2,135 matches
-
sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale au valoare relativă. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează pregnant cel arterial, care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sau 4, de dimensiuni variabile au originea pe fața costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care se unesc cu venele cardiace mici. * Circulația limfatică a cordului Fluxul limfatic cardiac trece din capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care se unesc cu venele cardiace mici. * Circulația limfatică a cordului Fluxul limfatic cardiac trece din capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de pe descriptiv pe funcțional și, împreună să epuizeze cercetarea, completând cunoașterea. Rezultatele sunt impresionante și benefice pentru epidemiologie, terapeutică, nosologie (studiul clasificării și definirii maladiilor). Numărul specialiștilor se amplifică. șansele de vindecare cresc. Severino realizează traheotomia (1610); Aselli descoperă vasele limfatice și descrie al doilea sistem circulator, limfatic (1622); vestitul William Harvey, descoperă circulația sângelui (mica + marea circulație sanguină, 1628), Bartholin pune în evidență ganglionii limfatici (1655); Malpighi descrie capilarele (1661) și după patru ani descoperă globulele roșii. De Graaf descoperă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe Eustachio Rudio și pe Gaspard Aselli în sec. XVII, care cu un an înainte de Harvey (1627) scrie despre circulația sângelui prin „vene arterioase“ și se-ntoarce prin „artere venoase“, după ce s-a amestecat cu aerul. El redescoperă în 1622 limfaticele epiploice. Acestor precursori îl adăugăm și pe Annibal Albertini care, la începutul secolului scoate tratatul: „De affectionibus cordis“ în care semnalează și insuficiența respiratorie datorată dereglărilor circulatorii. Dar William Harvey, este un savant complet al circulației sanguine, întrucât el cercetează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
detractorilor, răspândiți pe continent, cel al partizanilor lui Harvey crește de la o zi la alta, între ei afirmându-se și Descartes și naturalistul danez Arnisoeus, autor al: Experimenta nova anatomica (1654). La orizont, viitorul era deja de partea sa. Circulația limfatică o descoperă, în 1651, Jean Pecquet. Făcând cercetări pe animale, pune în evidență ganglionii limfatici. Pecquet (1622 1674) este autorul Noilor experimente anatomice (Paris, 1651) și al „Dizertației anatomice asupra circulației sângelui“ (1651), care contribuie la mutarea centrului de importanță
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Bichat (1771 - 1802). Ceea ce descoperă Malpighi în 1661, în țesutul animal, va afirma medicul fizician Robert Hooke (1635 - 1703) pe vegetale, descriind celulele, în Micrographia, 1667. Tot ca atestători ai teoriei lui Harvey pot fi considerați și descoperitorii circulației limfatice, pe suedezul Olav Rudbeck (1651) și pe danezul Guillaume Bartholin (1653) care descriu vasele și ganglionii limfatici în același timp cu Jean Pecquet. O mare personalitate din rândurile opoziționiștilor la teoria circulației sanguine este Jean Baptiste van Helmont (1577 - 1644
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la fel de perfect inacceptabili. Niciodată oamenii ăștia nu au existat. Eroii romantici nu sunt decât niște eroi tragici, pișcați într-o zi de Lăsata Secului de tarantula carnavalului, împăunați cu un nas fals și dansând cancanul dramatic după beție. Unei retorici limfatice, mișcarea de la 1830 i-a substituit o retorică nervoasă și plină de sânge, asta-i tot." Zola, care vede în Ruy Blas, cea mai umană și cea mai vie din dramele lui Hugo, nu subliniază mai puțin neverosimilul situației și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1.). O circulație limfatică bogată ia naștere din capilarele limfatice centrale din vilozități și are rolul de a duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1.). O circulație limfatică bogată ia naștere din capilarele limfatice centrale din vilozități și are rolul de a duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular realizează circulația sângelui pentru a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor nutritive, în condiții bazale și de activitate, rolul circulației capilare cuprinde și aspecte particulare, cum ar fi implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Hg (Po luminală), la care se opune o presiune însumată de 21 mm Hg, iar presiunea rezultantă este negativă (7 mm Hg), determinând reabsorbție, ce reprezintă 9/10 din lichidul filtrat, restul de 1/10 revenind în circulație prin intermediul vaselor limfatice. Presiunea hidrostatică la nivelul capilarului depinde de presiunile arterială și venoasă, precum și de rezistențele pre și post-capilară, astfel că o creștere a presiunii venoase influențează mai puternic presiunea în capilar decât o creștere similară a presiunii arteriale, datorită rezistenței scăzute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capilar fiind relativ nerestricționată, procesele de filtrare și reabsorbție se produc sub acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându-se în proporție de ~85% prin capilarele sanguine și restul prin cele limfatice. In circulația pulmonară se produce absorbție pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate în apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]