4,839 matches
-
u l u i, se menționează cîmpul discursiv pentru a desemna spațiul în care un ansamblu de formații discursive sînt concurente și se delimitează reciproc. Dar, în analiza sensului, semantica structurală a impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori confundate. În aceste împrejurări, s-ar putea folosi denumirea cîmp lingvistic ca un hiperonim al celorlalte, deși această folosire nu a devenit obișnuită. Cîmpul noțional nu a beneficiat de o definiție precisă pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o definiție precisă pe terenul lingvisticii, deși este antrenat în anliza sensului, iar situația se explică prin faptul că a fost concurat de cîmpul tematic, propus de G. Matoré, iar uneori a fost confundat cu cîmpul semantic sau cu cîmpul lexical. Cîmpurile noționale sînt domenii recunoscute în realitatea obiectelor și în practica umană, fiind reprezentate în limbă în sectorul referenților. Relațiile semantice care antrenează asociațiile de idei în cîmpurile noționale sînt de o mare diversitate și de o mare complexitate, astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
catagorizare a culorilor din mai multe limbi sau a altor cîmpuri noționale, precum desemnarea zăpezii la eschimoși, sistemele de reprezentare a numărului, a persoanei, a timpului etc., este în centrul lucrărilor despre percepție și reprezentare care vizează producerea sensului. Cîmpul lexical întrunește unitățile lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste unități au, sub aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din mai multe limbi sau a altor cîmpuri noționale, precum desemnarea zăpezii la eschimoși, sistemele de reprezentare a numărului, a persoanei, a timpului etc., este în centrul lucrărilor despre percepție și reprezentare care vizează producerea sensului. Cîmpul lexical întrunește unitățile lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste unități au, sub aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic, analiza cîmpurilor lexicale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și reprezentare care vizează producerea sensului. Cîmpul lexical întrunește unitățile lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste unități au, sub aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic, analiza cîmpurilor lexicale (precum cele ale înrudirii, ale muncilor agricole etc.) permit surprinderea, prin amprenta lor în limbă, a evoluției moravurilor, a ocupațiilor și tehnicilor (adică a practicilor sociale). În plan sincronic, studiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste unități au, sub aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic, analiza cîmpurilor lexicale (precum cele ale înrudirii, ale muncilor agricole etc.) permit surprinderea, prin amprenta lor în limbă, a evoluției moravurilor, a ocupațiilor și tehnicilor (adică a practicilor sociale). În plan sincronic, studiul acestor cîmpuri antrenează problemele de structurare a lexicului și, într-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbă, a evoluției moravurilor, a ocupațiilor și tehnicilor (adică a practicilor sociale). În plan sincronic, studiul acestor cîmpuri antrenează problemele de structurare a lexicului și, într-o abordare comparativă între limbi și culturi, a celor ale relativității lingvistice. Noțiunea "cîmp lexical" interesează în mod deosebit lexicografia, apoi, stilistica și a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Folosirea ei nu creează dificultăți dacă domeniul noțional corespunde unei desemnări hiperonimice, deoarece cîmpul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interesează în mod deosebit lexicografia, apoi, stilistica și a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Folosirea ei nu creează dificultăți dacă domeniul noțional corespunde unei desemnări hiperonimice, deoarece cîmpul lexical apare atunci sub forma unei paradigme (de exemplu, arbore - stejar, pin, palmier), dar cînd domeniul acoperit devine mai complex (de exemplu, aviație - dragoste) noțiunea nu mai poate viza bogăția relațiilor și asociațiilor semantice pe care le presupune lexicul. În concepția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Halliday, se poate determina un cîmp al discursului aplicabil varietății sociolingvistice realizate de termenii diferitelor specialități, încît terminologia unui limbaj de specialitate constituie cîmpul dicursului realizabil în acest limbaj. Cîmpul semantic este aria acoperită de potențialitățile semnificante ale unei unități lexicale în limbă, dar acest concept nu este ferit de o serie de confuzii și de nesiguranță. De vreme ce cuvintele nu au o semnificație pozitivă, ci doar o valoare de diferențiere care rezultă din relațiile cu alte elemente ale sistemului, atunci, arată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alte elemente ale sistemului, atunci, arată Ferdinand de Saussure, caracteristica lor cea mai exactă este de a fi ce nu sînt altele. Partea nu se disociază de întreg și, în consecință, caracterizarea cîmpului semantic se confundă cu cea a cîmpului lexical, așa cum procedează, de altfel, analiza semică structurală. Cît despre confuziile cu cîmpul noțional, aceasta rezultă din excluderea, din principiu, a extralingvisticului, a oricărei particularități a realității și a subiectului, precum și a raporturilor dintre ele. În aceste condiții, reprezentările lumii în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensibile și de la experiențele practice, nu ar viza o lingvistică ce ar fi concepută într-un cadru idealist și dirijată spre o concepere ca fiind imanent sistemului limbii, deoarece, ca efect al acestei problematici, cîmpul noțional, cîmpul semantic și cîmpul lexical se confundă, fără a putea fi diferențiate. Cu toate acestea, nu conceptul "cîmp semantic" trebuie respins în această situație, ci problematica teoretică în cadrul căreia este considerat ca de la sine înțeles, ceea ce trebuie pus în discuție, deoarece, cu o altă perspectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să fie coerentă), se actualizează prin: pronominalizare (transformarea în pronume a unui nume propriu sau comun evocat anterior: Vlad este un om consecvent. El.....); definitivare sau referință deictică: X a primit un premiu; premiul este...; premiul acesta nu e...; substituții lexicale vizînd varietatea gramaticală și stilistică: Din cauza lui copilul a rămas infirm. A trăit toată viața cu această povară în suflet; reluări interferențiale și presupoziții: Prietena mea are probleme. S-a reapucat de fumat (în cea de-a doua propoziție este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni cu extensiune foarte largă, de genul: fapt, fenomen, obiect, lucru, idee, acțiune etc., și de tip hiperonimic, de ex. oscilograf-dispozitiv); c) intersecția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mijloacelor lingvistice care asigură legăturile intra- și interfrastice, permițînd unui enunț oral sau scris să apară ca un text. Lingvistica transfrastică și gramatica textului desemnează marcatorii responsabili de realizarea coeziunii: a) repetarea (în mod obligatoriu cu același sens) a elementelor lexicale în propoziții diferite ale aceleiași secvențe: Am cumpărat o mașină. Mașina e de culoare roșie.; b) relativa unitate a sistemului pronominal, ceea ce presupune apariția unor paralelisme în schema sintactică, asociate cu înlocuirea elementelor lexicale (trebuie să se țină cont de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obligatoriu cu același sens) a elementelor lexicale în propoziții diferite ale aceleiași secvențe: Am cumpărat o mașină. Mașina e de culoare roșie.; b) relativa unitate a sistemului pronominal, ceea ce presupune apariția unor paralelisme în schema sintactică, asociate cu înlocuirea elementelor lexicale (trebuie să se țină cont de compatibilitatea semantică). El repetă rolul lui Romeo. Ea pe cel al Julietei. Amîndoi sînt actori (dar nu și Amîndoi sînt blonzi); c) pro-formele, adică substituirea unor elemente lexicale prin altele, care le pot înlocui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
schema sintactică, asociate cu înlocuirea elementelor lexicale (trebuie să se țină cont de compatibilitatea semantică). El repetă rolul lui Romeo. Ea pe cel al Julietei. Amîndoi sînt actori (dar nu și Amîndoi sînt blonzi); c) pro-formele, adică substituirea unor elemente lexicale prin altele, care le pot înlocui; deicticele cu referire la substantivele din propoziții precedente au, de obicei, această funcție: Pictorii și-au expus lucrările. Acestea au fost vîndute repede. Există și substitute pentru verbe (ex. a face): El a promis
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sintagme recurente în vorbire sau scriere care satisfac anumite necesități de expresie și care, conformîndu-se sistemului unei limbi, se generalizează și pătrund în circuitul limbii comune. Sabine Bartsch definește colocațiile ca fiind "îmbinări recurente de cel puțin două cuvinte condiționate lexical și pragmatic care se află într-o relație sintactică directă". Exponent al teoriei contextuale asupra sensului, expuse în linii mari încă din 1934, lingvistul J. R. Firth este considerat a fi părintele acestui termen în spațiul terminologiei lingvistice. Acest lingvist
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se poate caracteriza prin diverse grade de întunecime (de ex., Este o noapte (foarte) întunecată), iar întunecimea implică lipsa luminii și deci căderea nopții (S-a întunecat deja = S-a înnoptat deja). În viziunea lui E. Coșeriu, colocațiile sînt solidarități lexicale care apar în urma unor afinități sau preferințe pentru anumite combinații. Astfel, lexemul conflict se combină frecvent contextual cu anumite verbe sau locuțiuni precum a apărea, a se desfășura și a avea loc. De aceea, în contextul predării limbilor străine, colocațiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
preferințe pentru anumite combinații. Astfel, lexemul conflict se combină frecvent contextual cu anumite verbe sau locuțiuni precum a apărea, a se desfășura și a avea loc. De aceea, în contextul predării limbilor străine, colocațiile sînt îmbinări recurente de cuvinte condiționate lexical și pragmatic, traducerea acestora într-o altă limbă fiind deseori problematică datorită deosebirilor lexico-gramaticale existente între limbi. Astfel, rom. a face se poate reda fie prin engl. to do, fie prin engl. to make. Verbul to do este de preferat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a face patul. Din perspectivă frazeologică, colocațiile sînt asocieri de termeni construite fie în jurul unui termen pivot, fie după anumite scheme sau modele sintactice, caracterul liber sau stabil al îmbinărilor fiind conferit de context. Aceste asocieri pot fi de natură lexicală, sintactică sau semantică, pot fi generale sau specifice unui anumit domeniu, pot avea structură fixă sau variabilă. În structura unei colocații se poate întotdeauna distinge o bază colocativă, unitatea care "alege", și un domeniu colocativ constituit din sateliți sau unități
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din conotațiile cuvintelor ce o compun. Principalele caracteristici ale colocațiilor sînt: non-compoziționalitate (înțelesul întregului este diferit de suma înțelesurilor părților), non-substituționalitate (componentele îmbinării nu pot fi substituite cu sinonime) și non-modificabiliate (îmbinările nu pot fi modificate prin adăugarea de material lexical suplimentar sau prin transformări gramaticale). O colocație pentru care sînt îndeplinite cele trei condiții de mai sus se apropie foarte mult de noțiunea de "idiom". V. cîmp, coocurență, concordanță. FIRTH 1957; CHOUECA 1988; CHURCH 1991; MOESCHLER - REBOUL 1994; BARTSCH 2004
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propoziția subordonată prin raportare la timpul verbal din regentă (uneori prin raportare la momentul enunțării)", fenomen numit și consecutio temporum. Fenomenul în discuție (manifest și în alte limbi) constă în faptul că verbul unei propoziții regente impune, atît prin proprietățile lexicale, cît și prin timpul redat de forma flexionară, restricții asupra timpului pe care-l poate exprima verbul din propoziția subordonată. De exemplu, verbe de influență, ca a cere și a ordona, presupun o completivă directă care reprezintă un eveniment viitor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
zice sau a afirma nu impun limite atît de stricte în realizarea temporalității completivei. În lingvistica europeană, termenul concordanță are, pe lîngă accepția anterior prezentată, cel puțin două alte semnificații, una funcțională în descrierea nivelului morfologic, iar alta vizînd domeniul lexical, și, prin extindere, analiza discursului. Orice ajustare a morfemelor specifice categoriilor gramaticale ale unui cuvînt în raport cu morfemele altui cuvînt, cu care intră într-o anume relație sintactică, constituie o concordanță (în gen și număr la adjectivul atribut față de substantivul regent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]