2,103 matches
-
penale. Așadar, rezultă că din coroborarea textelor anterior arătate din Codul penal se ajunge la slăbirea/fragilizarea protecției penale a dreptului la integritate fizică a persoanei. 7. Într-adevăr, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, însă acest principiu constituțional nu trebuie privit izolat, ceea ce înseamnă că aplicarea sa trebuie să țină seama de respectarea atât a drepturilor fundamentale, cât și a celorlalte principii constituționale (a se vedea Decizia nr. 101 din 1 februarie
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
combine dispozițiile din Codul penal din 1969 cu cele din actualul Cod penal contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, viciul de neconstituționalitate putând fi înlăturat doar prin interpretarea prevederilor art. 5 din Codul penal în sensul că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 822 din 3 decembrie 2015 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
mai favorabile din legi penale succesive este exclusă, întrucât s-ar ajunge la crearea unei a treia legi, ceea ce reprezintă o legiferare din partea organului judiciar, operațiune interzisă de art. 61 din Constituția României, ce prevede că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În plus, prin Decizia nr. 5/2014 dată în rezolvarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 iunie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
toate infracțiunile, așadar pedeapsa rezultantă sau pedeapsa de ansamblu, pedeapsă ce trebuie să reflecte pericolul social care reiese din comiterea infracțiunilor concurente. 18. În concluzie, Curtea a reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
reflecte pericolul social care reiese din comiterea infracțiunilor concurente. 18. În concluzie, Curtea a reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, prin adoptarea noului regim
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
acestei opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reținut în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentația națională era unicamerală
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare. 18. Totodată, Curtea observă că autorii excepției sunt nemulțumiți și de modul de aplicare de către registratorul-șef a reglementărilor aplicabile în această materie. Or, eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor criticate și
DECIZIE nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274033_a_275362]
-
intrării în vigoare a legii, așadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. În ceea ce privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. 20. În sprijinul concluziilor sale, Curtea Constituțională a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia
DECIZIE nr. 368 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274027_a_275356]
-
armelor - din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, soluția legislativă existentă nemulțumindu-l. Or, aceste norme legale au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Astfel, în ceea ce privește completarea sau modificarea dispozițiilor de lege, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
DECIZIE nr. 148 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271310_a_272639]
-
din 27 octombrie 2015 , Curtea a reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
de infracțiuni, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a reținut că
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
se aplice potrivit principiului "legii mai conforme cu interesele apărării sociale", care este legea nouă. Curtea a reținut că stabilirea limitelor apărării sociale este atributul exclusiv al legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De altfel, Curtea a constatat că, în aplicarea pedepsei rezultante, în ipoteza reglementată de art. 10 din Legea nr. 187/2012 , nu se poate reține existența unei succesiuni de
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
fiind prestabilit de art. 3 alin. (2) din lege, care prevede că "aleșii locali sunt în serviciul colectivității locale". Curtea constată statutul constituțional diferit al celor două categorii de aleși, fiecare fiind reprezentanți ai unor autorități distincte, respectiv ai autorității legiuitoare și ai celei executive, care funcționează în baza principiului separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Prin urmare, Curtea constată că prevederile constituționale ale art. 16 nu sunt încălcate. 29
DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272505_a_273834]
-
scrutin. Alegeri cu un tur de scrutin se organizează și în alte state, fiind date ca exemple în acest sens "alegerea Parlamentului în Marea Britanie și alegerea Congresului în Statele Unite ale Americii." Instituirea unei modalități de scrutin, aflată la latitudinea autorității legiuitoare, respectă exigențele constituționale și constituie o expresie a libertății de apreciere a Parlamentului în ce privește varianta de modalitate de scrutin obiect al legiferării. Nu se încalcă nici Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția, întrucât "șansa de
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și principiul neretroactivității legii, Curtea, prin Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015 , paragraful 43, a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor. 36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
atât timp cât dreptul de proprietate stabilit printr-un act al instanței nu este suprimat, din moment ce conținutul și limitele dreptului de proprietate și ale creanțelor asupra statului sunt stabilite de lege. Pe cale de consecință, nu se poate identifica o ingerință a puterii legiuitoare în puterea judecătorească, astfel încât principiul separației puterilor în stat nu este încălcat. Totodată, arată că, în măsura în care în dosarul de despăgubire există hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care se stabilește în sarcina autorității publice pârâte doar o obligație de a
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a țării", fiind în contradicție și cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
DECIZIE nr. 760 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269422_a_270751]
-
eliminarea căii de atac împotriva hotărârii prin care s-a soluționat cererea de amendare. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că rezolvarea problemei relevate de autorul excepției revine Parlamentului, în calitate de autoritate legiuitoare, iar nu Curții Constituționale. Precizează în acest sens, cu referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, că nicio normă constituțională nu garantează dublul grad de jurisdicție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea
DECIZIE nr. 898 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269547_a_270876]
-
acest sens, arată că recalcularea pensiilor de serviciu, inclusiv a celor ale deputaților și senatorilor, nu are semnificația încălcării principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat și nu constituie o nesocotire a competenței ori rolului constituțional ale puterii legiuitoare sau a mandatului reprezentativ al parlamentarilor. Pe de altă parte, nu se poate reține incidența considerentelor care au fundamentat Decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 , deoarece statutul constituțional al magistraților este diferit de cel al deputaților și
DECIZIE nr. 221 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a prevederilor art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241558_a_242887]
-
atribuții, directorul Oficiului nu solicită și nu primește instrucțiuni de la Comisie, de la vreun guvern sau de la oricare altă instituție sau organism. Articolul 4 Comitetul de Supraveghere Se înființează un Comitet de Supraveghere, compoziția și atribuțiile acestuia fiind stabilite de corpul legiuitor al Comunității. Acest Comitet răspunde de monitorizarea periodică a modului în care Oficiul duce la îndeplinire funcția de investigare. Articolul 5 Directorul 1. Oficiul este condus de un director, numit de Comisie, după consultarea cu Parlamentul European și cu Consiliul
jrc3971as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89134_a_89921]
-
contraveni înseși rațiunii existenței puterii legislative, care și-ar nega rolul constituțional. În consecință, se apreciază că nu poate exista niciun conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare fiind prevăzut de art. 61 alin. (1) din Constituție. 9. Cu privire la criticile referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție se arată că o lege, odată adoptată, produce și trebuie să producă efecte juridice numai pentru viitor, pentru simplul
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
astfel cum s-a arătat la paragraful 25, ca text constituțional de referință aplicabil în mod implicit art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la cerința respectării prin legea interpretativă a legii (inițiale, originare), lege adoptată de unica autoritate legiuitoare a țării [art. 61 alin. (1) din Constituție]. Desigur, pentru a stabili dacă legea interpretativă nu se abate de la conținutul normativ al legii interpretate, Curtea trebuie să verifice, în prealabil, respectarea de către legiuitor a cerințelor de calitate a legii, iar
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
care există și astăzi), spițeria și școala domnească (unde a învățat și Ion Creangă - actualul Muzeu de Istorie), instituții construite de către Mânăstirea Neamț, cea care primise Ținutul Neamțului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviță, cu mult timp în urmă. Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat în anul 1863, ca urmare a reformelor lansate de Al. I. Cuza, „Legea privitoare la seculizarea averilor mânăstirești și trecerea lor în proprietatea statului”, ceea ce a permis orașului Tîrgu Neamț să devină de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
renunțat la drepturile sale de succesiune în favoarea fiilor săi. Astfel, conform documentului, cei trei fii ai prințului Leopold, prinții Wilhelm, Ferdinand și Carol, au devenit din acel moment „"moștenitori prezumtivi"” ai regelui României, Carol I. La 14 martie 1881 adunările legiuitoare aprobă modificarea Constituției României, care este proclamată regat, iar domnitorul Carol este proclamat rege. Ceremonia de încoronare s-a desfășurat la 10 mai 1881 și a fost urmată de 8 zile de sărbătoare națională. Cu această ocazie, principele Ferdinand face
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]