5,177 matches
-
Capitolul 4.1.1. Infrastructurile de transporturi și comunicații). Toate elementele enumerate nu fac decât să accentueze discrepanțele economico-structurale din interiorul lumii arabe și să perpetueze incompatibilitățile tehnico-economice dintre statele arabofone. e. Demersurile pentru depășirea acestor falii interarabe s-au materializat în numeroase proiecte de constituire a unor structuri organizaționale economice regionale, menite, în opinia inițiatorilor lor, a ameliora și compatibiliza funcționalitatea sistemului economic macroregional arab. Practic, avem de-a face cu o variantă translată de data aceasta în plan economic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
păduricilor din scena înotului (29 septembrie 1975) ca fiind spațiul creșterii neîncetate a bureților sau imaginea liniștitoare a răchiților umbroase este un contrapunct în polifonia lichidului nefast apa îngroșată "constituită din filoane de culori diferite, ca o marmoră", care "se materializează în asemenea măsură încât poate fi disecată cu ajutorul unui cuțit". Un univers dominat de culori abisale (verdele, violetul), îndrăgite de Poe, Gogol, Lermontov, "echivalent simbolic al perfidiei"109. 1. (En) vie, en rose Le roman de la rose inserează însă ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a lecției - începe prin parcurgerea schemei următoare, care precizează elementele procesului didactic într-o succesiune logică, în vederea atingerii obiectivelor de referință. Elementele procesului sunt aceleași, oricare ar fi unitatea de învățare vizată. Conceptul de unitate de învățare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat, flexibilizând proiectarea didactică și definind în acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic. Identificarea unei unități de învățare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de către profesor pe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și manuscrisele vechi, informațiile furnizate de ele, ucenicia la școala lui Dimitrie Onciul și Nicolae Iorga și prietenia cu ei, l-au direcționat spre abordarea acestui gen de istorie 57 . Aportul lui Alexandru Lapedatu în ceea ce privește ocrotirea vestigiilor naționale s-a materializat și prin contribuția sa la apariția decretului lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice, votat la 28 martie 1919 în Adunarea Deputaților și la 30 martie 1919 în Senat. Acesta a fost emis la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în vederea Conferinței de Pace de la Paris din 1946/1947, sunt motive întemeiate să se creadă că a contribuit în mod hotărâtor la întocmirea materialelor prezentate de delegația română la Conferința de Pace61. Credința sa în redobândirea Nordului Transilvaniei s-a materializat după ce patru ani a suportat cu greu stăpânirea horthystă asupra acestui teritoriu. Prin semnarea la Paris, la 10 februarie 1947 a Tratatului de Pace s-a consfințit modificarea frontierelor. Ungaria a revenit la frontierele din 1938 și a restituit toate
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fost publicat, la 1 decembrie 1838 în „Albina Românească”, el a fost reluat în mai multe periodice, însoțit de elogioase note introductive. De asemenea inițiativa a găsit și aprobarea lui Mihail Sturdza. Cu toate acestea, ea nu a putut fi materializată fiind imposibil să se realizeze cei 200 de „prenumeranți”, care ar fi asigurat apariția celor nouă volume. Explicația trebuie căutată în prețul lor relativ ridicat de șapte galbeni pentru ediția obișnuită și nouă galbeni pentru ediția de lux, dar și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
țării în limitele căreia se exercită puterile principilor și stărilor. Unitatea comunității creștine se datorează, de fapt, similitudinii structurii elementelor din care este constituită. De aceea, este importantă imaginea scenei politice în care aceste doctrine vor evolua și se vor materializa. Anglia oferă aspectul unui condominium de legături stabilite de monarhie între marii baroni (chiefholders), orașe (cities), târguri (borough) și convocarea Bisericii engleze. Pe parcursul unui secol agitat, regimul de pacte și contracte, căruia îi vom sublinia mai jos importanța, apare de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
motivul. Doctrina teocratică (non e potestas nisi a Deo) devine suportul domniilor absolutiste (suveranii sunt aleși și învestiți de Dumnezeu) și se potrivea admirabil absolutismului monarhic pe care, în Franța, Ludovic al XIV-lea și Ludovic al XV-lea au materializat-o de o manieră forte: autoritatea cu care regii sunt învestiți este o delegare a providenței; Coroana nu ține decât de Dumnezeu, dreptul de a face legile le aparține fără a depinde de nimeni și fără a-l împărți. Suveranul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ierarhic corporativ relevă că cele mai vechi corpuri s-au constituit fără a întâmpina rezistență, într-o societate în care individualismul a degenerat în anarhie și ale cărei elemente reclamau o reacție pozitivă. Pe o treaptă superioară, această acțiune se materializează în constituirea și împărțirea societății politice în ordine sau stări, trăsătură fundamentală a regimului de stări (Ständewesen), care succede societății tripartite (oratores, bellatores și laboratores)75. Schema identifică, "în spiritul și în instituțiile societăților" Occidentului creștin, trei funcții necesare bunei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
De acea, în determinarea originii Adunărilor de stări, punctul de plecare îl constituie nu numai dualitatea raporturilor personale ce caracterizează legătura feudo-vasalică, ci și invocarea unității dreptului cutumiar. Ajutorul (auxilium) are la bază ideea serviciului militar personal. Obligația vasalului se materializa prin aportul bănesc și militar pe care le datora. Ajutorul se acorda în trei-patru situații. Conform Magnei Charta 88, lordul omnipotent putea primi contribuții financiare pentru a se elibera din captivitate, pentru a-și învesti fiul mai vârstnic sau pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
putut impune sancționarea unei Carte generale de privilegii. Manifestarea de autoritate din 1357, când stările au impus Marea Ordonanță din Martie fundamentând modalitățile de colaborare ale regelui cu Statele Generale, s-a dovedit efemeră. Ultimul lor efort memorabil s-a materializat în programul adoptat de Statele Generale de la Tours în 1484114, dar restabilirea echilibrului cu regele în cadrul unei monarhii temperate, nu s-a realizat. Într-un fel asemănător Statelor Generale, Cortèsurile Regatelor spaniole au fost mai mult aliate, decât adversare monarhiei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
proprie. Cinci secole îl separă însă de modernul și omnipotentul Parlament de la Westminster. La 20 ianuarie 1265 este convocat celebrul Parlament de la Londra, primul în care au dezbătut împreună seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și reprezentanții orașelor. Se materializau în acest fel, după o jumătate de secol, prevederile din Magna Charta cu privire la "participarea parlamentară". Au fost convocați câte doi cavaleri din fiecare comitat (shire) și doi deputați din fiecare oraș și district, printr-un înscris trimis nu șerifului, ci
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
semnul unității cutumiare, unitate dominată de consuetudo terrae. Sfatul domnesc și Adunarea stărilor, instituții născute din ordinea feudală, cărora le revenea datoria de consilium et auxilium, nu se raportează exclusiv modelelor bizantine sau altor modele. Organizarea instituțiilor în Țările Române, materializează reacția pozitivă, în permanent progres față de modelele "defensive" ale Bizanțului 567, relevând în același timp eșecul politicii de satelizare a regatului Ungariei. Identificarea influențelor bizantine 568 permite distingerea unor trăsături care amintesc practici compatibile cu evoluția adunărilor Imperiului în ultimele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe care le considera necesare. Acel "și mai este ceva", prin care N. Djuvara 578 indica instituția Adunărilor de stări în Țările Române, exprimă existența raporturilor dintre stări și principe în cadrul obligației feudale de consilum et auxilium. Voința domnitorului se materializează, în primul rând, în dreptul de a convoca Adunările de stări. În același timp, exercitându-și dreptul, acesta trebuia să respecte o tradiție în consultarea stărilor, obligație pe care nu o regăsim explicit legiferată, dar a cărei putere de constrângere este
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
634. Sensul acestei intenții, înțeleasă ca un act autocratic al domnitorului, nu poate eluda realitatea existenței stărilor: un raport exprimă realitatea epocii, enumerând "ordinele sau stările nobile" (Ordines sive Status diversi nobili)635. Structura Adunărilor de stări de tip voievodal materializează legăturile de solidaritate între domnitor și marii boieri, din care o parte, fără a deține demnități la Curte, sunt puternici seniori teritoriali și se manifestă în acest sens în cadrul relațiilor vasalice. Biserica deținea un rol important. Funcția politică a Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care o parte, fără a deține demnități la Curte, sunt puternici seniori teritoriali și se manifestă în acest sens în cadrul relațiilor vasalice. Biserica deținea un rol important. Funcția politică a Adunărilor de stări în Țările Române rămâne preponderentă și se materializează, mai întâi, în actul electiv: cu participarea "țării". Concretizarea acestui drept în planul realității dreptului public comportă nuanțări. La alegerea lui Ștefan cel Mare ca domn al Moldovei (1457), au participat alături de boierii mari și mici, partea bisericească (mitropolitul Teoctist
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acesteia) sunt probleme ce pot fi analizate numai în corelație cu ceea ce V. Al. Georgescu numea "forma adunărilor de stări"662. În raport cu necesitățile Țărilor Române, funcțiile Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate s-au manifestat pe plan intern și extern, fiind materializate într-o pluralitate de forme în plan politic, juridic, legislativ și fiscal. 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) În perioada voievodală este preponderentă funcția politică. Ea se manifestă mai întâi în alegerea domnitorilor. Atestate documentar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
716 dintre cei mai puternici și fideli nobili din Transilvania sau din afara acesteia, în acest din urmă caz urmărindu-se înlăturarea posibilității de a realiza legături puternice în interiorul țării, care să-i permită coalizarea forțelor antimonarhice. Politica regală s-a materializat însă în suprimarea dreptului de liberă alegere a voievozilor, singurul efect, dar și cea mai gravă atingere adusă libertății Transilvaniei. Voievodul numea dintre slujbașii săi cei mai apropiați familiares vicevoievodul său (vicevoievozii). Se bucura de consilium et auxilium din partea nobilimii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cea de taină, crucificarea și Învierea, iadul și Raiul). Adesea, cele mai semnificative dintre ele suportă un subtil proces de metamorfozare po(i)etică grație căruia, deși capătă un plus de semnificanță, devin greu de recunoscut din perspectiva creștin-ortodoxă. Astfel, materializat în mai multe poeme de Dan Laurențiu, tronul lui Dumnezeu invocat în repetate rânduri în Vechiul și în Noul Testament nu mai apare ca un simbol al slavei divine, ci al perfecțiunii creatorului uman: "un cântec înalt de fecioare/ leagănă tronul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pietrei, prăbușirea aproape ireversibilă într-un sine maladiv a lumii actuale, guvernată, mai mult ca oricând, de niște dei otiosi aflați departe de orice avatar al complicaților locuitori olimpieni. În fond, chiar pornirile egolatre ale eroului liric din Împăratul nu materializează altceva decât supraaprecierea forțelor individualului, noua religie a umanului din actualitatea noastră imediată: "Eu, Împăratul,/ vă dăruiesc pielea mea de felină/ și aurul din copitele cailor/ ce m-au adus până la voi./ Carul negru al copilăriei,/ crucifixul, urechile de cristal
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
uriașă, având în același timp viziunea duhului văzduhului, un "pescăruș invincibil" tot în formă de cruce etc.). Fervoarea mistică a trăirii de esență religioasă, anunțată de intensitatea exprimării senzațiilor, dar și de revenirea, constantă, la topoï specifici discursului religios, se materializează plenar în Fiul sunetului (Editura Vinea, București, 2010). În acest caz, centripetismul tematic al celor 33 de poezii incluse în volum este indubitabil: de această dată, Carmelia Leonte optează exclusiv pentru lirica religioasă, convertindu-și de fiecare dată spațiul poematic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
porțile ferecate, dalele în formă de tablă de șah, fluturii, așadar simboluri ale închiderii, ale hazardului funest și ale agoniei, la care Doru Maximovici apelează cu aceeași frecvență. Forme și maniere în fond indistincte de tratare simbolică, prin care se materializează grafic tema de adâncime a creației sale: obsesia destinului torturat al artistului, convins de faptul că propria operă este adjuvantul esențial, dacă nu cumva chiar singurul echilibru ce îi rămâne accesibil într-o lume a încălcării oricăror rigori sau a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și religia. Preliminarii la o temă de eminescologie (2000); subcapitolele despre valorificarea temelor religioase în diferitele limbaje artistice, din Literatura și celelalte arte (2005); în sfârșit, întregul volum intitulat Odiseea cuvântului. Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru (2003), care materializa practic interesul constant al profesorului de la Literele ieșene pentru "aventura cuvântului" sacru. Chiar și pentru cititorii familiarizați cu opera sa critică, cea mai nouă carte semnată de Doru Scărlătescu, Apocrife la Cartea Facerii (Editura Junimea, Iași, 2012), constituie totuși o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o intergenericitate sau intertipicitate: un tip textual trimite la unul sau mai multe tipuri. Considerăm că această taxinomie este puțin prea încărcată și ultimele două categorii nu sunt funcționale prin ele însele (sunt prea abstracte) genul, ca și tipul se materializează tot prin text. De altfel, doi ani mai târziu, universitarul canadian va reconsidera clasificarea propusă. În introducerea la volumul colectiv Intertextualité, interdiscursivité et intermédialité (2009, 3), semnată de Louis Hébert et Lucie Guillemette, este propusă o triplă stratificare pentru câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
revistei The Economist) și pînă în prezent, într-o enumerare selectivă desigur, la Cambridge, Oxford, Harvard, Yale, New York, Geneva și Paris. Peste tot a ținut cursuri și seminarii cu tematici incitante (de teoria culturii ori istoria ideilor filozofice și literare), materializate în volume cu impact major în zona intelectuală euro-americană: Tolstoy or Dostoievsky/Tolstoi sau Dostoievski (1958), o monografie critică întrucîtva comparativă asupra celor doi romancieri ruși, The Death of Tragedy/Moartea tragediei (1961), o replică teoretică dată filozofiei asupra tragicului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]