5,446 matches
-
Chiev. Armata activă se formează din al {EminescuOpIX 248} șeptelea, al optulea, al unsprezecelea și al doisprezecelea corp. Comandant general e numit marele duce Nicolaie Nicolaievici senior, șeful ștabului, adiutantul general Nepohoitșițki, șef al artileriei, principele Massalky, inginer - șef general - maior Stolzenvald. Comandanți de corp sunt, la al șaptelea, principele Barklay de Tolly-Weimarn, la al optulea, general Radețky, la al nouălea, baron Krudener, la al zecelea, principele Voronțof, la al unsprezecelea, principele Cahovskoi, la al doisprezecelea, general Vonovski. Intendentul armatei active
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ocazie și coruptibili, dar totuși, încetînd puterea absolută a Kalifatului, ei n-ar mai avea nici un sprijin și nu pot spera decât în noi. Să ne arătăm dar demni de încrederea lor. [1 decembrie 1876] {EminescuOpIX 277} CONFERINȚĂ INTERESANTĂ D. maior Vladimir Andrejevich, care sosește tocmai de pe câmpul de războiu din Serbia și Bosnia, va ține astăzi 1 dechemvrie la 8 ore sara în sala Universității o conferință asupra războiului sârbesc, descris și pus în evidență pe mari harte topografice. D-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dăunăzi reprezentantului României, cari precum să știe sunt: "că dispozițiile militare ale României îi sunt altfel indiferente, dar nu vede scopul lor, de vreme ce știe că dincolo de Dunăre România nu are nici un teren pentru cuceriri. [27 iulie 1877] {EminescuOpIX 406} ["D. MAIOR VLADIMIR ANDREIEVICI... "] D. maior Vladimir Andreievici, cunoscut și sub numele de Osman Bey, carele după cum spun unii ar fi ficiorul lui Kibrizli Pașa din căsătoria acestuia c-o franceză, este cunoscut prin o broșură în care caracterizează tendențele evreilor, apoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
precum să știe sunt: "că dispozițiile militare ale României îi sunt altfel indiferente, dar nu vede scopul lor, de vreme ce știe că dincolo de Dunăre România nu are nici un teren pentru cuceriri. [27 iulie 1877] {EminescuOpIX 406} ["D. MAIOR VLADIMIR ANDREIEVICI... "] D. maior Vladimir Andreievici, cunoscut și sub numele de Osman Bey, carele după cum spun unii ar fi ficiorul lui Kibrizli Pașa din căsătoria acestuia c-o franceză, este cunoscut prin o broșură în care caracterizează tendențele evreilor, apoi prin prelegeri publice, ținute
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
văpsită negru și scrisă cu litere albe de o parte 4 rânduri, de alta pe un rând. Această foiță, după cum zice o notiță a părintelui său, "s-a găsit între celelalte odoare ce s-au aflat în comoara găsită de maiorul Ioniță Iamandi în ținutul Dorohoi" și este, pe lângă vasele de argint astăzi păstrate în Muzeul Ermitagiului (din Petersburg), singurul obiect ce au rămas cunoscut din mormântul mongolic deschis la începutul veacului acestuia în satul Conțeștii lângă Prut. D. A. Odobescu a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aristocrate că bănuiala ei de infidelitate nu e justificată. Nu se nimerește ca lumea și piesa se termină cu bine pentru el. O sinucidere bizară apare la G. Brăescu. Decorat cu un colan exotic, un medic militar cu grad de maior vrea să pună în evidență distincția. Pentru aceasta își rade frumoasa barbă căreia îi datora autoritatea și prestigiul. Dar care ar fi obturat decorația. Odată cu barba, se duce pe apa sâmbetei respectul celorlalți și prestanța maiorului. Chiar și nevasta îi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
militar cu grad de maior vrea să pună în evidență distincția. Pentru aceasta își rade frumoasa barbă căreia îi datora autoritatea și prestigiul. Dar care ar fi obturat decorația. Odată cu barba, se duce pe apa sâmbetei respectul celorlalți și prestanța maiorului. Chiar și nevasta îi pune coarne. Soluția constă într-un glonț de revolver. La G. Călinescu, în Cartea nunții, un profesor de istorie burlac și cam trecut, Silvestru Capitanovici, e incapabil de curajul de a întemeia o familie. Presat de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi pe la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci. La balurile garnizoanelor, roșiorii sunt vânați cu deosebire de infatigabilele silfide, măritate sau feciorelnice. O tânără nevastă neiubită fuge cu iubitul său din adolescență, „un roșior micuț”. Bătrânul soț moare, lovit de dambla. Un ofițer de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în care punea la cale chiar amănuntele încoronării sale după mazilirea șefului statului. E bucluc mare cu comunicarea prin scris, pentru că ea poate nimeri la alte persoane! Faptul că scripta manent e adesea lucrul dracului! O doamnă tânără, soție de maior, primește din greșeală o scrisoare agramată adresată soțului ei de o prostituată. Aceea avea adresa tot dintr-o carte poștală pierdută de ofițer la ea. Aflăm totul dintr-o povestire de G.Brăescu. Doamna, furioasă, se transportă la expeditoare, în
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de pace este un ofițeraș dintr-o schiță a lui Brăescu, promovat mereu pentru merite militare indiscutabile: pune varză și o distribuie cu tabel, ține contabilitatea regimentului, umple cu atenții fine cămările superiorilor. Ajuns la examenul practic pentru a deveni maior, trimite artileria pe dreapta. Din fericire, un cioban aflat pe acolo, care știa că, în viziunea comisiilor, artileria trebuie trimisă pe dealul din stânga, îi dă informația tactică prețioasă. Căpitanul revocă ordinul, devine maior și povestește la popotă inspirația sa genială
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ajuns la examenul practic pentru a deveni maior, trimite artileria pe dreapta. Din fericire, un cioban aflat pe acolo, care știa că, în viziunea comisiilor, artileria trebuie trimisă pe dealul din stânga, îi dă informația tactică prețioasă. Căpitanul revocă ordinul, devine maior și povestește la popotă inspirația sa genială, luată sub focul inamicului imaginar, trecând sub tăcere rolul ciobanului. Ca atare, la mutarea prin avansare camarazii îi dăruiesc ca amintire, cu apropos, bustul imens al lui Napoleon. Armata în timp de pace
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la tipografia Cațafany și continuă a se tipări la tipografia Munteanu de la l ianuarie 1899 până la 30 ianuarie 1900. Au apărut în total 143 numere., odată pe săptămână (48x33 cm.), anual 6 lei; 10 bani numărul. A ieșit sub direcția maiorului C. Pruncu iar colaboratori i-a avut pe Lupu Kostachi, Șt.Neagoe și T.Riga.. * 89 Junimea Zionistă Junimea Zionistă, organ de propagandă zionistă , anul I, numărul 1, a apărut la Bârlad în ianuarie 1910 ca urmare a constituirii Societății
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publică articole incendiare, având titluri: „Le gea Casei rurale - sărăcia veteranilor săraci”, „Veteranul - spaima celor de la cârmuire”, „Ce trebuie să facem când nu avem pă șune” etc. Deosebit de ceea ce se scria în Veteranul, căpitanul N. Voinescu, avansat la gradul de maior cu ord. nr. 3101/1912, a desfășurat o susținută publicistică în folosul camarazilor săi în ziarul conservator‐ democrat Zorile, partid a cărui membru a și devenit. * Viitorul Viitorul, organ al Partidului Național‐ Liberal din Bârlad, 216 apare în perioadele 1900
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Buletinul Uniunii Ofițerilor de Rezervă, secția Bârlad, apare anual, începând cu 1932, sub conducerea unui comitet, la Tipografia Nicolae P. Peiu - Bârlad. Comitetul U.O.R. și a redacției este format din: președinte ‐ loc. rez. Const. Th. Moroșanu, vice‐președinți - maior în rezervă Virgil Caraivan și căpitan în rezervă G. Manoilescu; secretar - locot. rez. Ștefan Tașcă; casier - căpitan rez. Al. Balaban. În cuprins, materiale din activitatea Uniunii: dări de seamă, cuvântări, procese verbale, impresii de la Congresul U.O.R. de la Oradea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ierom. Antonic din mănăstirea Urguești, la Jurnalul de Galați (1850) spătarul C. Miclescu, serdarii G.Nicolau, Gr. Dănuleț, căpitan C. Costachi I(osif) Patrichi (Popescu), prof. de limba latină, C. Alexandrescu, G(avril) Constantinovici; la Zimbrul (1850) vorniceasa Cas.. Costache, maior Pavlov, căpitan Iosef Toran, G. Oatu, Iancu Donici, Lascarachi Moldovanu, iar pe alți 12 îi lăsa nenumiți; autorul atrăgea atenția că „pentru Beidiman, Bercar, Buhnilă, 343 Docan, Epure, Gane, Juvara, Racliș, Romașcu, Vârgolici Vîrnav, Vrabie, ca și pentru Cugino de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Universitatea din Praga, care îi mărturisea lui T. Pamfile că citește revista din scoarță î n scoarță. Tot după dispariția lui Făt‐Frumos” - spunea G. Tutoveanu în „Scrisul nostru”, într‐ o discuție cu V. Damaschin, am legat strânsă prietenie cu maiorul Tudor Pamfile, acel pasionat cercetător al folclorului românesc, și care, ajutat de Mihai Lupescu, a întemeiat revista „Ion Creangă ”, un adevărat tezaur al literaturii noastre”... „Ion Creangă - o însemnată revistă de folclor” - de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ticu, 22 Constantinescu, Aurel, 142 Constantinescu, Emil, 67 Constantinescu, Miron, 128, 213, 214, 215 Constantinescu, Titel, 286 Constantinescu-Iași, Petre, 214 Copoeru, Lucia, 65, 67, 137 Corduneanu, Victoria-Isabela, 121 Corescu, Andrei-Paul, 18, 99 Corlățan, Mirela, 32 Corteanu, Al., 185 Costin, N., maior, 143 Crainic, Nichifor, 194 Craioveanu, Vlad, 36, 37 Crampton, R. J., 236 Crăciun, G., 275 Creillery, J., 258 Cristea, Niculae, 47, 48, 49, 50, 135 Cristea, Ovidiu, 76 Cristescu, Octavian, 131, 236 Crișan, 65, 192, 201 Cucu, Ozana, 167 Curculescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
marilor bătălii ale acestui război. Nu erau uitați nici "eroii morți și necunoscuți", cărora regina Maria le aducea un omagiu aparte. Un astfel de afiș-tablou era expus, în 2008, la Muzeul monument de la Măgura Tg. Ocna, fiind o donație a maiorului în rezervă N. Costin, "orfan de război din Primul Război Mondial". 85 Vezi General Radu Rosetti, Muzeul militar național, în "Boabe de grâu" (București), an I, nr. 5, iulie 1930, p. 289. Aceste etape erau marcate, în 1930, prin săli
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în ultimul capitol al prezentei lucrări. În textele literare soljenițiene, identitatea personaj-prototip merge uneori până la păstrarea numelor reale: Șuhov din O zi din viața lui Ivan Denisovici, Matriona din Gospodăria Matrionei, I.V. Stalin, ministrul securității de stat Viktor Abakumov și maiorul Șikin în romanul Primul cerc etc. Adevărul episodului care formează intriga romanului Primul cerc este, de asemenea, confirmat de Lev Kopelev și Dimitri Panin. Kopelev face o prezentare detaliată a șarașkăi Marfino (clădire, săli, programul deținuților)167, care coincide într-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
hotărât să se debaraseze de Mișcarea Legionară. Pretextul divorțului iremediabil l-a constituit demiterea la 20 ianuarie 1941 a generalului Petrovicescu din fruntea Ministerului de Interne, unul din principalii susținători aflat în structurile statului ai Gărzii de Fier. În urma asasinării maiorului german Döring, la 19 ianuarie 1941, în fața sediul Misiunii germane de la Hotelul Ambasador, Antonescu decide a doua zi să înlocuiască titularul Internelor cu un om de-al său, generalul Dumitru Popescu, care din 8 septembrie 1940 era șeful Comandamentului Militar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ca obiective culegerea de informații privitoare la alte țări din regiunile nord-vestice și nordice ale Europei, ca și din Asia: Polonia, Țările Baltice, Finlanda, Suedia, Norvegia, China, Japonia și India. În perioada 1939-1940, Frontul de Est a fost condus de maiorul Constantin Ionescu-Micandru. În structura Frontului, intrau patru birouri, după cum urmează: 1. Biroul 1 (U.R.S.S.); 2. Biroul 2 (Polonia și Țările Baltice); 3. Biroul 3 (China, Manciuria, Japonia, India); 4. Biroul 4. Primele trei birouri aveau ca sarcini exploatarea materialului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a X-a Radio sau Transmisiuni, cu misiunea de a asigura legăturile radio ale întregului serviciu din țară și din străinătate, de a descoperi posturile clandestine și de a asculta emisiunile radio și convorbirile telefonice. Secția a fost condusă de maiorul Luca, „un ofițer bun cunoscător al meseriei lui, muncitor, devotat Serviciului și discret”. În compunerea acestei secții intrau: - un Birou Transmisiuni și - un Laborator Radio, în care erau încadrați doi ofițeri, 24 de specialiști, patru subofițeri și 28 militari trupă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
român” și „să nu se amestece în politica internă”, așa cum avea obiceiul Gestapo-ul. Acest serviciu era în structura Misiunii Militare germane, fiind constituit din trei grupuri de contrainformații: una era sub conducerea lui Rohrscheid, a doua era dirijată de maiorul Waldemar von Gregory și a treia era condusă de căpitanului Alfred Pettemann. Maiorul Waldemar von Gregory era și locțiitorul lui Rodler (schimbat în aprilie 1944 de colonelul Bauer). Agenții acestui serviciu de multe ori făceau echipă cu cei ai SSI
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-ul. Acest serviciu era în structura Misiunii Militare germane, fiind constituit din trei grupuri de contrainformații: una era sub conducerea lui Rohrscheid, a doua era dirijată de maiorul Waldemar von Gregory și a treia era condusă de căpitanului Alfred Pettemann. Maiorul Waldemar von Gregory era și locțiitorul lui Rodler (schimbat în aprilie 1944 de colonelul Bauer). Agenții acestui serviciu de multe ori făceau echipă cu cei ai SSI-ului, în operațiunile de protecție a petrolului și a căilor de transport, fiind
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Se știe că, în unele teritorii ocupate, serviciile naziste acționau și se comportau ca ocupant, în mod totalitar, procedând la răpiri și torturi pentru obținerea de informații. Unii dintre agenții Abwehr-ului din România colaborau și cu S.S.I.-ul, precum cazul maiorului Hermann von Stransky care, căsătorit fiind cu o gălățeancă, l-a informat pe Eugen Cristescu asupra locului unde Gestapoul îl ascunsese pe Horia Sima. Încă din 20 ianuarie 1941, Horia Sima se ascunsese cu ajutorul celor din serviciile dirijate de Himmler
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]