14,092 matches
-
de organizare a cursurilor de alfabetizare, de plămădire a activităților de drumeție și excursii, artistice, de muncă patriotică, ca centru de popularizare și distribuire a gesturilor, faptelor și lucrurilor caritabile ale potentaților satului, etc. În 1928 a fost convocat în localul școlii primare mixte, întreg corpul didactic al școlii ca și alți intelectuali din localitate, pentru a se pune bazele unei instituții de cultură, Ateneul "Mihai Viteazul", al cărui scop esențial era "activitatea de propagare și propășire a culturii în rândul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
intrinsec al efortului individual creator sau de echipă, pe care era agățată eticheta atotbiruitoare a "colectivismului”, adjudecat și confiscat însă de o “gândire demiurgică”, “clarvăzătoare” și “atoatesalvatoare” și care își nuanța o paternitate simplă, obiectivă și modestă și în vechiul local construit la mijlocul ultimului deceniu al secolului al XIX în care funcționează școala generală de astăzi. Să părăsim însă terenul tatonărilor teoretice în care ne-am hazardat - nu fără oarecare trebuință argumentației că parafrazând "întoarcerea dascălului la uneltele sale"aceasta n-
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
apropiate ringului de dans. „Martini” ori vinul alb de la friptura de vită i-a încălzit și le-a dezlegat limbile. Aveau multe de povestit și, fără să-și dea seama, amânau ceea ce era important pentru amândoi. Când au ieșit din local au avut surpriza să constate că ninge. Fulgii mari, pufoși și deși, se străduiau să acopere asfaltul aleii principale. În lături, pe zăpada existentă deja, stratul creștea cu repeziciune. S-au bucurat și, ținându-se de mână, au alergat spre
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
2011 Toate Articolele Autorului Se mai adaugă în 1964 o unitate școlară nouă, casa de copii școlari fete, care în 1969 se transformă în casa de copii școlari băieți, fetele fiind transferate la Câmpulung, unde li s-a construit un local special. Cât privește sporirea patrimoniului din dotare, în 1954 și 1955, la școala generală (actuala generală nr.1 și începând, sperăm din vara-toamna anului 2009 sub denumirea noulu patron spiritual Nae A.Ghica ) s-a înlocuit tot mobilierul școlar-bănci, table
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
anexe pentru bibliotecă (după revoluția din decembrie 1989, prevăzută cu un post de bibliotecar), cabinet geografic, cerc foto, arhivă, două cancelarii și magazii. Suprafața construită ajunge la 900 m. p., cu un etaj iar volumul este de 14 000 m.c. Localul are o valoare totală de 1.700000 lei (la cursul aanilor '70) și este unul din cele mai impunătoare localuri de școală din fostul județ Muscel și chiar din actualul județ Argeș. La mixtarea școlilor la 1 septembrie 1956, școala
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
cancelarii și magazii. Suprafața construită ajunge la 900 m. p., cu un etaj iar volumul este de 14 000 m.c. Localul are o valoare totală de 1.700000 lei (la cursul aanilor '70) și este unul din cele mai impunătoare localuri de școală din fostul județ Muscel și chiar din actualul județ Argeș. La mixtarea școlilor la 1 septembrie 1956, școala de fete venea cu un inventar precar în valoare de 10.509 lei, obiecte ce pot fi enumerate pentru curiozitate
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
puțină fericire, furată, e drept, da' adevărată ... Și de-aia se uita ea cu ură spre crîșma plină de pulărăi, arză-i-ar focu să-i arză!, că au acasă neveste și ei trag la măsea cu nerușinare și în local alte beri se desfăceau în veselia generală, bărbații petreceau, pînă la urmă era frumos ca într-o zi de sărbătoare, munceau de se rupeau și aveau și ei dreptul să se matolească, pentru că ce altă bucurie aveau de la viață?! Cînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
arhiva școlii a ars în timpul războiului din 1916-1918, nu cunoaștem cu exactitate populația școlară din Rucăr înainte de anul 1917. Potrivit Monitorului oficial din 3 iulie 1896, aflăm că școala din Rucăr avea un număr de 451 de școlari. Aceștia frecventau localul școlii situat pe același teren, pe care se găsește astăzi școala a cărei monografie face obiectul efortului de față. În timpul primului război mondial, până în septembrie 1917, nu s-au făcut cursuri, Rucărul aflându-se sub ocupație germană iar școala fiind
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
didactic. Au fost deteriorate ușile, ferestrele, pardoselile. Într-un proces verbal din 17 octombrie 1917, revizorul școlar C. Rădulescu-Codin consemna: "Școala funcționează numai cu o parte din imobil, în partea ce a a fost ocupată de școala de băieți, restul localului fiind ocupat ca lagăr de prizonieri. A fost un mare noroc că localul, fiind situat mai la nord de piața comunală a scăpat de a fi ars de focul ce a distrus partea cea mai frumoasă a satului. Mobilierul a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
octombrie 1917, revizorul școlar C. Rădulescu-Codin consemna: "Școala funcționează numai cu o parte din imobil, în partea ce a a fost ocupată de școala de băieți, restul localului fiind ocupat ca lagăr de prizonieri. A fost un mare noroc că localul, fiind situat mai la nord de piața comunală a scăpat de a fi ars de focul ce a distrus partea cea mai frumoasă a satului. Mobilierul a fost distrus în cea mai mare parte. S-au făcut acum puține bănci
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
creștere, deducție logică dacă ne bazăm pe sporul firesc al populației în timp de pace. Această clădire se număra, printre cele mai mari școli din mediul rural din România, dinaintea războiului de întregire. Potrivit aceluiași Rădulescu-Codin, la acea dată, în local sunt contopite și funcționează cele două școli (din lipsa unui spațiu adecvat) și care au doar trei învățători : I. Ștefănescu- diriginte, I. Macedonescu și Eliza Durdunescu, la cele trei clase existente. Iată și câteva date privitoare la populația școlară și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
veacului XIX. În ce privește direcțiunea școlii general ea a fost asigurată cu dăruire și competență de următorii profesori : Prof. de română Ion Urdea (de la sfârșitul anilor 40 și până în 1984, cu excepția anilor 1982-1964), pe timpul și prin participarea căruia s-a construit localul liceului, fost director timp de 35 de ani din totalul de 38 de ani de vechime în învățământ ; profesorul de fizică Nicolae Rucsanda (1984-1998), profesorul de geografie Tiberiu Lambescu (1982-1984 și 1998-2003), câțiva ani fost director al școlilor de la Podul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356926_a_358255]
-
Republica Socialistă România. Astăzi, 24 decembrie 1975, noi, membrii comitetului de redacție al volumului “Rusidava-Drăgășani, Petre Liță, primarul orașului Drăgășani, marin Ciurduc, președintele comitetului orășenesc pentru cultură și educație socialistă și Dumitru Bălașa, secretar de redacție, ne-am întrunit în localul primăriei orașului și am constatat cele ce urmeaza: 1- Volumul manuscris “Rusidava - Drăgășani”este finisat, în condiții de tipar. Este scris la două rânduri și prins în câte cinci mape fiecare. Lucrarea este o retrospectivă din anul 225 e.n., până în
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
sperându-se ca din anul școlar 2009-2010 ele să funcționeze din plin și să permită totodată funcționarea procesului instructiv-educativ al ciclului primar și gimnazial doar în programul de dimineață. În vara anului 2008 a fost săpată și turnată temelia noului local de grădiniță iar lucrările de înălțare au început în ianuarie 2009, sperându-se în finalizarea lor la începutul anului școlar 2009-2010. N-ar putea fi lipsite de interes nici contravaloarea tuturor acestor lucrări de reabilitare, firmele angajate de beneficiar (Primăria
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
de pe crucea mormântului său. Stabilisem ora și locul întâlniri pentru a bea împreună un șpriț de vin la una din mesele aflate sub nuci. Al.Ștefănescu ,Cocoșel, porecrit de Gib în nuvela sa ce poartă numele acestui restaurant , ieșind în fața localului m-a întrebat: -Pe cine așteptați domnule Al.Florin Țene? -Aștept pe avocatul și scriitorul Gib.Am vorbit cu el la cimitir și mi-a propus să ne întâlnim la dumneata. -Acum 30 ani l-am înmormântat, dar vine în
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
numită ne oferă mai multe argumente, potrivit cărora senatorul Iulian Urban merită nota zero la purtare și excluderea din PDL. Doamna ne informează că senatorul de Ilfov: “găsește util să preia vocea acelor bucureșteni care cer închiderea cluburilor și a localurilor din Floreasca”. Stimata colegă, nicăieri în țările civilizate oamenii nu umblă în stare de ebrietate prin oraș (ca în Romania!) și nu există baruri, cluburi și localuri la toate colțurile de stradă. Probabil domnul senator a observat excesul de baruri
CE NOTĂ MERITĂ SENATORUL IULIAN URBAN LA PURTARE? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356583_a_357912]
-
găsește util să preia vocea acelor bucureșteni care cer închiderea cluburilor și a localurilor din Floreasca”. Stimata colegă, nicăieri în țările civilizate oamenii nu umblă în stare de ebrietate prin oraș (ca în Romania!) și nu există baruri, cluburi și localuri la toate colțurile de stradă. Probabil domnul senator a observat excesul de baruri și cluburi din Floreasca. Ce e rău în asta? Sunteti proprietara unui bar/club din zonă și initiațivele domnului Urban vă strică afacerile? În parcul Herăstrău, de
CE NOTĂ MERITĂ SENATORUL IULIAN URBAN LA PURTARE? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356583_a_357912]
-
nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMULUS VOICU Dumnezeu este creatorul nostru. suntem rodul gândirii Lui Și al mâinilor Lui. Când aveam vreo 20 de ani, Doamne, ah, ce viață mai duceam, Prin restaurante, baruri, cafenele și localuri, Doamne, ah, ce viață mai duceam. Mai întoarce-Doamne-o dată roata, Să-mi mai văd o dată soarta, Să-mi văd anii tinereții, Să-mi văd strălucirea vieții, Care, Doamne, fără rost s-au dus. Romulus este un cântăreț bun, iar versurile
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356606_a_357935]
-
școala de la Rucăr. Tot revizorul școlar C. Rădulescu-Codin evaluează și consemnează, cu câțiva ani mai înainte, opinia sătenilor ce doreau să-și vadă copiii luând învățătură de carte în satul natal și să le trimită un învățător aici : "locuitorii oferă local și mobilier și mai oferă, ca să tragă inima pe un învățător să vie aici, ajutor bănesc și hrană"(proces verbal din 16-18 august 1920). În anul 1922-1923 ia ființă școala din satul Sătic, o școală cu clasele I-IV și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
să vină ca dascăl în satul lui natal. Desigur că între timp, școala săticeancă suportase radicale schimbări spațiale în toamna lui 1953 : prin fonduri locale și contribuție voluntar-bănească a cetățenilor, în valoare de peste 70 mii lei, s-a ridicat un local nou, cu o suprafață de peste 150 m.p., prevăzută cu un hol, o cancelarie, 2 săli de curs, 2 încăperi pentru personalul didactic cu scopul de a locui aici. Era de asemenea înzestrată cu un mobilier complet. Școala a fost așezată
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
la restaurant și în timpul cinei îl rugă pe chelner să se intereseze ce spectacol de teatru ar putea viziona, el fiind liber toată seara. „Cântăreața cheală” de Eugen Ionescu? Ah, da se va duce cu siguranță, adăugase el și părăsise localul după ce oferise un bacșiș generos. Ca să fie remarcat și ținut minte de către chelner. Oricine se va interesa de mine, chelnerul îl va trimite la teatru în timp ce eu mă voi duce la gară. Ha, ha! În tren avea locul 9 la
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
a remarcat ca învățător la Rucăr începând din anul 1879 și până în 1889 când s-a mutat în Câmpulung unde a devenit institutor. O vreme a fost și primar în Rucăr. În această demnitate locală a reușit să ridice mărețul local de școală unde funcționează astăzi școala generală. Un adevărat ctitor, a înfăptuit două dintre edificiile școlare de seamă din județul Muscel, Școala primară din Rucăr, cea mai mare din mediul rural din zona Muscel și Școala primară "Oprea Iorgulescu" din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
vin și asezonată cu tot felul de ierburi și condimente, inclusiv coriandru și ardei, ținut la uscat și servit fie ca aperitiv uscat, în sandwich-uri sau fiert și făcând parte din atât de cunoscutul „mezze” cipriot, nelipsit din niciunul din localurile de alimentație publică. Dar unul dintre cele mai gustoase mezeluri cipriote este „lountza”, jambon de porc ținut la saramură și afumat, marinat în vin, servit - fie inclus în „mezze”, fie fiert, pe „souvla”. Altă delicatesă cipriotă după care-ți lasă
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
fel de sine stătător sau făcând parte din celebrul „mezze” pe baza de pește și fructe de mare, de data asta. Fructele de mare sunt foarte căutate pe insulă și se regăsesc în meniul fiecărui restaurant, dar sunt și multe localuri cu specific de pește și fructe de mare unde puteți servi adevărate bunătăți minunat preparate de ciprioți. Kalamari, la grătar sau rumeniți în ulei, crocanți, aurii și serviți cu salată grecească și lămâie, caracatiță, sepie, scoici, gătite toate excepțional, toate
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
mine la masă era un domn, care băuse binișor alcool. Nu era beat, era doar băut. Avea poftă de vorbă și ne-am împrietenit repede. Era avocatul Alexandru Popescu din Târgu Jiu. Până pe la ora 2, când s-a închis localul, am stat de vorbă. Mi-a plătit consumația. M-a rugat ca atunci când mă voi preoți, să-i scriu, fiindcă vrea să-mi doneze un rând de veșminte preoțești. Nu m-a lăsat să merg la gară, unde aveam de
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]