4,609 matches
-
trece, pietrele rămân, Jertfitorii neamului ș.a.), adesea fără semnătura autorului, alteori redactat de G. M. Vlădescu, iar de la numărul 17/1944 de I. Valerian; paginile 2-6 includ compuneri și scrieri literare ale combatanților și rezerviștilor (D. Ailincăi-Almaș, Călugărenii, O minte luminată. Cronicarul Miron Costin, Basarabia, provincie românească, Radu Gyr, Către Iisus, Țara, Dobrogea, Neculai Tăutu, Unirea, Ștefan Voitec, Două comemorări: Regina Maria - Regele Ferdinand, Laurențiu Fulga, Sublocotenentul Teodorescu Victor, Sergentul Bălan Constantin, Calul bolșevic), pagina 7 găzduiește diverse: epigrame de Al.
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
rafinamentul pentru a împlini surprinzător formulele lirice pe care le abordează. SCRIERI: Cred în tine ca în Dumnezeu, pref. Adrian Păunescu, București, 1992; Eminescu al nostru, București, 1994; Sunt fericit că te iubesc, postfață Constantin Sorescu, București, 1996; Vianu fereastra luminată - Vianu la fenêtre éclairée - Das erleuchtete Fenster, ed. trilingvă, pref. Vlad Alexandrescu, București, 1998; nicolae magnificul, cu desene și postfață de Nicolae Popa, București, 2000. Ediții: Ion Vinea, Moartea de cristal, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1995; Lucian Boz
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
postfață Romul Munteanu, București, 1998 (în colaborare cu Valentina Pituț); Tudor Vianu, Arcadia, pref. Emil Manu, postfața edit., postfață Ion Vianu, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1999, Shakespeare, București, 1999; M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, pref. Radu G. Țeposu, Craiova-București, 1999 (în colaborare cu Constantin M. Popa); Ion Caraion, Poezii arestate, pref. edit., București, 1999; Daniel Bănulescu, Republica Federală Daniel Bănulescu, pref. Z. Ornea, postfața edit., București, 2000; Paul Daian, Softwin, pref.
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
se publicau, sub titlul „Analele Asociațiunii”, procesele verbale ale adunărilor generale și documentele Astrei. La 20 septembrie 1867 comitetul îl solicită pe G. Barițiu să accepte conducerea unei publicații „ca să fie aceasta, pentru popor, ceea ce a fost «Gazeta» pentru cei luminați”. Barițiu a dat însă revistei un caracter de magazin istoric, publicând, pe lângă statute, regulamente, îndrumări de ordin administrativ ale Astrei, numeroase documente istorice și studii din istoria Transilvaniei, importante în cunoașterea unor epoci pentru care știrile despre români erau fie
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
câmp, tineri fără căpătâi, dar inimoși, proveniți din orfelinate. Un ciclu alcătuit din volumul Titus Bostan și ziditorii lumii (1981), urmat de Titus Bostan și stupina cu viespi (1984) intră în categoria romanului umoristic cu influențe din science-fiction. Bostan e „luminatul și înțeleptul” care, convins că rostul său e să schimbe lumea, pleacă, pe motoretă, să facă minuni în satul Lunca Pașcani, dar se trezește pe o insulă, Republica Selenă. Aici întâlnește o lume ciudată și e perceput de preoții locali
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria față de țară. Este scos din slujbă în 1817, se pare pentru că intervenise, apărându-i pe țărani, în conflictul dintre moșnenii deposedați de pământ și un logofăt. Boier luminat, receptiv la nou și gata să sprijine inițiativele culturale importante din epocă, obține prin cumnatul său Constantin Bălăceanu, efor al școlilor, sprijin pentru Gh.Lazăr, care deschidea, în 1818, școala de la „Sf. Sava”. Dacă pentru elevii de la Schitu Măgureanu va
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
analitică, obiectivitatea judecăților critice și nu în ultimul rând continuitatea activității i-au conferit acestuia o autoritate ca puține altele în epocă. El este în fapt pilonul de rezistență al întregului compartiment literar, pe care îl va administra cu spirit luminat, atrăgând colaboratori de valoare, asigurându-le exprimarea liberă chiar dacă nu le împărtășea ideile. Elocvent este articolul Literatura română există, cu care ripostează la negativismul tânărului Eugen Ionescu, ori Cațavencu a devenit mistic, îndreptat împotriva unui oaspete al V. pornit să
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
dibăcie a duelului polemic, iar superioritatea numerică a adversarilor, un stimulent și o voluptate. ȘERBAN CIOCULESCU Paul Zarifopol este un spirit individualist și critic, un estet care nu dă altă valoare artei decât aceea a propriei gratuități - și un cititor luminat, cu un gust diavolesc pentru tot ce este subtilitate a expresiei și luciditate a minții. L-am putea denumi un voltairian, în sensul larg al cuvântului, adică o totalitate de vioiciune, nuanță și zeflemea intelectualizată. POMPILIU CONSTANTINESCU Se lămurise, și
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Micu, O prezență poetică, RL, 1979, 21; Radu Cârneci, Nunta de aur, CNT, 1979, 33; Valeriu Stancu, „Moara albastră”, CL, 1979, 10; Lit. rom. cont., I, 497-498; Scrisoare de la Petre Strihan. 1980, ADLTR, S-79; George Muntean, Scriitorul și cărturarul luminat, RL, 1989, 21; Ion Dodu Bălan, Fragmente dintr-o carte de amintiri, CC, 1992, 10-12; Dicț. scriit. rom., IV, 421-422. D. Mc.
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
de reflecție. Cele mai multe poezii comunică reverii, confesiuni, vagi melancolii, nostalgii, unele fixând, cu grație, scene de idilă clasică. Înotând în râu, o fată devine personaj mitologic: „Tocmai din râu era / aproape fără vârstă era / aproape fără vârstă o zeie / mai luminată ca scoicile mai dulce / decât lumina soarelui însuși / ca o înălțare de pasăre / ne subția văzul / poate era ceea ce credeam că nu / există altfel razele soarelui nu s-ar fi târât / să o privească pe buza valurilor.” Un palpit de
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
scrierii corecte și a punctuației DATINI ȘI SĂRBĂTORI MOȘ CRĂCIUN după Octavian Goga Moș Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, Azi la noi în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți în stele. Tu te furișezi în taină pe la fiecare poartă, Cu pășirea ta tiptilă nu lași urme pe zăpadă, Dar se simte întreg cuprinsul oropsiților de soartă Când lași binecuvântarea peste
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
lectură, efectuarea unor lecții publice, Însoțite de „discuții și schimburi de idei” <ref id="106">106 Idem, nr. 38, 11 mai 1913; vezi și nr. 46, din 9 martie 1914. </ref>. În realizarea acestei sarcini se conta mult pe basarabenii „luminați”, mai ales, „pe acei cu putere” și pe deputații basarabeni În Duma de Stat de la Sankt Petersburg <ref id="107"> 107 Idem, nr. 38, 12 ianuarie 1914; vezi și nr. 48, din 23 martie 1914. </ref>. Ziarul sublinia și el
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
entuziastă era dedicată Societății Regale. Comenius era acum bătrân și nu știa ce schimbări avuseseră loc în Anglia. El mai credea că acolo lucrează „iluminați pansofici” și li s-a adresat ca atare: Către Purtătorii de Faclă ai acestei Vremi Luminate, membri ai Societății Regale din Londra, care aduc adevărata filosofie la fericita ei naștere, salutări și urări de noroc! Iluștri Domni, Nu este nepotrivit ca o carte intitulată Calea Luminii să vă fie trimisă vouă ș...ț potrivit cuvântului lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
et effets de contexte”, Connexions, 72, 2 Arendt, H. (1994), Originile totalitarismului (Origines du totalitarisme), Humanitas, București. Bacu, D. (1991), Pitești. La Buchenwald se murea mai ușor (Pitești. À Buchenwald on mourait plus facilement), Atlantida, București. Balotă, N. (2001), „Abisul luminat”, Aldine, supliment al ziarului România liberă, anul V, nr. 257 („L’Abîme éclairé”, en Aldine, supplément du journal România liberă). Betea, L. (2001), Psihologie politică (Psychologie politique), Polirom, Iași. Boldur-Lătescu, G. (2002), „Fenomenul Pitești - un experiment menit să impună dubla
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
SIMION SCRIERI: Poarta cetății, București, 1966; Cine mă apără, București, 1968; Frunze, pomi, arbori, București, 1968; Ochiul neantului, București, 1969; Sunetul originar, București, 1969; Fum, București, 1971; Stelele fixe, București, 1977; Locuri și oameni, scriitori și parabole, București, 1982; Noaptea luminată, pref. Mihai Ungheanu, București, 1982; Aventurile marelui motan criminal Maciste, București, 1983; Stelele fixe, îngr. Valentina Pituț, postfață Romul Munteanu, București, 1995; Sonete, îngr. Valentina Pituț, București, 1995; Umbra unui țipăt, Timișoara, 1996; Scrisori de iubire din 21 de poeme
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
The Paradoxist Literary Movement, Phœnix-Chicago, 1992; Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, 1993; Ceremonialul sadovenian, Craiova, 1997; Noaptea lui Vincent, Craiova, 1998; Adrian Marino, Brașov, 2001; Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003. Ediții: M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, pref. Radu G. Țeposu, București-Craiova, 1999 (în colaborare cu Nicolae Țone); H. Bonciu, Bagaj. Pensiunea doamnei Pipersberg, pref. edit., Craiova, 2000. Antologii: Literatura diasporei, Craiova, 1994 (în colaborare cu Florea Firan); Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
în urma vieții a unui conducător de partid care, deținând o înaltă funcție, se crede infailibil și transformă puterea clasei pe care o reprezintă în putere personală. Fidel ideologiei canonice, dramaturgul opune unui comunist sclerozat un comunist în plină vigoare și luminat. Viziunea politico-ideologică din scrierile lui P. apărute sub comunism e negată integral, explicit, polemic, în textele publicate după 1989. Povestirea Cutia de ghete (1990) urmărește o zi din viața unui mic funcționar, Ion Popescu, om de rând, care după ce își
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
din Răzoare), I.Al. Brătescu- Voinești, Dimitrie Anghel, I.C. Vissarion, V. Demetrius, Petre Aldea, Al. Cazaban. Dramaturgia este ilustrată de Al. Davila, Victor Eftimiu, E. Lovinescu (Cine era?, comedie într-un act), Emil Isac, Radu D. Rosetti, Mihail Săulescu (Săptămâna luminată). Sub semnătura lui E. Lovinescu se publică, de asemenea, un articol comemorativ despre St.O. Iosif, precum și pagini reprezentative pentru concepția sa estetică: Latinitate, Intelectualizarea literaturii și Înnoiri, o pledoarie pentru „rodirea, fertilizarea propriei noastre individualități prin înrâuriri culturale ce
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
poveste cu șapte ouă, Fuga în stadion închis), Al. T. Stamatiad (Un singur suflet), reporterii F. Brunea-Fox (Larvele întunericului), Ioan Massoff (Cum trăiește George Enescu, Impresiile unui operat, La Bellu, în căutarea mormântului lui Ion Luca Caragiale, Cum a fost luminatul electric la Teatrul Național), Oscar Lemnaru (Viața stranie a unei posedate). Tot reportaje dau N. Papatanasiu (Hârșova, Delta, Domnul), Liviu Floda (Un ceas printre chipuri de bronz, Când vine trenul de noapte..., Teatru în cantonament, Periferia se amuză, Un misionar
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
școala lui Fernand Baldensperger și Paul Hazard. A folosit și pseudonimele Dinu Lance, Eustratie Logofătul, iar unele texte le-a semnat P. Dragoș. Pagini engleze cuprinde studii și eseuri publicate până atunci în presa culturală. Ele deschid un orizont puțin luminat de cercetările românești ale vremii. Tânărul autor avea o cultură istorico-literară solidă și nu se limita la perioada clasicismului englez, spre care îl îndreptau în chip firesc preocupările de până atunci, el fiind unul dintre primii angliști români care s-
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
îi aparținea, este declarat mort. Întors epuizat din prizonierat (10 aprilie 1918), lipsit de mijloace materiale, îi apare lui E. Lovinescu ca „un tânăr sublocotenent într-o uniformă decolorată de sfârșit de război, supt la față, de un blond spălăcit, luminat totuși de fixitatea fosforescentă a două mărgele albastre-verzui”. Angajat, la 1 ianuarie 1919, în calitate de profesor suplinitor la Liceul „Gh. Lazăr”, își trece, în martie, licența în filosofie, obținând calificativul magna cum laude; doctoratul și-l va lua cu același calificativ
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
probabil prelucrate), împreună cu traducerea lor latină. Cu jumătate de veac înaintea lui B.P. Hasdeu vorbește despre circulația cuvintelor, despre cuvintele de „necesitate” care alcătuiesc „esența” unei limbi. În lecțiile sale de filosofie și logică M. se dovedește un spirit raționalist, „luminat”, situat în descendența ideologiei Școlii Ardelene, care găsește în filosofie un temei pentru ideile sale privitoare la cultura națională. Aceste lecții sunt importante și pentru formarea terminologiei filosofice românești. SCRIERI: Scrieri, îngr. și introd. I.D. Suciu, București, 1969; Curs de
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
casa”, „muncă a timpului”). Pentru M. poezia este un fel de ceremonial plăsmuit inteligent, dar și cu fervoare. Treptat el abandonează compoziția digresivă, ca în Poeme europene (1980), volum inspirat de câteva călătorii, aici respirația fiind mai largă și meditația luminată natural, sau în Tratatul despre spini și alte poeme (1982), unde se produce o așezare în matcă a lirismului. Edenul (1980) și Via (1984) sunt romane cu substrat moral și autobiografic, cu multe elemente de senzațional, construite după normele prozei
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
O altă invenție este sintagma, de asemenea operațională, de „cărți enervante” (cărți care nu sunt „propriu-zis proaste”, dar în care „ceva sună fals, ceva e supărător și, până la urmă, enervant, tocmai gândindu-ne că avem de-a face cu spirite luminate, emancipate, de la care ne-am fi așteptat, poate, la mai puține sacrificii închinate feluriților idoli vetuști”). Enervarea este, de altfel, una dintre muzele cele mai fidele ale lui P. Încă din Tentațiile anonimatului el își manifesta simpatia pentru ceea ce numește
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
2000) să proiecteze imagini sacrosancte peste o realitate comună și să evite turnurile livrești ori abordarea „partizană”. Așa se explică apariția tensiunii lirice la limita dintre carnal și spiritual, dintre păcat și mântuire, dintre tăgadă și ispășire, în timp ce viziunea (i)luminată are loc sub semnul crucificării și al resuscitării promise, însoțite de numeroasele semnificații pe care acestea le implică. P. este sensibil la reflexele celeste cu puteri de regenerare asupra lumii, aflată în vreme de criză milenaristă și orientată chiasmatic spre
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]