10,288 matches
-
timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu, Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesațul, parcă-i viu Se aud încă voci prinse-n dărâmături. Unde sunteți părinți? Unde sunt frații mei? Strigă unul rănit și pierdut prin mulțimi, Parcă nu mai sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
răcoarea plenară a dezmembrării fără reper, fără prag limită al începutului și sfîrșitului, ce putea aduce lesne a indiferență, dar zornăiau tot timpul în mine niște chei mari, pierdute, și o poartă străjuită de doi vulturi uriași, cu labe de lup, mă aștepta, mă aștepta mereu s-o deschid, întrezăream, așa, ca în somn, cum eram, ciorchini de struguri prinși în ornamentele metalice grele, apoi, deodată, brusc, un nechezat în care gîlgîia setea de apă mă trezea la realitate și, obosit
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
-n ele, atâta bogăție de dorințe neîmplinite, care trebuiau dăruite...Dar cui? Oricum, se cereau risipite, împrăștiate, spulberate, ca să-și ușureze sufletul de ele. Și mai ales, trupurile lor fierbinți, nerăcorite. De aceea dansau ca nebunele, chiuind, aproape urlând ca lupii flămânzi. Până obosiră, prăbușindu-se asudate pe scaune și pe canapea, amuțind cu totul. Doar Irina strigă: - Închide, tanti, televizorul ăla, că mă enervează! Dacă mai cântă, fac moarte de om. Simt că trebuie să strâng de gât un bărbat
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
convingerile sale comuniste, și Grigore Gafencu. Mi-ați cerut să vă vorbesc despre omul Sorin Ullea. Așa cum am spus, încă de la 13 ani era temerar, dominat de o irepresibilă dorință de cunoaștere. Desăvârșit țintaș, după prima victimă, un pui de lup, i-a spus tatălui său că nu poate fi vânător, rupând astfel firul pasionaților vânători din familie - tatăl și bunicul. Avea o dragoste infinită pentru câini, urmare a conviețuirii încă din copilărie cu cei 12 câini de vânătoare ai tatălui
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
Pe vite să le mănânce, Acelor ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă, Sălbăticiunile vorbesc Și zvon mistic se încheagă Când lupii, coada-și privesc. Mister cu datini revine La românii ce le poartă, Vrând a ști-n anul ce vine, Cum va fi a vieții soartă. De-o fi bine să muncească, Norocul să se arate. Iar de-o fi să
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
i-a spus băiatului: -Dacă asta vreți cu toții, poți să pleci, măi! Nu mai răspund de tine în condițiile astea. Dar, să nu pleci pe drumul de peste deal, chiar dacă este mai scurt. Poți să te rătăcești sau să cazi pradă lupilor! Drum bun și Dumnezeu să te păzească! Tudorel s-a oprit din plâns și, a zâmbit: -Mulțumesc, nea Ghiță! Apoi o zbughi pe ușa atelierului. Însă neamțul s-a repezit după el: -Ai auzit, mă? Să mergi numai pe șosea
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin spre țărm, plutind, vapoare, Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de mare. Luna falnică iși cerne, Vise, temeri și dorințe; Pe nisipuri argintate, Faldul nopții, se așterne. Citește mai mult Pe-nserat, când blânda-lunăSe-oglindește-n luciul mării,Plâng egretele și stârcii,Își înalță, valul, spuma.Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Plâng egretele și stârcii,Își înalță, valul, spuma.Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic;Vin spre țărm, plutind, vapoare,Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare,Voci de zâne despletite;Cheamă-n larg, către abisuri,Rătăciții lupi de mare.Luna falnică iși cerne,Vise, temeri și dorințe;Pe nisipuri argintate,Faldul nopții, se așterne.... V. ADES, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017. Ades ai stat de veghe La margine de
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-a ivit stăpânul,Cu un tăiș de coasă.Vor amuți de teamă,Pădurile de brazi,Când fierul toporiștiiLe va tăia din aripi.Vor da năvală corbiiși lupii cei hulpavi,Să-și stâmpere cu sânge,Nesațul și furia.... XXII. VISE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Sunt un culegător de stele, Rătăcitor și singur; M-apasă taina nopții Și zorii violeți
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
că multă bucurie aduci sufletului meu, tu, copile, ai ajuns mare, să te porți cu cinste și respect cu ceilalți oameni! Să dai bună ziua tuturor, dar să privești atent, căci mulți oamenii care par că sunt miei, în realitate sunt lupi. Mulți au două limbi ca șarpele, cu una-ți vorbește, cu cealaltă te vinde, vorbește cu tine în fața oglinzii, ceartă-te de greșești, înjură-te, trageți palme, iar când vei fi în lume ascultă, iar de vorbit să vorbești despre
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
pe liniștea suptă De tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzică nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți! Ah, Univers, așază-mă sus
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
stau pe liniștea suptăDe tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzică nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți!Ah, Univers, așază-mă sus
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
O mireasmă,O fantasmă,O idee,O femeie,O atee -Alizee,Pentru iarnă,Să mă cearnă... XXIX. ÎN MIEZ DE LUNĂ PLINĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016. Din faună, în mine, Un lup flămând revine, Se naște și renaște, Dar nu știu pentru cine; Ca sfântul pentru moaște, Se târguie pe-un bine, Iar soarele, ce-apune Din razele ciorchine, Îmi veștejește floarea Ce nu-mi mai aparține. Un lup flămând mă-mpinge
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
în mine, Un lup flămând revine, Se naște și renaște, Dar nu știu pentru cine; Ca sfântul pentru moaște, Se târguie pe-un bine, Iar soarele, ce-apune Din razele ciorchine, Îmi veștejește floarea Ce nu-mi mai aparține. Un lup flămând mă-mpinge În turma de feline, Unde-mi va fi necasa Cântărilor divine Și mă adap din râul Ce peste mine vine, Secându-i valul. - Malul De moarte și rușine În faună se-ntoarce Și-n scorburi citadine Adoarme
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
De moarte și rușine În faună se-ntoarce Și-n scorburi citadine Adoarme-n hibernare, Dar nu știu pentru cine. 26 august-20 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Full #Moon #Song - #Ellen K. ... Citește mai mult Din faună, în mine,Un lup flămând revine,Se naște și renaște,Dar nu știu pentru cine;Ca sfântul pentru moaște,Se târguie pe-un bine,Iar soarele, ce-apuneDin razele ciorchine,Îmi veștejește floareaCe nu-mi mai aparține.Un lup flămând mă-mpingeîn turma de feline
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Din faună, în mine,Un lup flămând revine,Se naște și renaște,Dar nu știu pentru cine;Ca sfântul pentru moaște,Se târguie pe-un bine,Iar soarele, ce-apuneDin razele ciorchine,Îmi veștejește floareaCe nu-mi mai aparține.Un lup flămând mă-mpingeîn turma de feline,Unde-mi va fi necasaCântărilor divineși mă adap din râulCe peste mine vine,Secându-i valul. - MalulDe moarte și rușineîn faună se-ntoarceși-n scorburi citadineAdoarme-n hibernare,Dar nu știu pentru cine.26 august-20 septembrie 2016
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
chemându-l la Sibiu, în redacția revistei, o etapă „hotărâtoare în formația sa”. În același timp, Coșbuc mai colaborează și la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
ceva cu forța, cu ceva ce nu este conform legii lui Dumnezeu. Dar, vă spun, acum poate de mai multe ori dau vreo declarație mai dură, dar gândiți-vă, dacă sunteți o oaie, ori trei oi înconjurate cu 300 de lupi. Noi nu putem să tăcem la asta ce ni se face acum. Ei spun „nu sunt români, că sunt vlahi”. Lasați-ne voi pe noi, ăia care zic că sunt vlahi, nu sunt români, e treaba lor. Să nu învețe română
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
poveste,/ De vrei să mă lovești, nu da de veste”; ,, De-aceea râd și plâng deopotrivă:/ Arată-mi Calea, barca e-n derivă”; ,, O, de-ai putea să mă fărâmi, Iubire,/ Celui de Sus să-I fac mărturisire”; ,, Mă urlă lupii! Haita e vicleană -/ Mâna fecioarei mângâie o rană”... Frumoase, cutremurător de frumoase, dacă le privești de la distanță -, unele dintre sonetele lui Theodor Răpan se vădesc, privite mai îndeaproape, prea carnale, ,,biftekuri” asemenea frescelor lui Michelangelo din Capela Sixtină, care - dând
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Această ieșire la pensie demonstrează că nea Mișu nu a părăsit redacția „Adevărului” din cauza vârstei, ci fiind mai mult decât conștient că i-a rămas destulă tinerețe pentru a mai scrie câte ceva. Așa au apărut, rând pe rând: „Viață cu lupi, bani și moarte”, „Dragoste mare cât o cruce”, „Tragedia agriculturii românești - Răstignirea țăranilor”, „Mihai Leu în altarul durerii”, „Spovedania unui învingător”, inspirată din sacrificiile campionului mondial de box, Leonard Doroftei, „Legendele boxului românesc”, „Moartea dinaintea morții”, „Scârba”, „Campionul Învinșilor” și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
mai puternică decât orice filozofie a oricărei vremi. Vor descoperi o literatură aflată între „le-aș mai trăi o dată” și „moartea durează prea mult”. De altfel, reputatul prozator, critic și om de litere, Theodor Parapiru, în prezentarea volumului „Viață cu lupi, bani și moarte”, afirmă forța prozei scurte practicate de Mihai Vișoiu: „Prin 1965, când l-am cunoscut în târgul Călărașilor de la Dunăre, Mihai Vișoiu era anarhic și nonconformist, vorbind răzleș și colțuros despre multe subiecte delicate. Scria microschițe, o specie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
pe care Mihai Vișoiu a avut bunăvoința să nu le lase necunoscute de noi toți, ceilalți, care am avut norocul de a nu fi trăit vremuri atât de aspre, dar cărora ne lipsește uzufructul unei asemenea experiențe dure: „Viață cu lupi, bani și moarte”, „Dragoste mare cât o cruce”, „Spovedania unui învingător”, „Moartea dinaintea morții”, „Scârba”, „Campionul Învinșilor” și „Moartea nu bate la ușă”. De asemenea, vom găsi traducerile edițiilor revăzute ale volumelor „Mihai Leu în altarul durerii” și „Spovedania unui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
condus Forțele Armate Române de la 15 februarie la 31 octombrie 2000. Mircea Chelaru a persiflat, cu nimerite cuvinte, aroganța imperială răsăriteană. Mircea Chelaru a fost primit, cu onorurile cuvenite unui șef de stat, la Pentagon. Mircea Chelaru a fost un lup singuratic, într-o Românie dezinformată, bagatelizată, voit vulgarizată, context în care afirmațiile sale publice erau atipice și sancționabile politic. După el, la conducerea Statului Major General au mai urmat cinci generali: Mihail Eugen Popescu, cel mai popular general al Armatei
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
250.000 hectare de păduri virgine și cvasi-virgine de mare interes din punctul de vedere al biodiversității și stabilității; este țara în care pădurile adăpostesc populații viguroase, unice de specii sălbatice care aproape au dispărut în alte țări europene (urs, lup, râs ș.a.); dispune încă de unicul peisaj forestier intact în zona temperată a Europei (zona munților Retezat - Godeanu - Țarcu). Se speră ca viitorul Cod silvic să conțină suficiente dispoziții care să asigure dăinuirea acestor arhetipuri de valoare științifică extraordinară, patrimoniu
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]