordul Bretton Woods (1944) este considerată actul de legitimare a puterii "grupurilor de oameni autorizați să acționeze ca un singur individ" corporațiile transnaționale 15. Ca subliniere specială ar trebui menționat faptul că, deși fenomenele descrise par a deriva unele din altele, de cele mai multe ori ele s-au desfășurat simultan
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului. Autorizată discreționar, cunoașterea științifică devine, mai mult decât oricând în epoca digitalizată, instrument de guvernare aservită capitalului. Criteriul de legitimare a științei postmoderne este "performativitatea" ("performativity"), și nu adevărul. Din aceste considerente, performativitatea sau "criteriul tehnologic", cum îl numește Lyotard, ajunge să mercantilizeze știința: cunoașterea, programată din faza de proiect pentru a deveni produs vandabil, este consumată drept combustibil pentru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare a evenimentelor câte are și cunoașterea științifică. Deosebirea constă în faptul că știința se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prin sistemele mediatice, în vectori culturali ai societăților; * afacerile au acumulat îndeajunsă putere încât să-și activeze clar rolul istoric de contribuabil voluntar la bunăstarea omenirii și, în particular, la cea a comunităților în care funcționează. În al doilea rând, legitimarea socială a afacerilor, îndeosebi a marilor companii, a fondurilor de investiții, a devenit "problemă" din cauza mobilității capitalului. Faptul că marile afaceri își mută locația și-și reinvestesc profitul dintr-o țară în alta în funcție de avantaje comparative afectează guverne, instituții, micile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
referire mai ales la cele multinaționale, deși sunt puțin controlabile, sunt în schimb influențabile (chiar dacă nu în aceeași măsură în care ele influențează lumea) și conformismul moral liber consimțit, sau "autonomia voinței" (E. Durkheim) este calea cea mai lesnicioasă de legitimare din partea societății. 7.4. Stakeholders Probabil că, de îndată ce s-a inițiat prima afacere, pe lângă efectele ei benefice, aceasta și-a externalizat costuri și a afectat, mai mult sau mai puțin, indivizi, grupuri, comunități și, neîndoielnic, mediul înconjurător. Orice tranzacție economică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
etică, experți în marketing social, consultanți, înființarea unor posturi telefonice gratuite, comunicate media ș.a până la finanțarea unor organizații neguvernamentale, a unor campanii asociate cu probleme sociale, organizarea de "think tanks", asociații și simpozioane etc. sunt folosite ca mijloace de legitimare și poziționare socială în relația afacerilor cu competitorii-cheie. Și, deși aceste investiții arată cât de serios sunt preocupate organizațiile, și îndeosebi marile afaceri, de păstrarea imaginii și reputației de bun cetățean corporativ, rezultatele sunt încă departe de nivelul așteptărilor. Mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
5.1. Cum sunt percepuți social indicatorii cetățeniei corporative? Pentru o calificare unitară a firmelor, referirile la responsabilitatea socială ar trebui să păstreze aceiași indicatori, iar ponderea acestora în evaluarea activismului civic ar trebui să fie similară. Cu alte cuvinte, legitimarea socială, perceperea civismului și a valorilor morale ale unei firme de către grupurile interesate ar trebui să fie în general consensuală. Or, ce apreciază mai mult consumatorii: prețul scăzut sau prezervarea mediului? Dar comunitatea locală, tratamentul angajaților, peste reglementările legal stipulate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
converge cu ascensiunea întreprinderii care comunică, instituție "totală", interesată strategic să demonstreze că are simțul responsabilităților sociale și morale. Sistemul clasic bazat pe dreptul natural la proprietate și pe "mâna invizibilă" a pieții a fost înlocuit cu un sistem de legitimare deschis, problematic și comunicațional. În prezent, legitimitatea întreprinderii nu mai e dată și nici contestată, ea se construiește și se vinde; trăim în epoca marketingului valorilor și a legitimităților promoționale, "stadiu ultim al secularizării postmoraliste". În concluzie, globalizarea și complexitatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
violență pentru îndeplinirea scopurilor lor. Toate aceste guverne au reprezentat o continuitate esențială cu ideile antisemite românești care își aveau originea în perioada de dinaintea primului război mondial. Este adevărat că politicienii cu vederi antisemite radicale au căpătat o mai mare legitimare în ochii publicului după venirea la putere a lui Hitler în Germania. Dar ceea ce a fost nou sub Partidul Național Creștin, în timpul dictaturii regale și mai ales când puterea a fost luată de Garda de Fier și de Antonescu, nu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Resursele financiare nu vor mai veni exclusiv de la nivel central, ci vor trebui asigurate de la bugetul local; pentru aceasta, este necesar ca acest buget să fie astfel constituit, încât să poată acorda cetățenilor beneficiile stabilite prin lege. Astfel, are loc legitimarea unui parteneriat comunitar cu implicarea diverșilor actori comunitari, în care părțile alocă resurse, își asumă responsabilități pentru realizarea unui scop comun, iar distribuția riscurilor și beneficiilor este împărțită în mod echitabil. Parteneriatul este o modalitate de extindere a solidarității și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mecanismele noii sinteze constituționale, după eliminarea edificiului totalitar și după traversarea unei perioade de vid constituțional. Schimbările politice produse după 22 decembrie 1989 corespund fenomenului de dizolvare implicită și explicită a legii fundamentale a statului socialist și de construcție și legitimare a statului de drept. În cadrul acestui fenomen, modelul constituțional din 1965 s-a perpetuat în multe privințe formale și în spiritul său, chiar dacă Revoluția din 1989 părea să reorienteze țara spre democrația de tip occidental. Tranziția instituțională, începută odată cu instalarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
poziționarea celor ce au scris constituțiile post-decembriste, fapt ce a dus la actuala "republică semiprezidențială", în care președintele este investit prin vot direct și are rezervat un rol decorativ. A fost suficient ca Președintele Băsescu să invoce doar modul de legitimare a Președintelui pentru a ne arăta că legea fundamentală este prost croită. În căutarea unei soluții pentru ieșirea din criză, s-au conturat trei opțiuni: prima, susținută de către foștii președinți ai României post-decembriste, Iliescu și Constantinescu, propune menținerea sistemului semiprezidențial
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care sunt într-un anumit moment în atenția publică din cauza unor disfuncționalități. Odată cu îndepărtarea de momentele referendumurilor pentru demiterea președintelui începe să scadă și interesul în planul dezbaterii publice asupra instrumentului referendar în sine, ca mod alternativ sau complementar de legitimare democratică. Dar, consider că rămâne demnă de luat în seamă, la o eventuală revizuire a Constituției, clarificarea modului în care poporul exercită suveranitatea prin referendum, ca și posibilitatea extinderii referendumului decizional prin introducerea posibilității referendumului legislativ și a celui abrogativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ca principale domenii de interes: cercetarea calitativă în științele sociale și politice; studii de gen (gender studies); modernitatea politică modele de schimbare și modernizare social-politică. Este doctor în științe politice al Universității "Al. I. Cuza" Iași, cu tema Modele de legitimare a puterii în modernitatea politică românească. În intervalul 2010-2013, a derulat un program de cercetare postdoctorală, în cadrul Universității "Al. I. Cuza" și un stagiu de documentare la Universitatea Lyon 2, Franța, pe tema Analiza comparativă a politicilor publice din Uniunea Europeană
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pentru text, pe toate palierele posibile de exegeză: lexicală, structurală, relațional-ierarhică. În ultimă etapă a analizei, s-a apelat și la metoda hermeneuticii amplificatoare, în sensul confruntării scenariului de text cu datele istorico-biografice, verificabile din alte surse, pentru validarea și legitimarea textului. În înaintarea demersului de exegeză tematologică s-au reliefat toate marile teme prezente în țesătura textului, cum ar fi: tema copilăriei ca descoperire a lumii prin uimire, tema înstrăinării în mediul educativ de tip scolastic, tema fugii și a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fie amenințată de fulgerele Moscovei. Pe de altă parte, cea mai mică acțiune de reformare a economiei sale, rezultat al unei industrializări lacunare, nu făcea decît să o apropie mai mult de modelul de dezvoltare care a triumfat în URSS. Legitimarea prin proliferarea bunăstării materiale (foarte relativă) nu are aceleași șanse ca în Ungaria și RDG să se substituie moștenirii staliniste. De unde recurgerea la o altă formă de legitimare care nu aparține numai României, dar care aici funcționează cu atit mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
apropie mai mult de modelul de dezvoltare care a triumfat în URSS. Legitimarea prin proliferarea bunăstării materiale (foarte relativă) nu are aceleași șanse ca în Ungaria și RDG să se substituie moștenirii staliniste. De unde recurgerea la o altă formă de legitimare care nu aparține numai României, dar care aici funcționează cu atit mai intens cu cît se hrănește din rusofobia viscerală a populației sale, cea a sentimentului național, folosit de elita birocratică și transformat într-un naționalism acerb. Din aceste două
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
alimentele și întrerupînd curentul electric. Fără să mai vorbim de teroarea politică, menținută aici la un nivel mult mai ridicat decît în alte democrații populare. Adoptarea de către echipele aflate la putere în țările din Europa de Est a unor noi proceduri de legitimare, nu a împiedicat ca, din 1975, să se manifeste noi forme de contestare îndreptate împotriva dominației "fratelui mai mare" și împotriva rigidității birocratice și represive a sistemului. De la această dată, alergia la modelul și la prezența sovietică, respingerea "altoiului" stalinist
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în evidență blocajul și lipsurile sistemului. În al doilea rînd, în mai multe țări apare o disidență pe care acordurile de la Helsinki au susținut-o și i-au oferit o bază juridică. Simțindu-se mai siguri în dominația lor datorită legitimării implicite a statu-quo-ului, sovieticii nu au realizat pînă unde puteau să-i ducă hotărîrile formulate în Actul final al CSCE la capitolul drepturilor omului și libertăților fundamentale. Ori, tocmai în numele acestor principii enunțate în a treia formulare de la Helsinki, contestatarii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
el înlocuit de Popov, un tehnician fără etichetă politică. În România, în schimb, tranziția spre o democrație, care în această țară era încă departe de a fi complet stabilită, s-a făcut cu violență și cu duritate. Într-adevăr, aici legitimarea puterii comuniste nu se mai baza de mult timp pe un compromis oarecare între popor și conducători (mai degrabă "conducătorul suprem"), ci pe infailibilitatea, proclamată ca dogmă, a "conducătorului" Nicolae Ceușescu. Acesta ridicase pe o culme niciodată atinsă în țările
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din Golf" pentru a oferi o citire critică și a ajuta la explicarea efectelor sale asupra publicului și a masivului sprijin obținut. În ultima decadă, cultura media a jucat un rol crescînd în alegerile politice, în luptele politice și în legitimarea sistemului politic. Evenimente media globale precum Războiul din Golf au demonstrat eficacitatea armelor americane și a hegemoniei puterii militare a Statelor Unite, în vreme ce spectaculoasele funeralii ale lui Nixon transmise la televizor în 1994 au demonstrat puterea funcției prezidențiale. Funeraliile naționale ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înlocuirea de către corporații transnaționale a statului-națiune ca reglator al producției într-o nouă eră de producție globală care șterge barierele anterioare de spațiu și timp. Alți teoreticieni sociologi vorbesc de "capitalismul dezorganizat" sau organizat diferit și de noi crize de legitimare, riscuri, probleme ecologice, dezintegrarea comunității, creșterea discrepanței între bogați și săraci, noi boli mortale precum SIDA și o multitudine de alte noi fenomene și dificultăți 2. Aceste schimbări dramatice necesită reacții teoretice și politice adiționale, care să interpreteze configurația socială
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pentru a realiza o critică figurativă și multiculturală a ideologiei în Rambo, de exemplu, nu ar fi suficient un simplu atac asupra ideologiei sale militariste și imperialiste și asupra modului în care militarismul și imperialismul filmului slujește intereselor imperialiste prin legitimarea unor intervenții în Asia de Sud-est, Orientul Mijlociu sau America Centrală, sau de oriunde. Ar mai trebui criticate, de asemenea, discursurile și figurile care construiesc problematica sexuală și rasială a textului, arătînd cum reprezentarea bărbaților, femeilor, a vietnamezilor, rușilor etc. reprezintă un element fundamental
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și rasistă se bazează pe un șir de opoziții binare, pe studiile culturale încearcă să le submineze și să le răstoarne. Aceste opoziții binare ale ideologiei își au rădăcinile într-un sistem de antagonisme între forțe inegale și servesc la legitimarea privilegiilor și dominației clasei mai puternice. "Norma" ideologică este încă aceea de "sex masculin alb, clasa superioară" și servește la a denigra și domina pe toți cei care nu sînt albi sau de sex masculin sau care aparțin clasei muncitoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]