2,675 matches
-
s-a rupt") par să legitimeze o "memorie" intrauterină. Cetatea (apelativ generic, feminin) este "pregnantă" uzină omenească -, Mini este o "fiică" prin compensație absolută (în rîndul tuturor celorlalte tandemuri mamă-fiică, reale). Privind romanele succesive ale ciclului Hallipilor, coerența temei locuinței / locuirii, cu semnificațiile simbolice de ordinul generării, ca matrice, și al relației cu nidarea (cuib sau, alternativ, tensiune negativă, dar propulsoare, a căutării unuia), apare stăruitor. Scriitoarea leagă obsesiv personajele romanelor de locuințele lor "de zid", ducînd exercițiul metonimiei pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fetei la naștere în antecamera morții. Simetria înfățișează, cum se știe, pe Lenora intrată în palatul morții ei apropiate, pe Maxențiu în palatul cavou de marmore albe, casa Razu. O singură "jertfă" fericită în zidirea simbolică, identificarea destinală cu spațiul locuirii sau al edificiului emblemă: Mini. Euforia ei nelimitată o transportă spre îmbrățișarea arhetipului: Își asemui sufletul cu soția Meșterului Manole, cu picioare mici, vajnice, care șovăiau, dar nu se dau învinse, zorind fără preget, nerăbdător, curagios, prin torente, izbit, bătut
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aderentă!" În cazul ei, spirala "de var" a cochiliei ("Cercul de izolare, care o aureola în mod obicinuit, părea întunecat...") e o treaptă în structurarea imaginii aureolare (a nimbului), individualizatoare pentru "trupul sufletesc", o eterică "pavăză", ce a inversat sensul "locuirii", a răsturnat "spirala", interiorul devenind exterior, protector ("emanațiunea noastră spirituală în jurul formei materiale"; "dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval" etc.). De comparat, la distanță, cu domiciliile "aderente" ale cunoscuților lui Lică (Concert din muzică de Bach): "...Era procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
instalează necruțător. Aceasta și pentru faptul că, printr-o reducție care nu uimește, doctorul Walter începe să o considere pe Lenora pe picior de egalitate, soție și stăpînă a locului, împreună cu el, din clipa în care verdictul medical o destinează locuirii unui salon de spital. Autoritatea medicală a soțului care-și intră astfel în atribuțiuni concrete aduce un echilibru bizar în căsătoria ultimă a Lenorei. "Femeia care și-a greșit domiciliul", o caracterizase în mintea sa doctorul Pejan. Lenora își regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
existențial. Spații devia(n)te, în care impuritatea se acomodează structural lumii personajelor. Viziunea "casei de simțire" nu este o figură pasageră în morfologia romanului bengescian. Asociată "casei de zid" pentru a oferi o compensație și a o distinge de locuirea vizibilă, "casa de simțire" numește interioritatea ascunsă a ființei, simultan cu atracția spre forul ei ultim. Scriitoarea manifestă obișnuita consecvență în descrierea analitică a personajului axată pe imaginarul arhitectural. O situație dintre cele mai frecvente compune în mod echilibrat cele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ceea ce semnifică înfrățirea și norocul în luptă pentru unirea principatelor. Ulterior mai apare un al treilea dansator, care se înfrățeș te cu primii doi și totul se încheie cu Hora Unirii. CAP. II GEOGRAFIA AȘEZĂRILOR Considerații geografice asupra procesului de locuire în teritoriul comunei II.1.1. Perioada predocumentară Teritoriul comunei Țibănești, datorită poziției favorabile într-o zonă pe care o putem asemui cu o cetate naturală (În Centrul Podișului Central Moldovenesc), fiind înconjurat pe la vest , nord vest și nordest de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Teritoriul comunei Țibănești, datorită poziției favorabile într-o zonă pe care o putem asemui cu o cetate naturală (În Centrul Podișului Central Moldovenesc), fiind înconjurat pe la vest , nord vest și nordest de codrii masivi, a oferit condiții pentru o intensă locuire. Cu siguranță că pădurea, care ocupa în trecut suprafețe mai mari (60 %, dar poate chiar 75 %) din teritoriu a avut rolul principal în apariția și dezvoltarea așezărilor de aici. În sprijinul acestei afirmații stă faptul că așezările și drumurile ce
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
lor, râurile cu posibilitatea amplasării morilor de apă și amenajării de iazuri pentru pește au contribuit cu toate la atragerea și reținerea populației. Începând cu paleoliticul superior, pe teritoriul comunei sau descoperit așezări omeneș ti în flecare epocă istorică prin locuiri de o uimitoare densitate. Se remarcă mai ales perioada de locuire latène corespunzătoare etnicului autohton geto dacic. Pe parcursul a șase secole(din sec.V î.e.n. până în sec. I e.n.) aceste așezări numără în teritoriul comunei Țibănești nu mai puțin de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
iazuri pentru pește au contribuit cu toate la atragerea și reținerea populației. Începând cu paleoliticul superior, pe teritoriul comunei sau descoperit așezări omeneș ti în flecare epocă istorică prin locuiri de o uimitoare densitate. Se remarcă mai ales perioada de locuire latène corespunzătoare etnicului autohton geto dacic. Pe parcursul a șase secole(din sec.V î.e.n. până în sec. I e.n.) aceste așezări numără în teritoriul comunei Țibănești nu mai puțin de 6 vetre. Situația aceasta e caracteristică și poate fi pusă în legătură cu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Populația neolitică din această zonă de podiș a rezultat printr-un amestec al autohtonilor epipaleolitici cu elemente sudice venite din zona egeo anatoliană și thessalică, prin mileniile VIIV î.e.n. Teritoriul nostru făcea parte din una din cele două arii de locuire cu o civilizație mai avansată, având ceramică pictată plus o viață agricolă și sedentară, în preajma noastră, mai spre răsărit, domina viața pastorală seminomadă, iar la N și NV existau triburi de vânători și culegători neimplicate în revoluția neolitică. La sfârșitul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
din marile regate ale lui Burebista și Decebal. Abia după dispariția acestor străluciți conducători și după transformarea unei părți din Dacia în provincie romană, carpii au început să se afirme pe plan politic, militar și al culturii materiale. Continuitatea de locuire a teritoriului comunei Ț ibănești în Evul Mediu, este demonstrată atât din punct de vedere arheologic, cât și mai ales, din punct de vedere documentar. Arheologii au identificat în această zonă o serie de așezări din Evul Mediu timpuriu până în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
din punct de vedere documentar. Arheologii au identificat în această zonă o serie de așezări din Evul Mediu timpuriu până în secolele al XVIIlea și al XVIIIlea. Astfel, Dumeștii Vechi, dar și Popeștii din nordul zonei cercetate, prezintă o continuitate de locuire remarcabilă între secolele VI XIII, cuprinzând în această evoluție chiar și cimitirele. În timpul îndelungatei perioade a migrațiilor, pe teritoriul comunei Țibănești ca de altfel în Întreg geosistemul carpatopontic, comunitățile româneș ti și-au păstrat organizarea social teritorială și militară care
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
un ecart CFobs, față de decupajul hexagonal de 0,07 0,18. Rezultă faptul că decupajul teritoriului cercetat se apropie ceva mai mult de cel rectangular iar valorile mari ale coeficientului de formă observat sunt specifice arealelor de veche și intensă locuire. Decupajul actual, de tendință rectangulară, este o soluție nu prea fericită deoarece, în funcție de distanța radială maximă și de lungimea perimetrului,eficiența pătratului este de 50 % din cea a cercului, pe când cea a hexagonului este de 80 %. Despre funcția comercială putem
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
concretă dintre un eu și o lume"424. Lévinas propune, așadar, un raport între Eu și Același prin care să fie înțeleasă identitatea și de la acest raport să fie construită teoria despre exterioritate 425. Eul se dezvăluie ca Același prin intermediul locuirii în lume, procesul identificării având nevoie de un loc familiar, denumit de Lévinas acasă și care reprezintă un mediu unde au loc etapele identificării. Pentru a respinge ideea că poate exista o opoziție simplă între identitate și alteritate, Lévinas introduce
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
revelarea Altuia către Același, distinctă în mod esențial de dezvăluire". (Emmanuel Lévinas, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere de Marius Lazurca, Iași, Editura Polirom, 1999, pp. 10-11). 424 Ibidem, p. 21. 425 "Maniera Eului față de 'altul' lumii constă în locuire, în a se identifica existând acasă (chez soi) (...) Locul, ca mediu, oferă mijloace. Totul este aici, totul îmi aparține; totul este legat (pris) cu legătura (prise) originară a locului, totul este înțeles (com-pris). Posibilitatea de a poseda, cu alte cuvinte
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dezinteresului pentru efecte ale dezinteresului pentru eficacitate participare Poluare Postcomunism Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
II. Deocamdată nu avem niciun indiciu legat de înmormântările din această perioadă, care probabil există tot în această zonă. În concluzie, putem spune că mormintele de înhumație și de incinerație descoperite până acum fac parte doar din prima etapă de locuire din așezarea „La Izlaz” din epoca bronzului, respectiv Cultura Noua I. Pentru cealaltă etapă, respectiv Noua II, nu avem deocamdată niciun indiciu, cu excepția, poate, dacă am considera mormintele de incinerație ca fiind mai târzii. Urnele în care au fost depuse
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
parte și cele două mărgele, prismatice, din sticlă mată roșie, descoperite la mormântul din așezare, înhumat în groapa nr. 6 din punctul „La Izlaz” ce poate constitui o legătură între mormintele descoperite la Brad sau Răcătău, din ultima fază de locuire a acestor mari așezări, respectiv sec. I începutul sec. II d. Chr. și așezările ori necropolele din perioada următoare. Piatra de râșniță din tuf vulcanic prezentă în mormântul de la Săbăoani constituie un alt reper cronologic, demn de luat în seamă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormintelor de înhumație, se poate observa că acele de incinerație erau mult mai la suprafața solului. Nu avem niciun indiciu privitor la semnele de mormânt. Oricum aceste morminte au putut fi mai ușor distruse de intervențiile ulterioare, în special de locuirea acestui spațiu în secolele următoare, respectiv în secolele VI.VII și mai ales în sec. XIV-XVII, când au existat, pe acest loc, numeroase locuințe sau diverse amenajări. Din acest punct de vedere, mai puțin au putut fi deranjate mormintele de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
legate și aparițiile primilor piepteni din os cu mâner semicircular și aripi laterale, din mormintele nr. 7, 24, 43, 53, 64, 72 și 84. Cele două rituri de înmormântare prezente în această necropolă constituie încă un argument al continuității de locuire în această zonă, dar în proporții diferite față de perioada anterioară. Observăm acum o micșorare a numărului mormintelor de incinerație față de perioada sec. II-III d. Chr. Mormintele de înhumație devin preponderente, dar și cu o schimbare în ceea ce privește vârsta celor înmormântați aici
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lucru. Descoperirea unui tezaur de monede romane la mai puțin de 2 km de această așezare și necropolă, datat în ultimul sfert al sec. IV d. Chr., poate constitui un reper cronologic al acestei dispariții CONCLUZII GENERALE Situația geografică propice locuirii a atras încă din cele mai vechi timpuri comunități umane care au întemeiat numeroase așezări. Puternicele izvoare de pe versantul terasei superioare a Siretului, în partea dreaptă a acestui râu, terenurile în pantă lină, precum și zona de șes a Culoarului, cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în aproape toate epocile istorice, atât cele marcate de descoperirile noastre, cât și cele pe care doar le bănuim. Limitele cercetării arheologice impuse de vastul teritoriu în care au fost efectuate doar sondaje nu au permis cunoașterea exhaustivă a fenomenului locuirii acestui spațiu pe tot parcursul istoriei noastre. Dintre toate, doar câteva complexe au fost cercetate exhaustiv și anume: cele două necropole care aparțin așezărilor din zona izvoarelor, numită de localnici „La Izlaz” și la „Izvoare Nord”, respectiv necropola din epoca
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
regimul comunist va bate un tragic record: trei ctitorii domnești sunt dărâmate în mai puțin de un an de zile numai la București. Înălțată de Mihai Vodă Viteazul la sfârșitul secolului al XVI-lea pe o așezare cu urme de locuire încă din veacul al IV-lea, reședință domnească în secolul al XVIII-lea, mânăstirea Mihai Vodă va găzdui după secularizare școala de medicină a doctorului Davilla și Arhivele Statului. Aici își vor petrece cei mai rodnici ani de studii Bogdan-Petriceicu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de țară, un țăran hard & heavy, cum zicea alt critic. Unul care făcea naveta între un sat de orășeni pârâți și un oraș cu destui indivizi urbanizați de mântuială. Toate astea sunt, cum ziceam, între și între. Și rockeria, și locuirea. Nici acum nu am un domiciliu stabil, nici perspectiva unei profesii prea clară. O nefixare identitară care nu-mi dă pace. Naveta a continuat și în timpul facultății. De data asta, la sfârșit de săptămână. Am lucrat la un ziar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de cunoaștere și să-și valorifice calitățile de pedagog și de arhitect. A elaborat materiale de prezentare la disciplina Proiectare de arhitectură, a fost coautor la volumele: Arhitectură, Energie, Materiale, Conservarea energiei în construcții (Editura „Cermi“, Iași, 2000), A locui, locuire, confort (Editura „Cermi“, Iași, 2000) etc. și autor la Istoria arhitecturii universale. Egiptul Antic (curs 2000). În paralel cu activitatea didactică a desfășurat și o valoroasă activitate de cercetare-proiectare. Activitatea științifică a fost, în principal, orientată în direcția utilizării materialelor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]