5,029 matches
-
părăsit de la marginea vestică a mării, însă l-a avertizat pe Sherlock să nu meargă acolo. Sherlock a dat din cap nepăsător și s-a îndreptat spre golf unde l-a întâmpinat o ceață deasă. Locul era sinistru. Avea dreptate localnicul, dar lui Sherlock nu îi era frică. Era obișnuit de multă vreme cu astfel de situații. S-a asigurat că nu era nimeni în jur și a montat camerele de luat vederi. Imaginile puteau fi văzute pe laptopul lui special
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
l-a spionat cu insistență și așa l-a prins. A chemat poliția care l-a dus pe „Domnul Criminalistico” în cea mai chinuitoare închisoare care exista pe Pământ. Cu ajutorul lui Sherlock, Hawaiul a scăpat, din fericire, de acest criminal. Localnicii l-au onorat pe Sherlock, iar el s-a decis să rămână puțin mai mult decât și-a dorit la începutul aventurii sale în Insulele Paradisului. Mihordea Roxana, clasa a VIII-a Colegiul Național „Costache Negri” Galați profesor coordonator Ciobanu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
numeau insularii Între ei cînd vorbeau despre Chantal Pérec. Cu toate astea, ea trăia la Lands’en de douăzeci de ani. Mai mult decît unui ostracism Întru cîtva meschin, ea datora porecla asta ridicolă unei Înfățișări prea sofisticate pentru gustul localnicilor, precum și felului de a-i face să simtă că nu avea nimic În comun cu ei. Cu atît mai mult cu cît se născuse la Rennes. Cu corpul ei zvelt și musculos, cu dinții strălucitori și gura cărnoasă, la patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
șase insulari au decis să facă să naufragieze bricurile care navigau În largul coastei. În nopțile cu furtună, agățau felinare de coarnele vacilor și le plimbau pe faleză În apropierea golfului. Înșelate de acele lumini, navele se zdrobeau de recife. Localnicii ucideau supraviețuitorii și jefuiau Încărcăturile. Polițistul se opri la un detaliu de un realism barbar: unul dintre jefuitori, ținînd de păr o femeie tînără Într-o atitudine imploratoare, Îi tăia gîtul Într-un val de sînge. - „Ospitalitatea“ văd că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
acopere vîjÎitul vîntului. - Spuneți să facem apel la voluntari? Prinse din zbor banderola galbenă folosită de poliție, cu care se lupta Stéphane și care tocmai Îi scăpase, luată pe sus de o rafală. - Se vede că nu-i cunoașteți pe localnici. În cel mai bun caz au să mă scuipe În față, În cel mai rău au să-l ajute pe junele Kermeur să se dea la fund... Asta e, la revedere. Închise telefonul, apoi Îl ajută pe sergentul de jandarmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o, cît de mult! Ce se petrecuse cu complicitatea care Îi unea mai Înainte? Fersen intră În jandarmerie. Cu douăzeci de minute mai Înainte primise Întăriri. Și le instruise rapid la coborîrea de pe bac. - Vreau să-i interogați pe toți localnicii, unul cîte unul. Luați-i tare pe amicii tînărului Kermeur, dar și relațiile lui Chantal Pérec. Vreau să știu dacă unul sau altul, sau amîndoi, au fost văzuți sau zăriți după miezul nopții. Luați-i la Întrebări pe cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o scurtă ezitare, Lucas făcu semn din cap că așa era. - Da. Dar asta nu e tot, Marie, adăugă el cu blîndețe. Au descoperit și urme mai vechi. Urme de sînge. Cel al lui Gildas Kermeur. M-am alăturat grosului localnicilor de pe insulă care Își reluaseră căutările și i-am ignorat ostentativ, la fel ca ei, pe jandarmii sosiți pe post de Întăriri. Orășelul, portul, faleza, estuarele... Știam că ne iroseam timpul, dar absența mea ar fi părut suspectă. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Întîmple așa, trebuia s-o Înțeleagă, după fratele ei asasinat, Nicolas dispărut... Christian tresări auzind că se deschide ușa bistroului. Anne Îi citi pe chip decepția și obida văzînd vreo zece jandarmi care intrau cu zgomot În bar. Cei cîțiva localnici aflați de față se Întoarseră, concentrîndu-se asupra paharelor cu vin alb. Afacerea lua tot mai multă amploare, tot mai mulți continentali aveau să vină să umble creanga prin Lands’en. Cu un gest brusc, Christian Își apucă sacul de voiaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bac. Marie aruncă o privire Îngrijorată În jur și se aplecă spre urechea tatălui ei: - Unde e Loïc? Milic avu o strîmbătură care Însemna că habar n-avea. O luă de braț și Începu să meargă În urma sicriului, dînd semnalul localnicilor insulei, care alcătuiră un cortegiu Înaintînd agale În direcția cimitirului. La cîțiva metri distanță, pe chei, Fersen și Morineau supravegheau descărcarea unei platforme. Deodată, cablul macaralei scîrțîi, se rupse brusc, platforma se răsturnă și toate lăzile căzură În apă Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
seama despre ce era vorba Înțelese că Marie nu putuse depăși oroarea unei premoniții și se simți aproape ușurat că starea de inconștiență În care căzuse o cruța de sinistra descoperire. Trupul fără viață al lui Nicolas. * * * Din superstiție, nici un localnic nu voi să dea o mînă de ajutor jandarmilor ca să degajeze tumulusul. Fersen nu izbutea să se Îndepărteze de Marie, doar mînia că nu vedea sosind mai iute elicopterul Protecției civile Îl făcea să se desprindă o clipă de neliniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Împreună cu cele două victime. Deși cerneala era decolorată, iar scrisul aproape ilizibil, recunoscu pe dată marginile rupte, care dovedeau că era vorba de paginile lipsă din registrul personal al bătrînului Pérec. Cu veșmintele și părul turtite de suflul palelor, numeroși localnici veniseră să asiste la decolarea elicopterului care o lua pe Marie, tot inconștientă, ca s-o ducă la Brest. Lucas, din reflex profesional și ca să uite că Își simțea inima profund tulburată, Îi scrută atent din ochi pe fiecare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
doar un lucru, tăicuțule: primăria are prioritate, avînd drept de preempțiune asupra terenurilor de vînzare, iar eu mă fac luntre și punte să conving consiliul municipal să mă urmeze, ca să stăvilim megalomania celor din familia Kersaint. - Mă Îndoiesc foarte că localnicii vor mai avea chef să aleagă primar pe fiica unei ucigașe, răspunse el Întinzînd mîna. Mingea! - În pofida reușitei mele, nu mi-am tăgăduit niciodată originea modestă. SÎnt una dintre ai lor, PM, oamenii de aici știu asta. Tot așa cum știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Își strînse instinctiv copiii lîngă ea. Unele comentarii mormăite În dialect breton o evocară pe Carridwen, luna dublă, zeiță și demon totodată. Nimeni nu venise s-o aștepte pe Yvonne, Însă În mod obișnuit s-ar fi găsit măcar un localnic s-o Însoțească o bucată de drum. De data asta plecă singură, și pe jos. Avu parte cam de aceeași primire la fabrica de faianță, unde comentarii susurate cu glas scăzut se făcură auzite la trecerea ei prin ateliere. De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să redevenim o familie. În penumbra Încăperii mari, dar deloc Înalte din casa familiei Kermeur, luminată doar de zeci de lumînări, mobilele fuseseră Împinse de-a lungul pereților, iar cele două sicrie erau așezate pe niște capre de lemn improvizate. Localnicii defilau unul după altul, sub discreta supraveghere a lui Fersen și Morineau, și depuneau flori ca omagiu adus dispăruților. Arthus ținuse să se deplaseze și să vină să ia parte la durerea lui Jeanne, fidela lor menajeră. Se Înclină În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
albastru-petrol care străpung oficial înserarea. Alături de el, un oficial al Ambasadei Marilor State la București, iar pe bancheta din față, alt oficial, de-al locului. În automobil e tăcere, ceața de afară neîngăduind nici un comentariu cât de cât al peisajului. Localnicul bănuiește sau își închipuie parcul înghețat pe lângă care trec, întunericul și liniștea în care tainice penelope brodează dantelăriile de brumă care mâine dimineață vor pieri prin același farmec spiridușesc. Câtă ghidușie, îi trece prin cap oficialului de pe Dâmbovița, în jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în valea Rebricei, ultimele fiind de pe raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din afara lui pot aparține unor autohtoni creștinați, care își însușiseră o parte din principiile civilizației romano-bizantine, prin relațiile directe cu romanitatea din această parte a Europei. În această perioadă, multe dintre problemele referitoare la ritul și ritualul de înmormântare al localnicilor sunt strâns legate atât de etapa anterioară (menținând o oarecare continuitate a practicilor religioase), dar, mai ales, de cea ulterioară, când se definitivează etnogeneza românească, iar numeroasele transformări de ordin etno-demografic, social-economic și cultural au generat influențe asupra vieții spirituale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
băștinașii puteau susține acest comerț, întrucât circulația monedei mărunte de bronz bizantine, pe teritoriul Moldovei, este un fenomen economic pe care slavii nu l-au cunoscut nicăieri în secolele VI-VII. Prezența fibulelor indică, o dată în plus, legături strânse între localnici și bizantini, aceștia din urmă fiind practic singurii furnizori ai multor obiecte originare de la sudul Dunării de Jos, ulterior imitate de meșterii zonali. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE După trecerea în revistă a inventarelor siturilor cercetate și descrierea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi, fapt ce implică o stabilire a lor în zonă, fie ea și temporară. Potrivit specialiștilor, contactul localnicilor cu enclavele alogene a avut loc în a doua parte a secolului al VI-lea, mai exact în ultimul său sfert, când majoritatea grupurilor slave se îndreptau spre Bizanț, eveniment ce a afectat și regiunile extracarpatice românești. Aceste interferențe nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
slave se îndreptau spre Bizanț, eveniment ce a afectat și regiunile extracarpatice românești. Aceste interferențe nu au provocat modificări în cultura materială locală sau în tipul de locuință și cuptor, din bazinul bârlădean ori din restul teritoriului românesc. Ca urmare, localnicii nu și-au schimbat modul de viață, în secolele VI-VII, chiar și în momentul legăturilor și influențelor externe, demonstrând un stadiu avansat de dezvoltare social-economică. Cu excepția acestor dovezi ceramice de la alogeni, nu s-au păstrat alte obiecte și nici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
materială autohtonă nu a fost în pericol să-și piardă trăsăturile specifice și, implicit, să fie influențată profund de cultura slavă, așa cum s-a susținut într-o anumită perioadă sub comandă politică, ci procesul s-a desfășurat în sens invers, localnicii și-au menținut cultura proprie, de tip Costișa-Botoșana-Hansca, cu elemente păstrate din secolele anterioare, ce au stat la baza culturii medievale timpurii românești. De altfel, slavii au fost printre puținele triburi alogene cu tendințe sedentare, iar prin modul de trai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în afara sau în interiorul locuințelor, uneori cu câte două cuptoare în dotare, s-au descoperit în apropiere, la Horga și la Bogdănești − Vaslui. Asemenea cuptoarelor din piatră, și cele din lut, pentru copt, reflectă o tradiție romană; ele au fost atribuite localnicilor. Eficiența lor a permis perpetuarea și menținerea respectivelor instalații de foc, pe parcursul celei de-a doua jumătăți a mileniului I d. Hr., fiind totodată și un puternic argument al existenței și continuității populației autohtone, în zona bazinului și în restul spațiului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazinului, lipsa unor cercetări sistematice nu conving pe deplin, însă, pentru restul teritoriului est-carpatic și chiar mai departe, în spațiul pruto-nistrean, aceste idei sunt susținute arheologic. Similar ultimului spațiu amintit și în cel carpato-danubian, s-a observat o coabitare a localnicilor cu noii veniți și, implicit, acest efect s-a oglindit în obiceiurile funerare, varietatea lor fiind argumentul principal. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Pentru secolele VIII-IX, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
văile unor râuri: Bârlad, Lohan, Idrici, Tutova, Berheci, Zeletin, Stavnic, Racova. Comparativ cu perioada secolelor VI-VII, se remarcă o creștere a numărului stațiunilor și implicit a membrilor comunităților locale, care continuă parcursul etapei anterioare. Posibil ca aceste grupuri de localnici, care mai târziu s-au constituit în centre de putere, să fi contribuit și determinat, alături de altele din teritoriile învecinate, la formarea primelor state medievale românești (secolul XIV). 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În secolele X-XI așezările
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în complexele funerare, dar izolați de ceilalți. Însă, există și posibilitatea ca aceste grupuri străine să se fi stabilit mai târziu în acest spațiu (secolul XIII) și să fi ales ca loc de înmormântare același cimitir, cum anterior au procedat localnicii, dar preferând să se deosebească de aceștia. De asemenea, s-au identificat necropole care aparțin exclusiv comunităților slave răsăritene, precum cele de la Alcedar - Rezina și Rudi - Dondușani, aflate între Răut și Nistru, dar și cimitire cu caracter autohton, de la Kalfa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]