2,918 matches
-
lac; lacul; se lasă; lată; a se lăsa de...; lăsa la urmă; a se descotorosi; lega; legendă; lehamite; lene; libertate; lin; a lipsi; a se lipsi; a te lipsi; locul; a lua; lucrul; maiestoasă; mama; mereu; minciună; mîncare; a se mîntui; moarte; Moise; muncă; muri; nasol; nasture; de necaz; nefericire; nefolosibil; negru; neîncredere; nepăsare; neplăcut; nepriceput; nerecunoaștere; netrebuincios; neutil; nevastă; niște vicii; nufăr; obicei; obicei greșit; obișnuință; a ocupa; oferă; om; un om; orfan; pană; păcatul; pădure; pămînt; părăsește; părăsire; păzește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din cauza neatenției, îl scria greșit. În majoritatea manuscriselor, versetul 7 din Psalmul 48 apare în forma următoare: „nimeni (ka) nu poate să plătească lui Dumnezeu preț de răscumpărare”; cu toate acestea, în alte manuscrise, apare: „nimeni nu poate să-și mântuiască fratele”. Această deosebire apare din cauza asemănării în pronunție a fricativului „k” și a guturalului „x”. 3. În cazul scrierii de mână, adesori se întâmplă ca cel care scrie să inverseze literele. Astfel, în loc de „mai” poate să scrie „mia”. Textele Vechiului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
II, 51). Alături, stau lecturile frivole sau tehnice. Prin ele, și nu prin „ceva ce ține de «suflet»” (II, 97), poți scăpa de Angst. Chiar scrisul e o soluție de felul acesta, pe jumătate lașă. Nu duce la extaz, nu mântuie, dar salvează în ordinea imediatului, amână, ascunde, îndepărtează. Adică, înstrăinează pur și simplu. Iată: „Exprimând o obsesie, te descotorosești de ea ca să-i faci loc alteia. Astfel, mă gândesc mai puțin la sinucidere de când am vorbit despre ea în Demiurgul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu unu fac trei etc. De cealaltă parte, jocul e acceptat, imaginarul "cal verde" devenind, pe nesimțite, unica rațiune de a fi a cuplului. Agățîndu-se cu desperare de himera calului verde, eroii instaurează un sistem de convenții menit să-i mîntuie de bovarismele și insatisfacțiile lor. Dar convențiile rămîn convenții, încît finalul piesei sancționează, tragic, această încercare de a depăși alienarea, să zicem, obiectivă, printr-o altă alienare, asumată și "regizată". Piesa lui Constantin Popa are calități literare incontestabile. Cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
De cine? Trimisul lui Dumnezeu: De voi. Iisus ne învață că nimic nu este posibil fără sacrificiu... veniți aici de atîta timp... și ăsta e sacrificiul vostru, făcut pentru iertarea Domnului. Faptul că sînteți aici este speranța că veți fi mîntuiți. Ăsta e primul pas. Pasul al doilea îl vom face împreună (se duce la Obiectiv nr. și-i dă o iconiță; apoi se duce, pe rînd, la toți ceilalți cărora le dă cîte o iconiță) Plutonierul: (i se pune iconița
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem; unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea? întrebă ciobanul pe Moarte. Acestea sunt ghemele cu firul vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul." 104 Casa-arhetip și spațiul mitic al casei construiesc o alteritate a umanului care, adăpostind viețuirea prin rit și ritual, desăvârșește individualul ca suflet al universului, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem: unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea? întrebă ciobanul pe Moarte. Astea sunt ghemele cu firul vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul."245 Creația populară din Bucovina, privită în devenirea sa, de la nucleul constant, arhetipal, la procesualitatea artistică își dezvăluie semnificațiile prin intermediul celor trei "semne poetice nucleare": "Cosmosul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Noi în casă vom ura, / Pe Domnul l-om lăuda. / Bună seara, domni cinstiți, / De urat să ne primiți. Noi îmblăm și povestim / Tâmplarea din Rusalim, / Rusalim, oraș frumos, / Unde s-a născut Hristos, / L-a născut Maica fecioară, Ca să mântuie popoare. N-a trecut mult și-au venit / Trei crai de la răsărit, / În Rusalim au intrat, / Au întrebat în lung și-n lat / Despre noul împărat, / Care-acum s-au născut: / Steaua lui noi am văzut / Și-am venit din depărtare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un ou, că sfârșitul ar fi apocaliptic, ideea de sacrificiu în artă sau de sacrificiu pentru iertarea greșelilor: Capul i l-au înțepenit în coroana de fier înroșit." Lumea este nepregătită să-l primească pe apostolul român care vine să mântuiască poporul de la Dunăre. Într-un colind, apar fecioara Maria, fuga cu pruncul, nașterea lui Isus, totul desfășurat iconografic sau în desene murale. Poetul este când comentatorul subtil și ironic, creatorul detașat de credință și datină, când țăranul care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu aceste cuvinte: Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați, și iudei și elini: pe Hristos, puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care îl numește: "unicitatea". Prima propoziție este: "dar setea de viață pulsează în sângele său." Aici mă tulbură adversativul conjuncției care o inițiază. Există un "dar" care te smulge din indistinct sau din inferioritatea bine rânduită a existenței și te mântuie în numele irepresibilei vieți, care e sinonimă cu seducția, cu strălucirea, cu amoralitatea. A doua sintagmă e un rest de propoziție, "placat cu lama rece a gândului asudat de amintire." N-am ce să explic, așa e. Amintirea este o lamă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
păcat. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor ivi în casă ploșnițe, gîndaci. Lunea e bine să iei, dar să nu dai. Să nu dai nimic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva ceva și are în mînă ceva, apoi să nu lovească cu acel lucru înaintea sa, ci înapoi, și se mîntuie de năluca cea rea. Năpastă După ce s-a spălat, nu se șterge cu mîneca cămeșii, cre zînd că apoi ar fi năpăstuit. Nu se piaptănă marțea, crezînd că la din contra, ar fi năpăstuit. Năpîrcă Leac de năpîrcă* nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste, mântuindu-se de acestea prin momentele de reverie și reprezentare onirică a acelui "paese innocente ungarettian al locurilor și miturilor copilăriei (...), întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural autohton". Prozatorul satiric, neîndurător și lapidar, se dovedește a fi în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
didactic. Se cîntă În formă de dialog. Cineva Întreabă, iar dăscălul răspunde. Exemplificăm : Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e unu ? ” Răspuns : ,, Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e două ? ” Răspuns : ,, Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e două ? ” Răspuns : ,, Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e trei ? ” Răspuns : ,, Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e trei ? ” Răspuns : ,, Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e patru ? ” Răspuns : ,, Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește. Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e patru ? ” Răspuns : ,, Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește. Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e cinci ? ” Răspuns : ,, Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e cinci ? ” Răspuns : ,, Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e șase ? ” Răspuns : ,, Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e șase ? ” Răspuns : ,, Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e șapte ? ” Răspuns : ,, Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
școală carte. Spune nouă ce e șapte ? ” Răspuns : ,, Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea- Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e opt ? ” Răspuns : ,, Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ce e opt ? ” Răspuns : ,, Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e nouă ? ” Răspuns : ,, Nouă cete Îngerești. Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Răspuns : ,, Nouă cete Îngerești. Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e zece ? ” Răspuns : ,, Zece sunt poruncile. Nouă cete Îngerești. Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unui om stă în dobândirea capacității de autocontrol prin amânarea plăcerilor. Dacă ceri sfatul unui preot, îți va spune la rândul lui că nu există împăcare între dorință și credință și că trebuie să renunți la plăcere pentru a fi mântuit. Stilul de viață care cultivă renunțarea la plăcere se numește asceză și este pus în practică prin celibat (virginitate, renunțare la căsătorie) și sărăcie (renunțarea la profi tul material). Pe de altă parte, creștinismul susține cu tărie procrearea încă de când
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]