4,922 matches
-
S. Damian - Petru Cimpoeșu, D. Țepeneag - Ion Simuț), inserează traduceri din scriitori străini, în special contemporani (Vladimir Nabokov, Aleksandr Soljenițân, Valeri Voronțov, Claudio Pozzani, Yasunari Kawabata, Yukio Mishima ș.a.) și transpuneri în limbi străine din poeți români, precum și grupaje din lirica unor poeți de după cel de-al doilea război (Radu Stanca, Nicolae Labiș, Constantin Abăluță, între alții). Caracteristică pentru publicație este varietatea cronicilor: literară, dramatică, muzicală, plastică, film, TV, grafică, coregrafică. Gabriela Melinescu ține un jurnal suedez. Marian Radu Mocanu scoate
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Aitmatov, Djamilia, București, 1962 (în colaborare cu Gh. Ciobanu); Giovanni Arpino, Anii maturității, București, 1963; Eugenio Montale, Poezii, pref. Edgar Papu, București, 1967; Umberto Saba, Canțonierul, București, 1970; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, București, 1970; Cântecele altora. Lirică italiană, Iași, 1972; Miodrag Pavlovici, Versuri, București, 1972 (în colaborare cu S. Nămoiu); Tereza Maria Moriglioni-Drăgan, Poemi - Poeme, ed. bilingvă, București, 1973; Poeți români - Poètes roumains, I-II, ed. bilingvă, îngr. trad., pref. Mihai Zamfir, București, 1995-1996; Cezar Baltag, Chemarea
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
i-ar fi cenzurate de o blajină ironie; un boem - dacă plutirea pe deasupra lumii străine lui n-ar fi pătrunsă de fiorul grav și de solemnitatea rostirii. Tematizând în primul rând Poetul și Poezia, dar fără a-și trâmbița tensiunile, lirica lui este expresia unei dualități: poetul, care se știe când fabulos și înțelept „inorog”, când un ins umil, „făr’de tron / și făr’ de fală”, trece prin lume când „nalt, prea nalt”, când dubitativ-problematic, persecutat de umbra capului „târziu de
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
plachete apărute aproape concomitent: 16 milioane, Scrisori de pe front, Torente, Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, Balade, Doftana, Balada celor patru mineri (1949). Frapează totuși, ca notă dominantă, nu festivismul, ci vehemența mesajului vindicativ. Din vechiul fond resentimentar al liricii care striga revolta față de împilarea și umilințele țăranului, se nutrește acum un activism incitator, slujind ideologiei ce propovăduia învrăjbirea, ura de clasă: „Mai e-ntuneric încă-n țară, / Fasciștii stau la pândă iar, / Și ca flămânzii lupi de codru / În preajma
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
În 1946, în eseul Introducere în poezia lui Arghezi, concentrează opiniile sale despre formula poetică a celui care în ochii multora trece drept un poet dificil. O lucrare în stil demonstrativ, în genul celei întreprinse de Tudor Vianu în marginea liricii lui Ion Barbu. C. începe prin a lămuri de ce Arghezi nu este un poet obscur și, pentru a dovedi, face o analiză logică și filologică a versului, traducând pe înțelesul tuturor subtilitățile limbajului. Pentru a înfrânge prejudecata cititorului leneș, el
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
bună, coerentă, utilă, chiar dacă pentru a fi înțeles criticul simplifică mult universul plin de ambiguități al poemului (o arhitectură de ambiguități). În același stil sunt analizate filonul tradiționalist, erotica, etosul, arta poetică și tema religiosului („între credință și tăgadă”) în lirica lui Arghezi. Multe din idei vor intra în exegeza argheziană ulterioară. C. însuși a continuat să urmărească, cât timp a avut dreptul să publice, fenomenul arghezian, scriind despre toate cărțile poetului. I s-a reproșat nota accentuat didactică și schema
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
polițiste, în colaborare cu Ion Maximilian (semnate cu pseudonimul Ștefan Marian). Se transferă ca redactor la Studioul Cinematografic din București, pentru ca în 1973 să se stabilească în Israel, unde se impune în presa de limbă română. Publică aici traduceri din lirica ebraică, întâi clasică, apoi modernă. În 1981, primește Premiul Sion. Ales de două ori vicepreședinte al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Israel, între 1991 și 1994 este președinte al acesteia. Debutând cu poezie în presă la treisprezece ani, C.
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
casa fragilă a cuplului. Regnurile se metamorfozează, obiecte pașnice, precum foarfeca frizerului, pot deveni ghilotine agresive, iar bărbații se întâlnesc la chefuri spre a-și pomeni prietenii morți, închinând pahare de lut, umplute greu cu pământul funebru. Bun cunoscător al liricii ebraice, ca traducător de poezie el dă în Sunete ebraice (1975) echivalențe în românește din poezia clasică a lui Bialik, Alterman, Rahel și Lea Goldverg. Antologia La marginea cerului (1981) este o selecție din lirica israeliană actuală - Haim Guri, Iehuda
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
pământul funebru. Bun cunoscător al liricii ebraice, ca traducător de poezie el dă în Sunete ebraice (1975) echivalențe în românește din poezia clasică a lui Bialik, Alterman, Rahel și Lea Goldverg. Antologia La marginea cerului (1981) este o selecție din lirica israeliană actuală - Haim Guri, Iehuda Amihai, Natan Zah, Dalia Ravicovici, alături de alte voci reprezentative ale monologului aspru și dramatic al luptelor cu eul și cu realiile. SCRIERI: Femios, București, 1969; Pașaport pentru moarte (în colaborare cu Ion Maximilian), București, 1970
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
obsedant”: „Vină iertarea”. O vină tragică în sensul poeților damnați, dar cu o conotație de milă creștinească. C. nu este o intimistă; ea cultivă uneori o poezie oraculară, cu dactili agresivi. Alteori preferă imaginile agreste, într-un grațios „joc secund”. Lirica sa este totuși de factură tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele” au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
AST, 1966, 4; Marian Popa, „Tânărul meu Ulise”, GL, 1966, 46; Regman, Cărți, 182-185; Nicolae Balotă, „O colibă sub fereastra ta”, RL, 1971, 35; Victor Corcheș, Poezia lui Traian Coșovei, TMS, 1971, 12; Traian Dumitrescu, Câteva repere ale reportajului și liricii lui Traian Coșovei, „Presa noastră”, 1978, 8; Șerban Cioculescu, „Dobrogea de aur”, RL, 1978, 48; Nicolae Manolescu, Stări de spirit, RL, 1979, 43; Lit. rom. cont., I, 459-460; Nicolae Manolescu, Poezia sărbătorii, RL, 1982, 42; Simion Bărbulescu, „Tropaeum Traiani”, RL
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
Timpul și moartea, „taina” trecerii, iluzia, dualitatea omului, a poetului și a poeziei sunt temele din Elementul „lume” (1978). Volumul Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea) (1980) constituie oarecum o răspântie în creația lui C., în sensul apropierii de lirica optzecistă prin adoptarea unui limbaj prozaic, anecdotic, colocvial, ironic și autoironic. Timpul, moartea, dualitatea funciară a lumii rămân teme predilecte, dar, aspirând să pătrundă câte un înțeles, poetul percepe totul ca pe un spectacol factice, tragicomic. În Declinul elegiei (1983
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
semnul de întrebare marcând grafic cenzurarea efluviilor lirice. Interogația ontologică e de sorginte livrescă, poate reminiscență a lecturilor din Blaga. Mai târziu, poetul încearcă o meditație asupra evenimentului cotidian, inclusiv politic, cu alunecări spre o poezie encomiastică, declamatorie. Vâna sa lirică autentică îl îndrumă spre tema generală a iubirii. Un volum poartă chiar titlul Totdeauna, iubirea (1979). Sentimentul sincer este însă exprimat convențional. Tehnica prozodică evoluează spre forme lirice fixe, atent elaborate. Ciclul Finaluri de sonet din volumul Marele semn al
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
unor teoreticieni ai literaturii, precum I. B. Șklovski, B. Tomașevski, M. M. Bahtin ș.a. Este și cazul lucrării Teoria limbajului poetic (1994), care prezintă cele mai importante orientări referitoare la modalitățile de abordare a limbajului poetic în Școala filologică rusă. Lirica lui Lermontov (1983), lucrare subintitulată Considerații tematico-structurale, propune o viziune asupra imaginarului poetului, văzut ca sumă a momentelor fundamentale ale cuceririi și eliberării eului. Sunt urmărite și comentate cu pasiunea dezbaterii teoretice acele elemente care provoacă „separarea orgolioasă a sinelui
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
de teatru, articol, eseu teoretic și manifest literar. Saturnia (1995), o culegere de versuri proprii, relevă aplecarea autoarei și spre creația poetică. SCRIERI: Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (în colaborare cu Sorina Bălănescu), Iași, 1976; Lirica lui Lermontov. Considerații tematico-structurale, Iași, 1983; Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă, Iași, 1994; Terminologie poetică și retorică (în colaborare), Iași, 1994; Saturnia, Iași, 1995; În căutarea formei, Iași, 1995; Introducere în opera lui Velimir Hlebnicov, Brăila, 1997. Antologii: Teoria
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
Aldanov, Cheia, Brăila, 1998; Cântec despre oastea lui Igor, Iași, 2000; Osip Mandelștam, Eseu despre Dante, Iași, 2001. Repere bibliografice: Lermontovskaia ențiklopedia, Moscova, 1981, 401; Ion Simuț, 32 de debuturi în critică, F, 1984,1; Elena Loghinovski, O radiografie a liricii lui Lermontov, RL, 1984, 17; Sorina Bălănescu, Livia Cotorcea, „Lirica lui Lermontov”, CL, 1984, 5; Sorina Bălănescu, Dve antologhii russkoi i sovetskoi poetiki, RSL, 1985; Elena Cervinschi, Lermontov în România, București, 1987, 198-206; Nichita Danilov, Un alt fir al Ariadnei
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
2000; Osip Mandelștam, Eseu despre Dante, Iași, 2001. Repere bibliografice: Lermontovskaia ențiklopedia, Moscova, 1981, 401; Ion Simuț, 32 de debuturi în critică, F, 1984,1; Elena Loghinovski, O radiografie a liricii lui Lermontov, RL, 1984, 17; Sorina Bălănescu, Livia Cotorcea, „Lirica lui Lermontov”, CL, 1984, 5; Sorina Bălănescu, Dve antologhii russkoi i sovetskoi poetiki, RSL, 1985; Elena Cervinschi, Lermontov în România, București, 1987, 198-206; Nichita Danilov, Un alt fir al Ariadnei, CRC, 1996, 13-14; Cristina Florescu, „Terminologie poetică și retorică”, AUI
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
începând cu anii ’70 la Editura Univers, volume ce l-au consacrat, sunt transpuneri din scrieri semnate de Marina Țvetaeva, Konstantin Balmont, Andrei Voznesenski, Evgheni Evtușenko, de poeți clasici chinezi, de poeți ucraineni sau letoni contemporani. Aplecat cu precădere spre lirică, și îndeosebi spre cea contemporană, C. are meritul de a fi schițat prin traducerile sale o panoramă a poeziei letone și de a fi selectat și tradus din cei mai reprezentativi lirici ruși ai secolului al XX-lea. Tălmăcirile sale
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
ucraineni sau letoni contemporani. Aplecat cu precădere spre lirică, și îndeosebi spre cea contemporană, C. are meritul de a fi schițat prin traducerile sale o panoramă a poeziei letone și de a fi selectat și tradus din cei mai reprezentativi lirici ruși ai secolului al XX-lea. Tălmăcirile sale se caracterizează printr-o acuratețe poetică remarcabilă, surprinzând și redând individualitatea tonului fiecărui autor în parte, oricât de diferiți ar fi fost aceștia. După o carieră strălucită de traducător, C. surprinde publicul
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
1887, 6; Al. I. Șonțu, George Crețeanu, București, 1888; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 14, 42-48, 65; Călinescu, Ist. lit. (1941), 293-294, Ist. lit. (1982), 327-328; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 288-324; Cioculescu, Varietăți, 132-136; Șerban, Exegeze, 43-45, 63-67; Roxana Sorescu, Metamorfoze ale liricii erotice, STRS, 134-136; Dicț. lit. 1900, 241-242; Dicț. scriit. rom., I, 714-715. G.D.
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
se preferă studiile de istorie literară, majoritatea referitoare la foștii membri ai Junimii. În conștiința literară românească, C.l. a intrat in primul rând datorită lui M. Eminescu, I. L. Caragiale și I. Creangă. O însemnătate cu totul deosebită s-a acordat liricii, conform concepției romantice, potrivit căreia poezia stă la temelia tuturor literaturilor începătoare. În primii ani s-au publicat doar versuri modeste. Cu timpul, revista a reușit să grupeze în jurul ei pe cei mai reprezentativi poeți români ai epocii. Mari speranțe
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
este M. Eminescu. Junimea și revista ei și-au aflat poetul care să împlinească dezideratele atât de precis formulate de T. Maiorescu în articolele Despre poezia română și Direcția nouă în poezia și proza română. În literatura noastră pătrunde, astfel, lirica de meditație, bazată pe o gândire filosofică adâncă, transpusă într-o imagistică remarcabilă prin noutatea ei. Aproape toată poezia publicată în revistă între 1870 și 1890 este reprezentată de versurile eminesciene, pe care C.l. le-a răspândit, impunându-le astfel
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
trei ursuleți. Din 1954 este secretara Secției de literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor. Mai bine de un deceniu, C. se dedică literaturii pentru copii, realizând peste douăzeci de cărți. Volumul Bună dimineața lume (1959), vizibil influențat de lirica lui Tudor Arghezi, în descendența căruia poeta însăși se declară, și cel mai realizat în plan artistic de până atunci, devine, paradoxal, un incident în biografia autoarei, atrăgându-i - după propriile mărturisiri - aspre critici la Uniunea Scriitorilor și chiar întreruperea
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
a umplut de fantasme și că poemele ating temele grave ale existenței. Poezia plictisului provincial, poezia târgului blestemat, copii după „pozele” decadenților, manierism patetic, teama de universurile umide, fragilitatea ființei în fața elementelor, invenție poetică limitată și reluări obsesive într-o lirică astenică, ingenuă în măsura în care ingenuitatea se înțelege cu imitația modelului - toate acestea sunt adevărate sau de multe ori adevărate, reale. Dar există ceva mai profund în această poezie a spațiilor închise și a singurătăților compacte, și anume sentimentul de gol al
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
singurătăților compacte, și anume sentimentul de gol al existenței și de gol istoric, senzația de surpare a lumii și, odată cu ea, de desfacere, surpare lentă a elementelor interioare ale ființei, în fine, amestecul de naivitate și poză satanică într-o lirică muzicală care încearcă, din loc în loc, să strice regulile retoricii. G. Călinescu vorbește chiar de „o retorică întoarsă”, însă retorica poetică nu-i răsturnată integral și consecvent în lirica bacoviană. Poetul, fidel programului lui Verlaine, încearcă doar s-o sugrume
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]