2,404 matches
-
Femeie citind, așteaptă să fie gazda unei atât de grotești petreceri, precum aceea descrisă în prima parte a romanului și la care a avut grijă să invite câțiva dintre "contaminații" de moarte (...)3. Un alt critic, Valeriu Cristea, comentează caracterul livresc al romanului observând totodată și intenția parodică a autorului care recurge la numeroase referințe și aluzii culturale. Atunci când le exemplifică însă, Valeriu Cristea, deși observă evocarea tablourilor (ca mecanism de aluzie culturală), nu exemplifică și citarea tabloului lui Peter Janssens
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
observând totodată și intenția parodică a autorului care recurge la numeroase referințe și aluzii culturale. Atunci când le exemplifică însă, Valeriu Cristea, deși observă evocarea tablourilor (ca mecanism de aluzie culturală), nu exemplifică și citarea tabloului lui Peter Janssens Elinga: Roman livresc și parodic sau, mai bine zis, roman și livresc și parodic (căci e vorba în primul rând, după cum am arătat mai sus, de romanul unui puternic creator), Lumea în două zile conține referințe și face aluzii la o serie de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la numeroase referințe și aluzii culturale. Atunci când le exemplifică însă, Valeriu Cristea, deși observă evocarea tablourilor (ca mecanism de aluzie culturală), nu exemplifică și citarea tabloului lui Peter Janssens Elinga: Roman livresc și parodic sau, mai bine zis, roman și livresc și parodic (căci e vorba în primul rând, după cum am arătat mai sus, de romanul unui puternic creator), Lumea în două zile conține referințe și face aluzii la o serie de scriitori și de personaje celebre, citează titluri de opere
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
potrivit. Pentru a ne da seama de quantum-ul investit În Întreținerea a doi bursieri, care au stat la pensionatul Colegiului Sf. Sava În anul școlar 1846-1847, arhiva Epitropiei Învățăturilor publice pomenește de suma de 4136 de lei. Întregul său patrimoniu livresc a fost donat aceluiași colegiu, biograful său, G. Dem. Teodorescu numindu-l pe Eufrosin Poteca, pe bună dreptate drept „unul dintre fondatorii Bibliotecii Statului și stipendiilor pentru elevii fără mijloace”. Generosul arhimandrit nu uită nici școala din satul său natal
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema de nicio succesiune (212)/nu se pune problema de succesiune. 3.11. Introducerea unui expletiv O construcție "recentă", cu "caracter livresc" (Avram 1986: 191), este astăzi în extindere și pare să se impună în stilul formal, sub influența limbii engleze: Rezultatul a fost unul pozitiv; Politica este una a esteticului, 258; Eșecul a fost unul de proporții; Rezultatul este unul de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
operate de vorbitor, au tocmai rolul de a clarifica referința pentru interlocutor și pentru observatorii externi. 4.2. Opoziția dintre formele din seria demonstrativelor etimologic compuse cu ecce și a celor simple Dacă lucrările normative califică termenii acesta, acela ca livrești, iar termenii ăsta, ăla peiorativi (Avram 1986: 176), selecția, în conversația spontană, a adjectivelor demonstrative din seria aceasta, aceea - antepuse sau postpuse nominalului - sau a adjectivelor demonstrative din seria asta, aia - obligatoriu postpuse instituie opoziția formal/informal. Analiza cantitativă (preferințele
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
neapărat urmată de măsuri sau se aplică de instanța executivă de conivență cu factorii ierarhici. Deși dispunem de numeroase curele de transmisie în lipsa unui organism popular de control, măsurile rămân gesturi platonice. În acest context manifestările științifice nu depășesc caracterul livresc a unor orizonturi intelectualiste care ființează în paralel cu realitățile aberante și îngrijorătoare ... în cazul abordării unor teme proprii Ecologiei Umane ca apărarea patrimoniului istoric, cultural sau etnic se pot înregistra și consecințe, punitive evident pentru autor” (1989 vol. XXXIII
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de o fină capacitate de observare psihologică a clientului. Ipostazele comerciale și vulgare ale magiei stau și în atenția lui Jean Servier atunci când amintește de "cărțile de farmece" adresate unui public larg și dornic de senzațional. Cea mai cunoscută mostră livrescă de acest gen este celebra Cheie a lui Solomon, atribuită regelui ebraic cu același nume. S-a mai discutat și despre o "a patra carte" a lui Cornelius Agrippa, în fond un fals dovedit de Jean Wyer, discipolul său. Din
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
al Dealului. Glodul din ,,coasta Boacii" este un spațiu interior al geografiei sacre. Fiecare dintre noi are în suflet un Guguete. Îl purtăm oriunde. Când îl refuzăm, el ne trimite Dealul ca blestem și romanul lui Aurel Brumă ca o livrescă și rafinată soteriologie. Salvarea de blestemul Dealului este chiar asumarea și trăirea lui. Aurel Brumă este un creator temerar. El ia pe cont propriu o fabuloasă mitologie a Dealului și o personalizează exemplar. O pătimește, o transfigurează edificator prin minunata
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea în șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și legende populare), după care s-a răspândit în toată lumea, lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și în legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru însuși le-ar fi cerut slujitoarelor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a hibridizării lumilor și a planurilor creației, este cea care redă insurgența gândirii și a credinței, dar și lumea necunoscută sau "lumea de dincolo". Fantezia generează mai curând corpusul imaginilor numite fantastice, fabuloase, magia, iluzia și chipul maleficului sau "literatura" livrescă ficțională (în formele ei medievale), în timp ce imaginația este cotată drept o funcție de reprezentare a fenomenelor puterii laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cultura și imaginarul popular creștin, cu bestiarele, complexele, codurile și unitățile spațiu-timp ("clase morfologice") și cu o zonă în care imaginile fantastice sunt generate de o imaginație bogată și insurgentă față de dogmă, completată, în sfârșit, cu o zonă a "literaturii" livrești (mai puțin liberă însă, din cauza vizibilității ei la nivelul elitelor, unde canonul este mai atent respectat). Speculum mundi Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române Paradoxurile întemeierii statelor medievale românești 19 Imaginarul medieval ortodox a oglindit în bună măsură sistemul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai important decât în culturile cu o tradiție a scrierilor bogată, dat fiind acest aspect determinant pentru medievalitatea locală: persistența oralității, în folclor, dar și în cultura elitelor boierești și domnești, ca și în cea monahală (excluzând aici puținele performanțe livrești reale, fie ale unor domni cărturari sau nobili cultivați, fie ale unor importanți ierarhi ai bisericii). Cauzele pe care istoriografia noastră le-a putut invoca au fost legate de starea aproape permanentă de alertă și de mobilizarea forțelor și a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
populare despre întemeiere? Ce rațiuni au impus abaterea de la regulă? Nimic altceva, cred, decât necesitatea fixării în textul istoric a unor repere simbolice, cunoscute și vehiculate de memoria colectivă, dacă nu întotdeauna prin urmele materiale; aceasta, nu doar din rațiuni livrești, pentru a fixa o imagine complexă, ci și ca răspuns la mișcarea istoriografică regională care provoca astfel de scrieri, dar și astfel de reacții. Mitul întemeietorului răspunde pe deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în sbornicele-manuscrise s-a închegat un imaginar, am spune astăzi, de popularizare; el s-a inserat în cele din urmă în zona de contact dintre romanele populare și literatura cultă, dată fiind libertatea de circulație a creațiilor (orale sau livrești) într-un sistem social permisiv. Pentru că în comunicarea culturală domina oralitatea, a fost astfel asigurată transmiterea permanentă și rapidă a informației prin variatele forme ale povestirii: mit, zvon, legendă biblică. Cetatea de Scaun, deținătoarea supremației instituționale, fiind centrul "lumii ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
suprapună mental și simbolic inițierea din basme cu accederea, prin codurile eroicului, la statutul suprem de cruciat al credinței (din cronici), precum și la mitul sfântului ucigător de balauri (din hagiografii). Frecventele apropieri între mediile de cultură și de civilizație românești (livresc și popular, laic și religios) au dus și la combinații insolite în imaginarul colectiv și în creațiile artistice. În evul mediu românesc, palierul culturii minore asigură relația dintre "harta" hagiografiilor și cea a modelelor simbolice ale puterii, sintetizând, cum am
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ficțiunilor "literare", culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de mesaj. Discursul oficial (iconografia sau exegetica religioasă, chiar și istoriografia, "formulă" livrescă de mitizare și de memorare a trecutului și a valorilor identitare) este cultivat ca o formă sacră a unei tradiții sacre și servește în primul rând nu atât prozelitismului ortodox, cât "prozelitismului" puterii creștine și programelor sale politice și ideologice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
enumera. În cel de-al doilea volum este vizibilă influența lui Mihai Eminescu nu numai în cadența frazei, dar și în topică, lexic și rime. V. se vrea un poet al durerii, evocând „trecutul” și „amintirile”, dar e prea adesea livresc, iar impresia de sinceritate se estompează. Autor și de scurte scrieri în proză, a avut intenția de a le închega într-un roman. Dacă Istoria a doi cai este excesiv moralizatoare și de un sentimentalism dulceag, O idilă și O
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
4; Alexandru Piru, Poezii în regie proprie, SLAST, 1989, 22; Traian T. Coșovei, Până unde-l poți însoți pe Don Quijote, CNT, 1992, 2; Sorin Preda, Chirurgia unui zâmbet, „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, 1992, 4; Laurențiu Ulici, George Vulturescu față cu livrescul, LCF, 1992, 8; Adrian Suciu, Poetul, ochiul orb și lupii, ECH, 1992, 3; Al. Cistelecan, Poemul adaptat, LCF, 1992, 17; Vasile Ciobanu, În miezul incandescent al realului, ATN, 1993, 4; Virgil Podoabă, Exerciții de dezvățare, VTRA, 1993, 6; Liviu Ioan
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
care se regăsește ceva din strania atmosferă mateină. Anunțând într-un fel rafinamentul poeziei expresive a târgoviștenilor, dar - s-a spus - și profunzimea poemului filosofic existențialist al lui Mircea Ivănescu sau aspectul controlat al proiecțiilor oniricilor din anii ’70, cartea, livrescă fără a pastișa, sugerează, aidoma lucrărilor contemporane ale lui Pavel Chihaia, Mihail Villara sau Dinu Pillat, cum ar fi putut arăta literatura română imediat postbelică dacă nu ar fi intervenit brutalitatea rupturii realist-socialiste. O culegere de proze scurte scrise între
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
viziune mobilă, dialectică susține acest studiu, unde, ca într-o dioramă, sunt luminate mereu alte mentalități și atitudini, semne de felurită înțelegere a actului creației, alte teme și motive poetice, cristalizând fie experiențe, trăiri intense, fie rezultate ale unor reflecții livrești, alte „măști” (uneori „ipostaze în negativ”) sau mituri. De o atașantă acuratețe, stilul exegezei, concentrat, sobru, cu subtile nuanțări, își dă măsura - chiar dacă unele caracterizări forțează nota - în expresive profiluri de cărturari și scriitori, precum și în nucleele de sinteză, care
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
caz, oferit de volumul Între viață și cărți al lui N. Steinhardt, criticul semnalează întâlnirea „cu un cititor”, „categorie privită în cea mai flexibilă și mai inspirată accepție a cuvântului”, pentru a discerne, în spațiul lecturii, „verificarea ei ca experiență livrescă și de viață totodată”. Scriind despre criticii și teoreticienii premergători sau contemporani, V. vizează plasarea lor în ordinea generală a disciplinei și reliefarea contribuției fiecăruia. Cum s-a observat, „teoreticianul își susține ideile prin degajarea unei tradiții naționale căreia i
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
tulburător prin laconism, vocea naratorială cinic-romantică a unui personaj resemnat și condamnat să gândească precum un Charles flaubertian (probabil mai corectă ar fi fost afirmația „charles c’est moi“, în cazul lui Flaubert, dar asta-i altă poveste), prin referințe livrești, prin scene teribile și mai ales prin capitole precum cel din Miraflores de un rafinament absolut ieșit din comun. Llosa își arată dorința lui de a cotrobăi cu ochi de critic literar în extremele „educațiilor sentimentale“. Fata rea, nina mala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
rusă (nu mai era în stare să traducă simultan la întâlniri diplomatice). Nina mala îndură o pedeapsă exemplară pentru curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama fantasmelor femeii secolului XX. Iubitul ei suferă de fantasmagorii livrești, suferă de romantism, el este o victimă ceva mai subtilă prin simplul fapt că a trebuit să asiste îndeaproape la propria ratare... De altfel, la final, ea îi spune că în ciuda răului pe care i l-a făcut, măcar i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]