2,956 matches
-
fi de neimaginat în lipsa premisei operei deschise; 3. din perspectiva filosofiei lui Derrida (pentru care logo-fono-centrismul păcătuiește ca metafizică a prezenței centrată asupra logosului în genere și asupra privilegierii cuvântului rostit în detrimentul scrierii), efortul lui Th. Codreanu de "mântuire a logosului nedegradat" are o doză de umor involuntar, egalată doar de echivalarea arhiurmei (în accepția filosofului francez pura procesualitate, relația înseși, anterioară oricărui element relaționat) cu "... glasul mamei" sau "cuvântul primordial al poveștii". Derrida, care deconstruiește mitul Logosului, mitul originii absolute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de "mântuire a logosului nedegradat" are o doză de umor involuntar, egalată doar de echivalarea arhiurmei (în accepția filosofului francez pura procesualitate, relația înseși, anterioară oricărui element relaționat) cu "... glasul mamei" sau "cuvântul primordial al poveștii". Derrida, care deconstruiește mitul Logosului, mitul originii absolute, al arhé-ului, și care retrage orice privilegiu acordat "vocii" (inclusiv sau mai ales "cuvântului originar"), ajunge să patroneze, cu ajutorul lui Th. Codreanu, recuperarea miticului "cuvânt primordial", și încă în ipostaza duioasă de "glas al mamei". Performanța criticului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Herman Rorschach... Dă atenție criticului Mihai Cimpoi care a scris în "Steaua" (1983, nr. 1) că sunt asemănări tulburătoare între eroul lui Márquez din Un veac de singurătate Melchiade și Dionis din Sărmanul Dionis. Reîntoarcerea operei la personalitate, universul simultan, logosul, "tcheng ming", estetica oglinzii, labirintul de oglinzi, Echo, Hypnos și Thanatos și Archaeus sunt cele nouă cercuri ale dialecticii stilului eminescian. Deși rareori se fac valorizări ar fi nedrept să se spună că nu întâlnim la Theodor Codreanu analize, interpretări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
firește, cu aspirațiile lor. De aceea, de pildă, strada pe care se situează locuința din "municipiul nostru" a lui Dimitrie Cristea se numește Arcadia, iar unele dintre personaje (Gherasim Iscariotul sau bătrânul pădurar) par a descinde din mit. În fața ziaristului, logosul lui Dimitrie Cristea este emfatic, ironic, căutând tot timpul să-și reprime tendințele de familiaritate, dar ajunge, destul de repede, să-și expună frământările, să se introspecteze, să-și disece trăirile, cu o irepresibilă pornire cathartică. În plus, dialogul celor două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai important poet al repetiției/refrenului din literatura română. Pentru el arta supremă e muzica, pe care a fost, din păcate, împiedicat s-o facă. Se recunoaște în arhetipul trubadurilor care sunt mai întâi muzicieni și abia după aceea poeți. Logosul divin, vizat de Eminescu, nu e doar cuvânt, ci și muzică. Cuvântul devine necuvânt la Nichita Stănescu în timp ce la Cezar Ivănescu, în Sutrele muțeniei (1994) e "strigăt mut al ființei" (p. 186). Poetul "a fost mereu nemulțumit de insuficientele potențe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de secol! Sunt momente când autorul capătă atâta dexteritate în formulări, încât ușurința de-a asocia idei duce, ca la poetul care jonglează cu rime, nu doar la conciziune și profunzime, ci și la joc de cuvinte: Logoreea vine când logosul ți se refuză. / Arta a fost mai întâi fiica iubirii, apoi iubirea a devenit fiica artei. / Artiștii umanizează totul. Până și pe om. / Ca să creezi trebuie să crezi. Sau reflecțiile sub formă de ziceri și proverbe: Vorba multă, sărăcia artei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
concretului, întoarcerea la real, conștiință textuala, biografism, ironie parodică etc. Nu întâmplător R. Enescu reproșa postmodernismului dezontologizarea limbajului și punerea lui sub semnul formalismului. Transmodernismul e susținut de noul ethos al transdisciplinarității, orientare susținută de B. Nicolescu. El "vede în logos, în întoarcerea la "sacru", șansa viitoare a umanității" (idem, p. 156). Transmodernitatea deschide o altă pârtie către globalizare, un climat fără hegemonisme ale forței brute, un climat natural și echitabil, în respectul pluralităților identitare ale popoarelor și indivizilor, în conformitate cu ritmurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar nu în ultimul rând un patriotism sincer ce-l determină să-și asume un asemenea demers eseistic de natură să ofere soluții unei umanități aflate într-o criză spirituală și morală fără precedent. Nu de puține ori capătă temperatura logosului eminescian, lovind la țintă fără teamă, "sine ira et studio". Nu-mi dau seama în ce măsură și în cât timp (?!!) ar putea prinde conceptul de transmodernism, antrenând intelectualitatea română în dispute cu finalitate pozitivă!... Mai degrabă sunt sceptic, deși m-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
științifice, ori metaforice, din interiorul "barbianismului" ca "ermetism canonic", sau, mai exact spus, ca "paradoxizare" a lumilor paralele ce se întâlnesc dincolo de "ciclul" deplasării spre roșu / albastru, totuși, "într-un punct" din infinitul de "adânc al calmei creste", copleșitor-geometrizator de Logos al cercului / sferei de se înscrie mereu în pătratul / cubul lui Dumnezeu, relevat omenirii de "întâiul Zalmoxis" (din orizontul anului 1600 î. H.), conditio sine qua non a oricărei construcții ce-și revendică o "secțiune de aur", "paradoxizare" a lumilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al exponenților noii ideologii, Theodor Codreanu și-a articulat repere proprii: "Națiunile ne spune el nu sunt creații artificiale ale modernității, de la romantism încoace, cum acreditează ideologii postmodernității. Posibilitățile de apariție ale diversității etno-lingvistice sunt arheale, în planul creator al logosului divin... Nu a cunoscut antichitatea sentimentul național? Dimpotrivă, patria a fost o valoare fundamentală a vechii Europe (și nu numai) de vreme ce i s-au dedicat epopei de măreția Odiseei sau a Eneidei. Ithaca este simbolul iubirii de patrie, care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
port de grijă să nu cadă! lămurește-le din picioare, el doarme cu fața în sus, el, elocvența tinereții! femeie, bani, el nu și-a dat seama pînă n-a venit cu banii la mine, stăm la rînd pe acest logos, personaje secundare dar factori imprevizibili, ridică-ți bărbatul că alunecă, lumea ascultă, volubilă, țigancă și nu prea, mai sînt prin jur, către ei cînd pe țigănește, cînd pe românește, cu acordeonistul răspund ezitant, proverbul incorect formulat, pîinea neagră face roada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la semnalizat, urmezi linii de ghidaj pînă la clădire, militărie, lucrurile nu le mișcă modernitatea, care poate să fi rămas în urmă, într-un metod arhaic "Atenție! Gabarit redus" soliditatea în obiectul ghidaj și în pancarta lui scrisă, de urmărit "Logosul" lui Bogdan Baghiu, lansat pe 5 la BCU, la "Pogor" nu vrea să vină, l-am chemat, mă iau ăia la bătaie! ce scandal o fi făcut? podul peste Bîrlad simetria sfîrșitului pe apă, cursul lui inferior. Duminică, 10 decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului - de aici și conceptul de logocrație - în definirea universului social, nu cădem în capcana supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comenta ca specialist. După care erau interpelări, dezbateri. Și veneau studenți, majoritatea erau la Drept, dar nu numai de la Drept. Erau invitați și de la toate universitățile. S.B.: Mai funcționau Cercul de sculptură "Constantin Brâncuși" (Constantin Nicoleanu) și cercul de filosofie "Logos" (V. Gherghel). Să vedem ce manifestări se desfășurau la CCTS în vacanța de iarnă a studenților (21 decembrie 1986-4 ianuarie 1987)14: * Acțiuni permanente ale clubului de vacanță (jocuri de club, seri cultural-distractive, retrospective muzicale, expoziție de carte social-politică, expoziție
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări / 44 4. Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ S P ÎN PERSPECTIVĂ ISTORIC-FENOMENOLOGICĂ Capitolul 1. Logos și logică; formă logică și judecată / 59 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului / 59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare și corespondență. Observație despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ S P ÎN PERSPECTIVĂ ISTORIC-FENOMENOLOGICĂ Capitolul 1. Logos și logică; formă logică și judecată / 59 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului / 59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare și corespondență. Observație despre întrebare / 68 1.3. Schița unei probleme judicative fundamentale: logicul ca sinteză între
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ S P ÎN PERSPECTIVĂ ISTORIC-FENOMENOLOGICĂ Capitolul 1. Logos și logică; formă logică și judecată / 59 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului / 59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și regulile corectitudinii gândirii; adecvare și corespondență. Observație despre întrebare / 68 1.3. Schița unei probleme judicative fundamentale: logicul ca sinteză între ontic și lingvistic / 78 1.4. Cercetare formală a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul / 282 4.3. Aspectul alethic al judecății și timpul / 289 4.4. Timporizarea subiectului și predicatului, în sensul stabilirii și întăririi poziției lor în judecată, în judicativ și în orizontul logos-ului (formal) / 293 4.5. Timporizarea verbului și timpului, în scopul consolidării sensului de transcendent introdus de aspectul alethic al judecății / 301 4.6. Punerea în discuție a tezei privind preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
4.6. Punerea în discuție a tezei privind preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" / 317 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare / 350 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare / 350 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375 5.2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de față are drept scop reformularea problemei logice și filosofice a judecății după exigențele unei descrieri și apoi ale unei reducții fenomenologice. Am folosit de-a lungul timpului, în unele texte publicate, termeni (de exemplu: "dictatura judicativului", "judicativ constitutiv", "formalizarea logos-ului" etc.) și chiar unele idei din orizontul de cercetare al acestei lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diferite ocazii, prin referiri la condițiile în care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să fie valabil și "în mic", tocmai în această adaptare constitutivă găsindu-și sensul evident, lipsit de temei într-o ordine strict natural-istorică ceea ce este a priori? De exemplu, dacă admitem cum o vom face, motivat, în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]