2,183 matches
-
Nu-l mai poți ridica puțin? O locomotivă fluieră de trei ori și creierul lui Înregistră automat semnificația semnalului: un mărfar greu venea pe linie. Apoi se văzu În Încăpere. Femeia Închisese deja fereastra și zgomotul gării păli. Josef Își mătură zăpada de pe haină și din mustăți și se uită la ceas. Nouă și cinci. Trenul de Passau nu va pleca decât peste Încă patruzeci de minute și el avea biletul pregătit. Cu spatele la fereastră și la femeie, trecu În revistă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
doctorului Czinner Își făcu simțite limitele. Nu Înțelesese cuvinte ca „apărători“, „porți“, „runde“ deși știa că se referă la jocul englezesc de crichet. Se familiarizase cu termenii În ultimii cinci ani, iar aceștia se asociau În mintea lui cu gazonul măturat de vântul sărat și supravegherea copiilor nedisciplinați, Încleștați Într-un joc căruia el nu-i putea pricepe miza, dar semnificația religioasă a cuvintelor În cauză Îi scăpa. Presupuse că preotul le folosea oarecum metaforic: „responsabilitatea“, „criză“, „nevoie omenească“, aceste formulări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ele? Lasă, că n-ai să mori. Câte ceva îți aducem, de la magazine, noi-nouțe, iar altele, ți le vei reface, pe parcurs. Ei, gata, pa! Că o să ne cam prindă noaptea pe drum. După plecarea curățitorilor, domnul expulzat a vrut să măture, dar, toate măturile și măturicile, luaseră calea containelelor gunoiere. Câteva scaune, taburete și schimburile pregătite pentru a fi duse la curățătorie, de asemenea. Săpuniera, de la baie; solnița din debara, cu sare cu tot, la fel. Dinspăruseră. Pijamalele? Nici urmă de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
clientă. A scos pistolul, i-a ordonat clientei să părăsescă încăperea, a trântit cu mânerul armei în sticla vitrinei de deasupra comorii, i-a strigat celei de dincolo de tejghea să dispară, proasta și fricoasa a dispărut, iar el, după ce a măturat odoarele în sacoșă, a ieșit, firesc, normal de repede, după care s-a pierdut în mulțimea din susul străzii. Prada nu era grea. Aproape un kilogram de obiecte din aur. După ieșirea lui, femeia a alertat poliția. Acesta a sosit
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
primire a mirilor a ridicat în picioare întreaga populație de pe la mese, care aplauda, încât, îi ardeau palmele. În clipa în care calul a pus piciorul dincoace de dunga apei de la marginea nisipului, a pornit, din senin, o furtună, care a măturat, în câteva secunde, întreaga pregătire pentru fastuoasa nuntă, ce urma a fi acolo. Furtună, vârtejuri, cu mari stropi de ploaie, care loveau cu puterea plumbilor de la un imens și nevăzut bici, distrugând totul, amestecând mese cu veselă, oameni cu scaune
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Sună la ușă. Trebuie să fie el. Iar și-a uitat medicamentele. Nu-mi place că În ultima vreme se Întoarce mereu din drum. — A, doamna Oprișan, dumneavoastră erați. Poftim Înăuntru. Nu vă mai scoateți pantofii că tot n-am măturat azi. Dă vecină repede două cești să nu să răcească. Venii cu ibricul. Mi-a adus nepoată-mea niște cafea din Austria. Ce zici, ce miros, ne mai aducem și noi aminte de tinerețele noastre. Auziși ce-a făcut golanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pui cînd nici nu-i deteră dinții și mămăița Îi mai turna și cîte-o linguriță de țuică pă gît să nu să mai scoale noaptea că a doua zi, de, toată ograda era În capul ei... dă mîncare la orătănii, mătură bătătura, bate putineiu, pune aluatu În țest țși mama aplecată deasupra vanei ochii ei verzi răcoroși de mentă săpunul cu care mă spală oval alunecos topindu-se ca șerbetul În apa cristalină Îl iubesc Îl ascund sub pernă mușc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ultimul lui urmaș crește un pom În fiecare bărbat scoate ramuri spintecă-n dreapta și-n stînga și femeile ca dihăniile fabuloase se fac la loc se fac În două În trei În șapte lumea o codobatură cu coada lungă măturînd aici adunînd dincolo) — Vodcă, mai vreau hîc vodcăă! Rasputin, Rasputin, the russian sex-machine — Guță, te rog, du-o dincolo, fă-i ce știi, mi se face frică. ț... o floare roșie o floare neagră Wanda Anna viață moarte particule mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
această strădanie de a se apăra de moarte cu alt fel de moarte, Întocmai ca În frîntura aceea de conversație dintre doi adolescenți, auzită pe stradă: „Bine, dar viespia nu știe că moare cînd Înțeapă?“ „Ba da, dar se apără.“ Mătur resturile acelea minuscule, se formează o grămăjoară de praf negru În care mai tresare cîte un punct ce se desprinde aproape invizibil din masa de puncte inerte. Recunosc viața după mișcare. Ar trebui să-i respect șansa, dar strivesc iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
atunci când realitatea situației ți se furișează în minte pe ușa din dos, ca o pantomimă a lui Dracula. Nu știam cine sunt. Nu știam unde mă aflu. Simplu. Înfricoșător. Am strâns din dinți și m-am răsucit pe călcâie. Am măturat de trei ori cu privirea dormitorul, atingând și explorând cu ochii fiecare lucru comun și neînsemnat și nerecunoscând absolut nici unul. Am încercat aceeași manevră în gând. Am închis ochii, mi-am scormonit mintea, am orbecăit prin întuneric după conturul vreunui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
glugă, scurgându-se apoi pe obraji și bărbie. Clipind, m-am străduit să îndepărtez cât mai multă apă posibil. Apoi am văzut ce era acolo și-am șovăit. Doamne, rostiră buzele mele. Cuvântul se născu mort și minuscul și fu măturat de-un val al furtunii. Sperasem ca poarta să aparțină unei clădiri vechi, Hotelului Willows, conform hărții mele, dar nu era așa. Părăsisem drumul ori prea devreme, ori prea târziu; asta era intrarea într-un parc, nu într-o parcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Am stat împreună așa, sub o cupolă făcută din cărți de telefon. — Pot să te întreb ceva? — Sigur. — Ce crezi c-o să se întâmple de fapt cu noi? Mă privi în ochi și am văzut răceala dinlăuntrul ei; plaja pustie, măturată de vânt, peretele dinspre mare bătut în scânduri, zăpada căzând în adâncul unei păduri de copaci goi și negri. Își retrase brațul de pe umerii mei și se aplecă din nou să contemple tavanul. — Vrei să-și spun adevărul? — Da, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
În coate, cu buzunarele pline cu sendvișuri, răsfoia atent un volum gros despre arta grădinăritului. Ceva mai Încolo, un episcop - sau poate că era doar decan - cerceta o ediție completă a romanelor din ciclul Waverley, În vreme ce o imensă barbă albă mătura pozele licențioase ale unei ediții ilustrate a operei lui Brantôme. Era o adunătură de oameni foarte pestriță, pentru că, spre deosebire de cafenele și de teatre care atrag o clientelă croită pe măsura mediului respectiv, această sală de licitații oferea lucruri prea variate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
E un curaj neobișnuit pentru un croitor... deși țin minte o poveste cu un croitor care a omorît un uriaș. Omul ăsta era mai degrabă un uriaș decît un croitor. Nu pricep de unde avea atîta curaj. În timp ce taxiul traversa parcul măturat de rafale de ploaie, domnul Prentice Îi spuse, pe neașteptate: — Mila e o pacoste. Se spune că dragostea e o pasiune. Ei bine, mila e cea mai groaznică dintre pasiuni, pentru că nu-i supraviețuim, așa cum supraviețuim bunăoară dragostei trupești. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ani și ani de zile. — Mă tem c-o să vorbească. — Pe mine n-o să mă ducă el cu vorba! zise Rowe rîzÎnd, și se Îndreptă spre ușă. Dar În timp ce cobora scările, Își dădu seama că nu Înțelesese cuvintele ei. Reflectoarele măturau cerul deasupra parcului; fîșii de lumină pluteau ca niște nori pe boltă. Asta făcea ca cerul să pară foarte mic: Îi puteai pipăi marginile cu ajutorul luminii! În stradă plutea miros de mîncare, revărsîndu-se din bucătării, semn că oamenii cinau devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
despre lume adoptate de cei mai mulți - sunt rare În istoria omenirii. Ca exemplu, se poate cita apariția creștinismului. Din momentul În care s-a produs o mutație metafizică, ea se dezvoltă până la ultimele ei consecințe fără a Întâlni vreo rezistență. Ea mătură, fără a le lua măcar În seamă, sistemele economice și politice, judecățile estetice, ierarhiile sociale. Nici o putere omenească n-o poate stăvili - nici o altă putere decât apariția unei noi mutații metafizice. Nu se poate susține că mutațiile metafizice atacă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
discuri; sigur, alții câștigaseră bani și mai mulți, dar nici el nu se putea plânge. Trecând de patruzeci de ani, avu la fel ca mulți californieni, intuiția că un nou val, mult mai profund decât o simplă modă, avea să măture ansamblul civilizației occidentale; astfel, În vila sa de la Big Sur, a putut să discute cu Allan Watts, Paul Tillich, Carlos Castaneda, Abraham Maslow și Carl Rogers. Ceva mai târziu, avu chiar privilegiul să-l Întâlnească pe Aldous Huxley, adevăratul părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ezita să afirme redactorul. După această primă pagină combativă, chiar angajată, restul publicației devenea mai vesel: sfaturi practice, jocuri educative, rubrici „e bine să știm”. Astfel, Michel se amuză să-și calculeze consumul zilnic de calorii. În ultimele săptămâni nu măturase, nu călcase, nu Înotase, nu jucase tenis, nici dragoste nu făcuse; singurele trei acțiuni pe care le putea bifa erau următoarele: a sta așezat, a sta culcat, a dormi. Făcând toate calculele, nevoile lui se ridicau la 1.750 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
le va fi apărut micilor cărăuși ca un schelet de mamut, spre a-și Începe lunga călătorie prin deșertul gălbui al peretelui. Și câte pericole nu s-au abătut asupra drumeților! Dedesubtul grinzii, furtuna dezlănțuită printr-un oberliht le-a măturat din prețioasele poveri, dar s-au regrupat În șir indian, adăpostindu-se sub buza unei fâșii desprinse de zugrăveală. Iar eu, care Înfruntasem hăuri amețitoare, agățat cu o mână de surplombe, care schiasem peste vertebrele de granit ale stâncilor, am
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Pentru prima oară În ultima săptămână, m-am apropiat de fereastră. Kuznețov tocmai părăsea clădirea și, zgribulit Între pulpanele raglanului din cauza vântului puternic care se stârnise, mergea În direcția parcului. Game over. Tocmai atunci, o pală puternică de vânt a măturat strada, făcând să fâlfâie copertinele. Câțiva trecători au rămas fără pălării. Demiurgul uitase geamurile apartamentului deschise, iar acestea se zbăteau ca niște aripi din sticlă. Curentul a zburlit foile de hârtie lăsate În spatele ferestrei, Împrăștiindu-le ca pe vrăbii, iar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la Dobrina. Pe peron, o pereche de țărani clefăia boțuri de pîine. Liniștit, bărbatul întrebă: - Aici cît șade hodoroaga? - Pînă la opt, răspunse femeia. - Oare cît să fie oara? - Cine știe... Un moș informă pe ceferistul cu fața stacojie care mătura peronul că merge la tîrg pentru „ochilari de pensionar”. Misterios, adăogă: - Dacă nu miști, nu piști! Măturătorul, care îl zădărîse mai devreme cu un „Hai să trăiești, moșu’, da’ nu mult, că pierde statu’!” dădu din cap înțelegător. Am ieșit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ca să-și irosească timpul cu o îndeletnicire avînd rezultate atât de vremelnice. Curînd vor începe ploile iar copiii vor căra din nou noroaiele în clase. Raționînd cu justețe, forfetarul o trimitea pe fie-sa cea mică să descuie școala ca să măture dimineața în cancelarie. După un sfert de ceas, atât cît îi trebuia ca să-și bea țigara, dînsul făcea inspecție. Rezemat de parmalîcul podețului, emitea apoi, pe șanțul din fața școlii, judecăți de valoare. La primul meu contact cu școala, afară de cîrdul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
sediu, Costică, împreună cu cîțiva voluntari uteciști, a început să calce, pe toloacă, chirpici. Treaba încă nu se isprăvise cînd oamenii din sat și-au însușit chirpicii. De fapt îi vînduse chiar Fărocoastă, pentru fonduri la cămin, să cumpere gaz și mături ca să întrețină și să lumineze localul ce urma să se ridice. Într-un anume fel, ascensiunea lui Costică fusese eclatantă. Adesea oamenilor importanți li se întîmplă să se afirme în acest chip întîrziat. S-a căsătorit cu o educatoare. Soția
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de‑a face cu golful sau cu călăria la hipodromul din Krieau. Abia se aud acordurile slabe ale unui foxtrott, în ritmul căruia petele de culoare pastelată - care sunt, de fapt, femeile - alunecă încoace și‑ncolo. Câteodată țâșnesc neauzite, alteori mătură totul în jur, ca un excavator, încât servitorii cu tăvile în mână trebuie să se ferească din calea lor; dacă sunt harnici și cinstiți, au în această casă un post asigurat, pe care nu li‑l poate lua nimeni. Rochiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Domnului. Pe atunci, credința catolică îi ținea loc de multe alte lucruri pe care acum speră să le recupereze prin violență. În mijlocul acestui grohotiș, sora lui, Anna, e cuprinsă, în ultimul timp, din ce în ce mai des de muțenie; uneori răbufnește iar și mătură tot ce‑i iese în cale. Astăzi stau amândoi întinși pe patul Annei și se strâng în brațe; vântul realității a fost deviat și direcționat spre bucătăria încăpătoare, ce seamănă cu o cameră țărănească, iar aici, la ei, bate vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]