2,133 matches
-
folosit pentru locuit, nu se datorează impozit pe clădiri și nici taxă pe clădiri, în conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile, locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni și anexele acestora. Termenul lăcaș este variantă a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociații
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile, locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni și anexele acestora. Termenul lăcaș este variantă a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociații religioasă, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, incinta pentru aprins lumânări, pangarul
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
folosit pentru locuit, nu se datorează impozit pe clădiri și nici taxă pe clădiri, în conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile, locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni și anexele acestora. Termenul lăcaș este variantă a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociații
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile, locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni și anexele acestora. Termenul lăcaș este variantă a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociații religioasă, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, incinta pentru aprins lumânări, pangarul
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
controlul circuitelor minelor │ 12 1.3.14.│Aparate portabile pentru măsurarea adâncimilor │ 5 1.3.15.│Aparatură și dispozitive pentru verificarea, pregătirea și lansarea torpilelor │ 15 1.3.26.│Calibre pentru corp bombe reactive │ 10 1.3.27.│Calibre pentru locaș la aparat de aprindere │ 10 1.3.28.│Calibre pentru mine marine și fluviale │ 10 1.3.29.│Capoate/Huse/Prelate pentru protecția minelor │ 2 1.3.30.│Carcase metalice pentru termometre reversibile │ 7 1.3.32.│Cărucioare pentru depozitare
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
controlul circuitelor minelor │ 12 1.3.14.│Aparate portabile pentru măsurarea adâncimilor │ 5 1.3.15.│Aparatură și dispozitive pentru verificarea, pregătirea și lansarea torpilelor │ 15 1.3.26.│Calibre pentru corp bombe reactive │ 10 1.3.27.│Calibre pentru locaș la aparat de aprindere │ 10 1.3.28.│Calibre pentru mine marine și fluviale │ 10 1.3.29.│Capoate/Huse/Prelate pentru protecția minelor │ 2 1.3.30.│Carcase metalice pentru termometre reversibile │ 7 1.3.32.│Cărucioare pentru depozitare
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
locurile acestea ce le aparțineau de drept. Istoria ne arată că până în 1829, an în care prin Tratatul de la Adrianopol raialele Turnu, Giurgiu și Brăila trec sub administrație românească, creștinilor din aceste teritorii nu li se îngăduia să-și construiască locașuri de cult deasupra solului și nici să aibă clopote la ele. Din această cauză, creștinii vor fi nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pământ. Asemenea locașuri de închinare au existat și la Giurgiu, căci în Cartografia bisericilor bucureștene
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
românească, creștinilor din aceste teritorii nu li se îngăduia să-și construiască locașuri de cult deasupra solului și nici să aibă clopote la ele. Din această cauză, creștinii vor fi nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pământ. Asemenea locașuri de închinare au existat și la Giurgiu, căci în Cartografia bisericilor bucureștene pe anul 1810, publicată în revista „Biserica Ortodoxă Română”, se amintește și de „preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vlădica Cerveno chir Chiril, pe biserica din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
cea veche s-a stricat Prin îndemnul Părintelui Protopop Anume Drăgan Mirodat Sub îngrijirea dumnealor Manole Grabobici și Daniil Denea Epitropii acestei biserici În a jertfelnicului mărire Întru veșnică pomenire Scriitor Dascălu Dumitru, an 1859.” Iată aici dovada existenței unui locaș de cult îngropat și actul nașterii unuia nou în care slujim astăzi, sau poate al unui înaintaș al acestuia. Lucrările de specialitate consemnează că biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită pe locul unde se vede astăzi, între
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
țară și din străinătate - cum a fost, spre exemplu, cazul soției generalului rus Soymonov, care a donat icoana cu Sfânta Treime, în cinstea și spre pomenirea soțului ei și ai camarazilor acestuia căzuți pe câmpurile de luptă în timpul războiului ruso-turc. Locaș de cult și de cultură, catedrala are onoarea de a primi corurile vocale „Cântarea Dunării” și „Lyra” sub conducerea maeștrilor Anghel Bărbulescu și Victor Karpis, spre a înfrumuseța coloritul muzical al slujbelor. Titlul de catedrală și-l dobândește încă din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
a elevilor. În martie 1844, dr. Culcer înaintează un raport conducătorilor orașului Târgu Jiu prin care solicită înființarea unui spital în oraș pentru a izola și trata bolnavii de boli venerice, socotiți un adevărat pericol pentru restul populației. Din lipsa locașului necesar, spitalul va lua ființă abia doi ani mai târziu. Ulterior au apărut noi unități sanitare, la a căror înființare și-au adus o contribuție hotărâtoare personalități marcante ale vieții medicale gorjene, dintre care pot fi amintiți: dr. Alinescu, dr.
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Planul Raffles" pentru izolarea imigranților, dar acum au mai proprietari din ce în ce mai diversificați. Multe dintre lăcașurile de cult au fost construite în timpul perioadei coloniale. Templul Sri Mariamman, moscheea Masjid Jamae și biserica Church of Gregory the Illuminator sunt unele dintre aceste locașuri construite în timpul perioadei coloniale. În prezent se depune efort pentru conservarea acestor monumente religioase sub denumirea "Monumentele Naționale ale Singapore-ului". Începând cu anii 1990, guvernul a încercat să promoveze Singapore ca centru al artelor și culturii și să transforme țara
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
semnul crucii, părți ale unui candelabru din bronz, ce atestă prezența unor lăcașuri de cult. Pe ruinele fostului castru român de la Porolissum sunt atestate biserici creștine. S-au găsit urme de bazilici la Sucidava și la Morisena. S-au găsit locașuri de cult ce indică existența unor preoți și ierarhi. S-au găsit mărturii lingvistice ce atestă astfel răspândirea creștinismului, păstrându-se cuvinte că "basilica", "credință", "lege", "cruce", "înviere" etc. În Scytia Minor, creștinismul a luat avânt mai repede decât în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
avangardist, iar Ion Minulescu își petrecea vacanțele aici, la bunici, cunoscut poet român simbolist ale cărui "Romanțe pentru mai târziu" au cunoscut un succes deosebit (mai ales după moartea lui în 1944). Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locașuri de cult, dar există și structuri urbane cu valoare istorică și culturală. Mănăstirile din Slatina sunt: Bisericile care fac parte din moștenirea culturală a orașului Slatina sunt: Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
de la începuturi și până astăzi a fost surprinsă într-o nouă pisanie, scrisă în chirilice astfel: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Duhului Sfânt, ridicatu-sa această sfântă biserică, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi în anul 1730, slujind ca locaș de închinare pentru credincioșii din satele Ghighișeni, Petrileni, Zăvoieni și Cucuceni până în anul 1931 când a fost vândută Internatului diecezan Beiuș. În anul 1961 biserica a fost donată parohiei Vărășeni în care s-a slujit până în anul 1999. În anul
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
preotul Gheorghe Prisecaru intenționează demolarea bisericii de lemn din localitate. În sesizare se precizează următoarele: Deși această biserică este monument istoric, preotul menționat a încercat cu de la sine putere demolarea prin decopertarea acoperișului și a pereților exteriori, motivând construirea altui locaș, fără aprobarea consiliului parohial"". Ca urmare a acestei sesizări, conducerea Mitropoliei de la Iași a organizat o comisie de anchetă care l-a audiat pe preotul paroh. Acesta a recunoscut că a dat jos lutul de pe pereții bisericii din lemn fără
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
dosul bisericii unde să-și construiască un alt lăcaș de cult. Această legendă este menționată și de prințul Nicolae Suțu în "Notions statistiques", care precizează că domnitorii Moldovei ar fi luat cu sila Biserica „Sf. Sava” de la armeni, iar acest locaș de închinăciune ar fi fost transformat apoi în biserică greco-ortodoxă pentru trebuința moldovenilor, armenilor dându-li-se în schimb alt loc și despăgubiri, ca să-și facă ei o nouă biserică. Arhimandritul armean Zareh Baronian presupunea că acest lucru s-ar
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
următor. Biserica a fost reactivată ca spațiu de cult în 1961, după lucrări de renovare semnificative printre care se poate indica acoperirea cu tablă. La acestea se referă noua pisanie peste intrare: "„În 8 octombrie 1961, sa resfințit acest sf. locaș, fondat la 7255, mitropolit al Olteniei fiind i.p.s. Firmilian, prenoindu-se a 5-a oară, de satele Crețești și Florești, și cu ajutorul altor buni, creștinii din satele vecine”". De același eveniment este legat tabloul pomelnic al ctitorilor așezat în proscomidier
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
având codul de clasificare . În apropiere de locul unde se află astăzi biserica se afla „Târgul de Sus sau al Măjilor” (al pescarilor), situat la nord-est de fostul centrul al orașului, în apropiere de fosta Mănăstire Dancu, astăzi dispărută. Istoria locașului de cult începe cu o bisericuță de lemn, cu hramul „Sf. Parascheva” sau „Sf. Vineri” (atestată într-un document din 21 decembrie 1610), mutată însă în Târgul Nou, după dorința lui Nestor Ureche. Pe locul acestei biserici de lemn, între
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
de lemn, între anii 1626-1629, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă, la stăruința mamei sale, a început construirea unei biserici din piatră cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”. Cronicarul Miron Costin a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă de a ridica noi locașuri bisericești. Acesta a ridicat Mănăstirea Bârnova din apropierea orașului Iași, Mănăstirea Hangu din Munții Neamțului, arătând o deosebită grijă față de Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. De asemenea, el a început zidirea Bisericii Barnovschi și a Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa meșterului Virgil Moraru (1999-2000). Cu binecuvântarea mitropolitului Daniel, acest lăcaș de cult a fost redat cultului divin în 1999, adăugându-i-se hramul Sfânta Teodora de la Sihla și fiind astfel rânduită ca locaș de închinare pentru obștea călugărițelor de la Centrul eparhial Iași. Biserica "Sf. Gheorghe" - Mitropolia Veche a fost resfințită la 22 mai 2000 de către Christodoulos Paraskevaides, arhiepiscopul Atenei și al întregii Elade și primat al Bisericii Ortodoxe a Greciei, împreună cu mitropolitul Daniel
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
noiembrie 1927 a fost transferat ca Profesor, șef de atelier, la școala de Arhitectură, iar de la 1 decembrie 193 pana la 7 octombrie 1940 a fost Decan al Facultății de Arhitectură. În 1937 s-a implicat în restaurarea și extinderea locașului de cult din satul Uiești, azi situat pe raza comunei Bucșani,județul Giurgiu, așa cum rezulta din inscripția care se află pe peretele de la intrarea în biserică: ACEST SFÂNT LOCAȘ DIN SATUL UIEȘTI - VLAȘCA CĂRUIA NU I SE CUNOAȘTE NICI ANUL
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
de Arhitectură. În 1937 s-a implicat în restaurarea și extinderea locașului de cult din satul Uiești, azi situat pe raza comunei Bucșani,județul Giurgiu, așa cum rezulta din inscripția care se află pe peretele de la intrarea în biserică: ACEST SFÂNT LOCAȘ DIN SATUL UIEȘTI - VLAȘCA CĂRUIA NU I SE CUNOAȘTE NICI ANUL ZIDIRII, NICI NUMELE CTITORULUI, A FOST REPARATĂ ÎN ANUL 1937, ADĂUGÂNDU-I-SE PRIDVORUL DE LA INTRARE ȘI SFINȚINDU-SE DIN NOU LA 27 FEBRUARIE 1938. LUCRĂRILE S-AU EXECUTAT
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
ELISABETA, NĂSCUTĂ C.P. RĂDULESCU. La 1 august 1939 a demisionat din funcția de Arhitect-șef al Ministerului de Interne. A făcut mai multe călătorii de studii în străinătate, astfel: O listă aproape completă a lucrărilor proiectate de arhitectul : ACEST SFÂNT LOCAȘ DIN SATUL UIEȘTI-VLAȘCA CĂRUIA NU I SE CUNOAȘTE NICI ANUL ZIDIRII, NICI NUMELE CTITORULUI, A FOST REPARATĂ ÎN ANUL 1937, ADĂUGÂNDU-I-SE PRIDVORUL DE LA INTRARE ȘI SFINȚINDU-SE DIN NOU LA 27 FEBRUARIE 1938. LUCRĂRIRE S-AU EXECUTAT DUPĂ
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
hărăzită de destin, biserica de lemn din Drăganu-Olteni dăinuie ca o impresionantă mărturie în timp despre arta remarcabilă a "crucerului Marin" și a ucenicilor săi: "„Ioan crucer sin Radu crucer și Matei crucer”", ale căror nume sunt încrustate pe trupul locașului de cult. Pomelnicul pictat în proscomidiar cuprindea altădată, alături de numele credincioșilor din obștea satului, pe slujitorii dintru început al bisericii: Păun erei, Dumitru erei, Vladu, Pavel și Tudor, care au contribuit la desăvârșirea importantului act ctitoricesc, după moartea dascălului Ilie
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]