3,374 matches
-
sub ceaușism și tribuna „noii direcții noi în cultura română”, Observator cultural gândit și condus de Ion Bogdan Lefter, mi-au părut prea marcate de idiosincrazii personale și prea eterogene pentru a putea fi formulate analitic ori subsumate unui program. Ludica Dilema, inițiată sub semnul „extremismului de centru” (ca să preiau titlul rubricii lui Radu Cosașu, potrivit pentru întreaga publicație), a fost multă vreme blocată în acel spirit, deși atingea adesea cu inteligență și talent chestiuni publice preocupante, dar nu întotdeauna suficient
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a preopinenților (care nu puteau totuși reface în câțiva ani, „arzând etapele”, traseele unor discuții occidentale de câteva decenii) au conferit disputelor ideologice din sfera publică un aer suplimentar de irealitate, de inadecvare la problematica presantă a României, de gratuitate ludică (fără a exclude însă campaniile vitriolante de „demascare”). Radicalismul multor luări de poziție este, pe de altă parte, tipic culturilor afectate de perioade lungi de izolare și suspendare a exercițiului gândirii libere: „tenorii” aflați în competiție tind să adopte adesea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de viață, fantezia se manifestă în plan perceptiv printr-o halucinație. 2) Foarte devreme în cursul copilăriei, refuzul poate fi pus în evidență prin intermediul jocului dramatic, care îi permite copilului să-și împlinească dorințele, speranțele, preferințele. În cursul jocului, lumea ludică are mai multă importanță decât cea reală, iar plăcerile reușitei, frumuseții sau puterii sunt trăite într-un mod imposibil de conceput în lumea reală a copilăriei. În timp ce copilul se joacă, fantezia pusă în scenă este preferată realității obiective, temporar respinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dintre relațiile posibile ale subiectului cu mediul său înconjurător. La bază, introiecția este o apărare, în măsura în care ea protejează eul împotriva primului „traumatism” care este nevoia de obiect, apoi împotriva dependenței, și vizează să restaureze echilibrul intern, apoi autonomia acestuia. Activitatea ludică și creativă a copilului vine în continuarea îndepărtării posibile a obiectului. Acest lucru amintește, bineînțeles, de jocul cu mosorelul (Freud, 1923/1981), putând ilustra de asemenea mișcarea de introiecție-proiecție a obiectului care, substituindu-se mamei absente, o face pe aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
obiectul unor nesfârșite jocuri ale inteligenței și fanteziei, inclusiv sub raport stilistic, etalând minuțios, cu ironie sau sarcasm, sentimentele unor lucruri neînsuflețite. Impresia dominantă este aceea de vraiște existențială, adaptată perfect unui spațiu nedefinit, pe rând idilic ori coșmaresc, cultivând ludicul ca unică modalitate de exprimare. Păstrându-se la egală distanță de patetismul și sarcasmul feminist, însă fără ca prin această detașare să-și piardă sensibilitatea proprie sentimentalului travestit în ironist și umorist, B. reia, într-o suită fragmentaristă de proze spirituale
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
1982, în volumul colectiv Cinci, alături de Mariana Marin, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu și Ion Bogdan Lefter, prefațat de Nicolae Manolescu. Cele trei calificative așezate de N. Manolescu pe lângă versurile din 1982 ale poetului („poezie tinerească, bătăioasă și simpatic-obraznică”) defineau exact ludicul familiar în care Whitman (Song of Myself) se amesteca printre Prufrock-ul lui T. S. Eliot, mirosuri de cauciuc ars, puștisme caligrafiate à la Apollinaire, dezabuzare postuniversitară („și ai să ajungi vreun bard județean/ povestind despre curajul tău/ din tinerețe// și
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
pe poet de un eșec total. Remarcabila stăpânire a științei versificației, îndemânarea prozodică, erudiția, inventivitatea lexicală, simțul umorului (dus uneori până la sarcasm), inteligența scăpărătoare, recurgerea ghidușă la un patrimoniu livresc substanțial și solid, vivacitatea asociativă, o irepresibilă înclinație spre mânuirea ludică a limbajului (cu rezultate frizând uneori verbigerația mecanică, subordonată performanței ritmice sau eufonice gratuite, iritantă poate, dar ajungând nu o dată în vecinătatea procedărilor avangardiste sau a tehnicii comicului absurd) au individualizat poezia lui postbelică, inclusiv pe cea „de comandă”. Poetul
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
a eseului cosmologic, genuri care s-au impus mai ales după 1990, rămâne incitant prin problematica abordată, prin verva stilistică și fantezia nu lipsită de stranietate a compozițiilor sale, în care comunică, adeseori, o stare contradictorie între smerenie și dispoziția ludică, între gravitate și tentația ironiei. SCRIERI: După Socrate (Eseuri despre spiritul ironic în literatură), București, 1988; Războiul nevăzut. Cartea Apocalipsei, pentru copii, București, 1994; Și a fost seară, și a fost dimineață. Eseuri de spionaj cosmologic, Iași, 1997; Ce caută
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
descendentului zdrențăros care vinde în talcioc steme regale. Versul este liber, puține poezii fiind rimate în întregime. Cel de al doilea volum, Cavalerul din dreptul soarelui (1979), sărbătorește iubirea. Analiza fină a diferitelor ipostaze ale iubirii se îmbină cu gestul ludic, dar și cu stări halucinante sau cu dorința nestinsă de a transforma vrăjitorește lumea. În Leoaica adormită (1984), tematica se diversifică și procedeele se rafinează. Dominată de o stare vizionară, poeta se simte „aleasă de Dumnezeu”, vorbește cu morții și
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
Marele Fariseu”), precum și o figurație măruntă, proliferată oniric. Multitudinea acestora, antrenarea lor în scenarii ce se pot reduce la hăituire, fugă, evadare, întâlnire periculoasă etc. conferă poemelor o frenezie halucinantă, un dionisiac nemaiîntâlnit. În Întunecatul April se naște, sub aparențe ludice, fanteziste, o veritabilă mitologie. Masivul volum Pe-o gură de rai aduce un lirism decantat, cu o exteriorizare mai amplă și mai directă a unui lăuntru mai adânc, într-o altă alchimie verbală. Textul se structurează acum ca „document” (Documente
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
perii păianjeni bătrâni, / Și-un hău nesfârșit în butoi / Și bile de apă ce vor / Pe-ascuns să ne intre-n urechi, / Mereu ne-ațin calea, în zori, / Melci putrezi și râme străvechi.” „Discursul îndrăgostit” al poetului e polimorf, fie ludic, candid și ghiduș, fie, alteori, afectat impudic, salvat de la trivialitate de ironia și candoarea de fond: „De ce nu vrei să-nnebunești, la ora cinci / După-amiază, când e atât de bine, / Și în sufrageriile adânci / Să faci pe preșuri tumbe dulci
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
uneori și mici narațiuni fanteziste, așa-zis în proză, de fapt tot poeme, în ultimă analiză: sunt compuneri onirice asemănătoare - dar vag, rămânând originale - cu povestirile din primele volume ale lui D. Țepeneag. S-a presupus și că refugierea în ludic și hedonism ar fi fost o formă de evaziune în fața somației agresive a „istoriei”, în timpul regimului totalitar. Se poate obiecta că, totuși, există poeți „evazioniști” în orice timpuri istorice, chiar sub regimuri democratice, nu oricine e „obligat” să cânte politicul
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
ce însoțesc textul în note atribuite cititorilor școliți sau inocenți sub raportul informației anterioare, formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice conferite ironiei și satirei. Umorul și șarja parodică sunt mijloace, nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
piatră (ca semn al identității amorfe, primare și nespiritualizate), cuvântul (mai degrabă ca mijloc magic), poarta, ochiul (ca substitut reciproc cu piatra), spirala. Uneori, în plan formal, răzbat ecouri din creațiile lui Ion Caraion sau Cezar Ivănescu, alteori cadențele sunt ludic folclorice sau argheziene și barbiene, dar B. încearcă să evite actul mimetic, chiar dacă uneori asumarea intelectivă nu e săvârșită. Un ultim poem, mărturie a unei conștiințe, iese din sfera ciclurilor și încheie o viață și o operă mult prea scurte
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
cât și din proiecții fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcția cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic și jocurile computerizate, numite „Edgar Poetice jocuri” (de perspectivă, grafice, „hagiografice” etc.). Intertextualitatea devine substanța din care se hrănesc viziuni fanteziste, autoironice, grotești, poetul invocând fie „poezie și sărăcie” (Eminescu), fie „pana frântă a lui Balzac”, fie „sabia ruginită
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
tergiversările interioare. În sfârșit, balansoarul poate confirma natura regresivă a elementelor onirice, deoarece este legat de copilărie. Ca atare, indică reactualizarea unei situații mai vechi, poate chiar o întoarcere la primii ani ai vieții. Minge, balon Deși este un element ludic sau sportiv, în expresiile populare, ca și în inconștientul colectiv mingea este asociată cu puterea, cu decizia, cu alegerea și responsabilitatea. Mai multe expresii o confirmă: «a avea mingea în teren», «a fi la balon», «a da mingea la fileu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
conduce viața și deci ca un acces la autonomie. Cel ce visează este gata să se descurce singur, să rupă lanțurile, să preia și să își asume anumite responsabilități. Cărți și tarot Cărțile de joc au în vis o semnificație ludică sau divinatorie. În ambele cazuri, mai ales în cazul persoanelor puternic marcate de o educație religioasă, pot să pună accentul pe devierea conduitei personale. Jocul și practica divinatorie sunt condamnate în textele sfinte și considerate activități eretice și nelegiuite. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
trimită ziarului o notă de protest, acuzând faptul că interviul cu pricina nu-l reprezintă, că multe răspunsuri sunt inventate de jurnalist etc. Este greu de găsit motivația acestui gest: mijloc suplimentar de publicitate, ironie subtilă la adresa presei comuniste, spirit ludic etc. Cert este că un ziarist trebuie să fie pregătit și pentru asemenea situații inedite: fie să aibă un reportofon performant pe care să-l pună discret în funcțiune, fie să-și mobilizeze memoria și, la terminarea discuției, să noteze
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
trezește într-un astfel de mediu, pe care va dori să-l înțeleagă și să-l stăpânească. Computerele devin obiecte ale unui peisaj comun, întâlnit la tot pasul. Prin ele vei avea acces la realități diversificate, cu iz pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii în care trăim, noi moduri de înțelegere, de simțire, de raportare la ceilalți
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Tablă de materii și structură coerente Rapiditatea încărcării Încărcarea unor programe adiacente Analiză pedagogică Exerciții structurale Aspecte ale exercițiilor Suficient Bine Excelent Modul de rezolvare a erorilor Diversitatea exercițiilor Pertinența exercițiilor Ușurința de abordare Consemne clare Adaosuri (sunet, video) Activități ludice Aspecte ale exercițiilor Interes Ușurință de abordare Consemn clar În cele ce urmează, este etalată o grilă de analiză contextualizată mai puternic și vizează suporturi curriculare digitale specifice învățării unei limbi (vezi Lopez, 2001). 1. Fișa de identificare Titlu Autor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
reuneste aria și tipurile de practici motrice raportate la cultura și mediul social în interiorul cărora s-au dezvoltat; acțiunile motrice sunt profund dependente de norme culturale, tradiții, ritualuri. Practica sportivă modernă nu poate înlocui în totalitate practicile originale ancestrale, cultura ludică ce ține de însăși ființa unei nații. Conceptul de psihomotricitate Motricitatea poate fi privită din două perspective: ca fenomen observat din exterior (studiul structurii, formei, genezei și învățării mișcărilor) ai cărui factori și procese sunt explorate descriptiv și explicativ printr-
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
35; Monica Spiridon, Eseul bine temperat, R, 1995, 9-10; Sorin Tomuța, Foiletoane ex cathedra, O, 1997, 5; Horea Poenar, Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6; Petraș, Panorama, 134-139; Cătălin Ghiță, Eroicul în diacronie, APF, 2002, 4. D.C.M.
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Carte, Cluj-Napoca), Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare (1997), Zece studii de arhetipologie (1999) sunt deopotrivă studii serioase de comparatism și istorie a motivelor poetice, dar și reverii critice substanțiale. Proiectarea poematicului la Lucian Blaga într-un orizont cultural larg, situarea ludicului prezent în poezia lui N. Stănescu la intersecția modernismului și abstracționismului cu procedee ale postmodernității sau demontarea mecanismelor onirice în poezia lui Leonid Dimov, D. Țepeneag ș.a. vădesc un spirit analitic nu la modul tehnicist, ci, dimpotrivă, simpatetic, neliniștit și
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
prin frazarea simplă și francă, de factură clasică. G. Călinescu remarca această simplitate și o ilustra cu versurile: „Numele meu, în univers,/ E ca o furnică/ Ce cade în mers/ Și iar se ridică...”, ce îi vor fi incitat spiritul ludic, dar, în același timp, identifica aici și câteva „păcate juvenile veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Noailles. În lirica poetului, rețin estompele, surdina. Timbrul discret elegiac îl definea în Prour pentru porți uitate (1934). Din simbolismul începutului de veac, revine parcul, rustică devălmășie, în care crinii se învecinează cu sulfina și răsurile, loc salutat cu o ludică reverență, refugiu și pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]