2,223 matches
-
suplinească, dacă producea o cronică nepublicabilă. — Ai un costum foarte elegant, Wells, observă Cust. E nou? — Nu, Îl am de ani de zile, zise Herbert. Doamna Alexander și invitata ei, actrița Lily Hanbury, nu Își părăsiră loja În pauză. Era loja specială a lui Florence Alexander, rezervată Întotdeauna pentru ea la premiere, cu o priveliște excelentă asupra scenei și a sălii. Un decor minunat, Florence, și costume superbe, ca Întotdeauna, spuse dra Hanbury. Ai contribuit cumva la rochii? — Da, le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
micuțe și trebuie udate zilnic. Doamne ferește, cât perfecționism! — Cum ți se pare piesa? — Până acum, mi se pare minunată. Spectatorii de la galerie și din fundul sălii erau ceva mai puțin entuziasmați de primul act decât cei din staluri și din lojele frontale. Ar fi preferat mai multă acțiune și mai puține dialoguri, dintre care o parte rămăseseră obscure pentru ei. Dar satisfacția era generală, pentru că Guy Domville se hotărâse să nu se facă preot - „măcar și numai ca Alick să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai avusese scena era acum risipită În cele patru vânturi. Elizabeth trăia un presentiment oribil că pălăria dnei Saker va avea același efect nefericit asupra lui Guy Domville ca și haina lui Edward Compton asupra Americanului. Florence Alexander, așezată În loja de alături de Elizabeth Robins, era, În același timp, furioasă și Îngrozită. Cum putea oamenii să fie atât de cruzi, cum puteau fi atât de mic-burghezi? Îi venea să se ridice În picioare și să-i strige zurbagiului că pălăriile Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru a-și declara iubirea dnei Peverel, dar, constatând că Frank Humber aflase de intențiile sale de la Devenish, se răzgândea iar, hotărând să se facă totuși preot, În ciuda faptului că prietenul Îl Îndemna, mărinimos, să nu o facă. Stalurile și lojele Îi ascultară respectuos argumentația, dar galeria și lojele de sus Își pierduseră orice fel de interes față de o intrigă În care nu mai credeau. Murmure joase de comentarii ireverențioase și accese nepotrivite de râs se prelingeau de la etajele superioare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
constatând că Frank Humber aflase de intențiile sale de la Devenish, se răzgândea iar, hotărând să se facă totuși preot, În ciuda faptului că prietenul Îl Îndemna, mărinimos, să nu o facă. Stalurile și lojele Îi ascultară respectuos argumentația, dar galeria și lojele de sus Își pierduseră orice fel de interes față de o intrigă În care nu mai credeau. Murmure joase de comentarii ireverențioase și accese nepotrivite de râs se prelingeau de la etajele superioare ale teatrului, unindu-se cu zgomotele similare din fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o intrigă În care nu mai credeau. Murmure joase de comentarii ireverențioase și accese nepotrivite de râs se prelingeau de la etajele superioare ale teatrului, unindu-se cu zgomotele similare din fundul sălii. Unii dintre cei așezați În staluri sau În lojele de jos se uitară În sus, sau peste umăr, dezaprobator, și câțiva șuierară câte un șșșșș! fără prea mult efect. Elizabeth Robins și Florence Bell schimbau priviri alarmate. Atmosfera din teatru devenea urâtă.] „- Gertrude, ceea ce simți pentru mine e iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fi putut exprima entuziasmul, dar, tot la fel de bine, ar fi putut fi răbufnirile unei mulțimi furioase. Cortina se ridică din nou și actorii Își făcură reverențele, Întâi toți odată, apoi pe rând. Din punctul În care se afla, vedea o lojă ai cărei ocupanți - i se păru că recunoaște familia Burne-Jones - aplaudau viguros. Când dna Saker Își făcu reverența În fața scenei, cu penele negre vălurindu-se, o parte a auditoriului păru să Înceapă un cântec, iar ea ieși În fugă spre culise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu o ușurare de nedescris, auzi strigătele: — Autorul la rampă! Deci, până la urmă, totul mersese bine. [Elizabeth Robins percepu imediat pericolul. Strigătele care solicitau prezența autorului la rampă Începuseră la galerie, preluate cu entuziasm de prietenii lui Henry aflați În loje și staluri, dar cele două grupuri aveau motive complet diferite pentru a dori să Îl scoată la vedere. Aplauzele continuau. Strigătele sacadate deveniră mai insistente. Îl văzu pe Alexander șovăind, aruncând priviri spre culise. Cu siguranță că nu va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
salva de zgomote, până când, ridicând din umeri cu un fel de resemnare, se răsuci pe călcâie și se refugie În culise, urmat cuminte de Alexander. Galeria continuă să huiduie, stalurile continuară să aplaude. Philip Burne-Jones se ridică În picioare În lojă, bătând din palme ostentativ În direcția etajelor superioare și stârnind un nou val de huiduieli și fluierături. Arnold Bennett stenografie În carnet: „O bătălie Între duri și puri“. Se năpusti spre culise, șocat, amețit de zgomot și năucit de lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scrisă de un artist! Ceea ce e mai mult decât se poate spune despre nouă din zece piese care se joacă pe scenele din West End. — Atunci de ce au huiduit-o? — Cei de la galerie au fost cei care au huiduit, plus lojele ieftine și fundul sălii. Ei nu pricep și nu apreciază textul - cum ar putea, când timp de decenii s-au hrănit cu melodrame lăcrimoase și farse grosolane? N-au avut Înțelegere pentru scrupulele morale ale lui Guy Domville și, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
telegramă primită de Alexander ieșiseră la iveală și presa făcea speculații cu privire la posibilitatea ca spectacolul să fi fost intenționat perturbat de o grupare plătită. Cineva care fusese de față trimise o scrisoare către Pall Mall Gazette, În care afirma că lojele de sus erau pline cu bărbați cu o Înfățișare mult prea aspră pentru a-și putea permite să plătească patru șilingi pe bilet și care reveniseră din antract purtându-se ca și cum ar fi fost tratați cu băuturi tari. Desigur, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
schimba lucrurile; așteaptă numai să pun mâna pe tine. M-am Întrebat cum mai stai cu teatrul și trebuie să Îmi povestești tot“. Presată de pregătirile pentru turneul american, Ellen Terry reuși să Îi acorde doar o scurtă Întrevedere În loja de la Lyceum, Într-o seară, dar Îl felicită, Încurajându-l În termeni generali, pentru Summersoft și, ca de obicei, se arătă plină de grație și de farmec. A doua zi Îi trimise un cec de o sută de lire În schimbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îi devenise de-acum obișnuit. Boom-ul lui Trilby nu părea să aibă un sfârșit previzibil. Până și familia regală Îi căzuse pradă: premiera se bucurase de cinstea prezenței prințului și prințesei de Wales, iar Du Maurier fusese invitat În loja regală și prezentat. — Le-a plăcut piesa? Întrebă Henry. — Prințesa mi-a spus că nu-i place că Dorothea Baird joacă În picioarele goale, ceea ce Înseamnă că probabil n-a citit cartea. — Trebuie să fie singura persoană din Anglia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
hazardată, dovadă că pe cele două doamne mai rămăsese puțină, ele purtând, bineînțeles, două rochii spendide din acest material. S-au îmbrăcat ca de teatru, suspină Pink. Observă și poșete. Pe o măsuță de serviciu, semănând cu o mantinelă de lojă, dormita un binoclu. Pe masă erau într-adevăr lumânări. - Permiteți-ne să ne prezentăm, domnule Floyd... Sîntem, după cum probabil ați fost informat, surorile Stamatescu. În trecut, am purtat, bineînțeles, în urma căsătoriilor, alte câteva 216 DANIEL BĂNULESCU nume. După ce am rămas
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
luat în vizor, s-au lăsat și asupra lui, cu vizitele, poterele medicale, ce până atunci, cu seninătate, îl ignoraseră. Un diagnostician, medic primar, Dragaulea Cornel, ce poposea pe la Mociornița din an în paște, i-a testat reflexele fiziologice, atingîndu-i lojile amigdaliene c-o apăsătoare de limbă, i-a ciupit un pliu tegumentar, i-a zgândărit globii oculari, l-a ciocănit, i-a vânturat creierii cu penseta și-a mâzgălit într-o fișă: "Clinic, bolnavul prezintă tremurături fine ale extremităților, imposibilitate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
acea ședință de către câțiva dintre cei mai simandicoși conducători de pe aici... Au expediat după mine letica imperială... Am fost tratat ca un prinț. În sala împăraților Persiei am fost primit cu cea mai aleasă pompă, am fost poftit în puful lojilor pentru invitații cei mai de vază, am fost examinat în tăcere. Au șoșotit între ei... O puturoșenie de spirit, cu manșetele veșmintelor tivite cu vapori de pucioasă, cu sceptru de trestie și coroană împletită din gheare de pasăre, m-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fratele lui Richard, contabilul, Cheryl a avut un post la societatea de construcții Halifax. În momentul În care l-a născut pe primul dintre cei trei băieți ai lor, În 1989, a devenit membră a ceea ce prietena mea Debra numește Loja Șorțurilor - puternica organizație și cabală a mamelor casnice. Și Cheryl, și Barbara se poartă cu bărbații lor ca niște crescători de animale cu animalele de la fermă. Și nici un Crăciun petrecut la familia Shattock nu ar fi complet fără ca Cheryl să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Cheryl sporovăiesc În bucătărie, În ciuda faptului că sunt și eu acolo. Îmi dau seama că așa este de secole. Femeile Își văd de treabă și schimbă priviri complice și oftaturi indulgente În ceea ce privește bărbații. Dar nu am devenit niciodată membră a Lojei Șorțurilor; nu cunosc codul, parolele, strângerile de mână speciale. Mă aștept de la un bărbat - bărbatul meu - să facă muncă de femeie, pentru că dacă el nu face asta, eu nu pot face muncă de bărbat. Iar aici, În Yorkshire, sentimentul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mașinuțe ca să-l facă să deschidă gura. Se aude un claxon afară, semn că Pegas a sosit. Mă furișez afară din propria casă ca un hoț, când se aude un claxon acuzator de la Volvo-ul parcat peste stradă. Angela Brunt, capul Lojei Șorțurilor locale. Fața ei Îmi amintește de un Ford Anglia. Cu ochii bulbucați ca niște becuri, plasați Într-un craniu triunghiular, Angela este tragic de banală. E de-abia ora 7, ce-o fi cu ea afară din casă? Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să fie ziua ta la fel de mult cât Îți dorești la treizeci și cinci de ani să uiți că e ziua ta.) Ca o mamă organizată ce sunt, măcar o dată, Îl sun pe Roger Rainbow, un clovn foarte bine cotat În rândul membrelor Lojei Șorțurilor. Robotul lui Roger mă informează că e ocupat până peste cap În fiecare weekend, dar că mai are câteva ore libere de Halloween. Fir-ar al dracului, e mai ușor să-i rezervi pe cei Trei Tenori. Contați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
copiii le pot lua acasă: ca și-n cazul cursei Înarmărilor, nu poate duce decât la ruinarea ambelor părți. În practică, sunt prea lașă să Înmânez balonul și bucata de tort care consider că ar fi mai mult decât suficiente. Loja Șorțurilor m-ar propune imediat pentru excomunicare.) Din păcate, cei de la supermarket nu au putut Înlocui tortul cu glazură roz pe care-l comandasem cu unul galben Într-un timp atât de scurt. Culoarea preferată a lui Emily a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
curate Înhățate de la Marks & Spencer În pauza de prânz. Am pus chiar și un fir de crin Îmbobocit Într-o vază lângă pat pentru a obține acea notă feminină grațioasă de genul celor practicate de Cheryl, cumnata mea membră a Lojei Șorțurilor. Să nu uit să scotocesc după cadourile de la Donald și Barbara primite de-a lungul anilor și să le expun În locuri clar vizibile: Tablou În tempera reprezentând Coniston pictat de „cunoscuta artistă locală Pamela Anderson“ (nici o legătură, slavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu numere de telefon din cap căutând pe cineva care ar putea avea grijă de copii numai azi. (Richard e plecat să prezinte niște planuri pentru o iurtă a meșteșugarilor din Sunderland.) Primul gând: Angela Brunt, vecina mea și șefa Lojei Șorțurilor din cartier. Încep să-i formez numărul, dar brusc Îmi apare imaginea cu fața de Ford Anglia a Angelei, cu farurile aprinse la maximum, când Își dă seama că „zburătoarea la mare altitudine“ de peste drum iese la suprafață de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care aveau ca efect imediat intervenția dură a Ochenoaiei: Toantelor, ce păziți? Nu vedeți că se sperie copchilu’? Peștele vinovat era dus repede În găleată iar dacă acesta reprezenta o captură de peste două kile, i se oferea un loc În loja nobililor, sub forma unui sac trainic și nu la un loc cu mijlocașii, că despre plevușcă nici nu putea fi vorba. Ochenoaia avea o anume știință a ei, nu prindea pește mic, plevușcă, o „aștepta” să crească, așa Își Învăța
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu totul deplorabil În care este imitat de un tânăr argentinian. Iar baronul Doasan reușește să Își atragă oprobriul tuturor după ce iese de câteva ori În public machiat cu stridență sau după ce, cuprins de pasiune și disperare, căptușește cu trandafiri loja unui teatru În semn de iubire pentru tânărul violonist care avea să-l ruineze. Aproximativ În aceiași ani ce preced primul război mondial, „un mic grup de scriitori se plasează În vecinătatea dandysmului, la granița cu el, Într-o zonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]